Dezinformarea, propaganda, campaniile de influență ostilă, atacurile cibernetice, informațiile cibernetice, recoltarea de date reprezintă tactici folosite în războiul pentru influență geopolitică, a declarat, marți, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025, Alina Bărgăoanu, decan la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică (SNSPA).

'În primul rând, voi sublinia faptul că, vorbind despre dezinformare, propagandă, atacuri cibernetice, război cognitiv, vorbim de fapt despre niște tactici care fac parte din războiul pentru influență geopolitică. Cred că dacă definim ceea ce se întâmplă ca fiind mai puțin decât un război și ca un război pentru influență, pierdem imaginea de ansamblu. Cred că în prezent au loc cinci războaie în același timp. Unul este războiul comercial, altul este războiul capitalului, altul este războiul tehnologic. În unele părți ale lumii, avem un război de modă veche. Și al cincilea tip de război este războiul pentru influență geopolitică. Cred că este important, cel puțin în înțelegerea mea, să încadrăm conversația în jurul ideii că dezinformarea, propaganda, campaniile de influență ostilă, atacurile cibernetice, informațiile cibernetice, recoltarea de date sunt tactici folosite în acest război pentru influență geopolitică', a explicat Bărgăoanu.

În viziunea reprezentantei SNSPA, războaiele au fost purtate prin strategie, prin coordonare, prin punerea laolaltă a resurselor, prin gândire anticipată și dezarmarea inamicului.

'Pentru a găsi un răspuns la acest tip de război, nu vorbim despre soluționism, dar simt că ceea ce este necesar sunt intervențiile sistemice, intervenții de sus în jos, reunind diferite instituții, diferite discipline, diferiți oameni. De asemenea, trebuie să o facem la nivel internațional, pentru că la nivelul lumii occidentale cel puțin, reziliența a devenit un concurs de frumusețe. Cine este cel mai rezilient în lumea occidentală? Nu are sens dacă o țară este foarte rezilientă și alta nu este deloc rezilientă, pentru că, din nou, sună puțin copilăresc, dar o alianță este testată prin membrul său cel mai slab. Deci, din nou, cred că este vorba despre a veni cu intervenții bune, nu cu soluții, să ne gândim la intervenții și să le implementăm', a subliniat oficialul SNSPA.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a punctat ideea că este important ca informația și propaganda să fie tratate în mod stratificat, pentru că este imposibil ca un jurnalist să știe totul.

'Cred cu adevărat că un răspuns colectiv poate face față dezinformării și propagandei pe care le întâlnim zilnic. Este important, de asemenea, să tratăm această informație și propagandă în mod stratificat, pentru că este imposibil să ceri unui jurnalist să știe totul. Este imposibil să te aștepți ca un jurnalist să înțeleagă toate aspectele tehnice. În acest caz, dacă nu ai alături experți, dacă încerci în fiecare zi să obții informații, pentru că informațiile sunt cu adevărat foarte greu de găsit, nu te poți aștepta să creezi un spațiu informațional complet real și obiectiv. Așadar, avem nevoie, de fapt, de conexiuni comune', a afirmat Claudia Nicolae.

În același context, șefa AGERPRES a susținut că instituțiile statului trebuie să fie alături de jurnaliști atunci când este vorba despre informare și despre verificarea faptelor.

'Din punctul meu de vedere, o instituție publică, un ONG sau o instituție privată pot rezolva știrile false legate de activitățile lor.(...) Fiecare actor joacă un rol în detectarea, neutralizarea, înlocuirea și angajamentul față de o informație adevărată. Tehnologia ajută. De asemenea, reglementările pot stabili unele măsuri. Educația poate construi niște punți, dar cultura și încrederea publicului trebuie menținute, securizate în fiecare zi și păstrate într-un loc sigur. AGERPRES este un furnizor de informații, este primul pas într-o știre', a spus Claudia Nicolae.

Construirea capacității pentru răspunsuri colective la atacuri cibernetice, dezinformare și propagandă a reprezentat tema unui panel de dezbateri organizat în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, la care au mai participat, alături de Alina Bărgăoanu și Claudia Nicolae, și Dragoș Hotea, secretar de stat la Cancelaria prim ministrului, Cristina Cileacu, senior producer la Digi24, Christos Kalloniatis, profesor la University of the Aegean- Department of Cultural Technology and Communication, Sundri Khalsa, de la National Intelligence University.

ICI București organizează, în perioada 8 - 11 aprilie, la Palatul Parlamentului, o nouă ediție a evenimentului Digital Innovation Summit Bucharest (DISB). Ediția din acest an reunește peste 200 de speakeri din mai mult de 30 de țări. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO