Pro Agro și crescătorii de bovine au dat în judecată Guvernul României, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii și toate autoritățile care ar trebui să ia măsuri de prevenție în cazul febrei aftoase, pentru a impune instanța acțiunile necesare, dacă statul nu este capabil să facă lucrul acesta, a declarat, marți, președintele Federației Naționale Pro Agro, Ionel Arion.

'După atât de multe adrese, convorbiri, întâlniri și așa mai departe (cu reprezentanții ANSVSA - n. r.), am luat decizia ca mai multe organizații din România să dăm statul român în judecată. Am făcut lucrul acesta. Ieri am intentat proces Guvernului României, autorității, Ministerului de Interne, Ministerului Agriculturii și tuturor autorităților competente pe acest subiect pentru a impune instanța măsurile pe care noi le cerem dacă statul sau autoritatea nu este în măsură să facă lucrul acesta. Și noi credem că nu este în măsură. Drept dovadă, (...) două milioane de porci în ultimii șapte ani au fost eutanasiați', a afirmat Arion, într-o conferință de presă.

Președintele Pro Agro a susținut că au fost discuții cu reprezentanții ANSVSA cărora le-au transmis propuneri de măsuri ce pot fi aplicate pentru a preveni intrarea virusului febrei aftoase în România, însă nu s-a concretizat nimic.

'În ultimele două săptămâni, Pro Agro a avut diferite întâlniri pe teritoriul României, dar și în Europa, cu fermierii crescători de animale. Sub umbrela Pro Agro avem atât ovine, caprine, crescătorii de porci, crescătorii de vaci de lapte, dar și vacă de carne. Toate aceste specii sunt supuse incidenței febrei aftoase. În ultima săptămână, am încercat să propunem noi ANSVSA măsurile ce ar fi trebuit luate acum 2-3 săptămâni, prin diferite adrese, pentru că întâlniri fizice au fost mai greu de obținut. S-a obținut una pe la jumătatea lunii martie și de atunci practic doar pe hârtie, ca și cum noi am fi fost purtători de febră aftoasă sau ANSVSA. Din păcate, ANSVSA - azi în România autoritatea căreia legea i-a conferit dreptul de a lua măsuri - s-a transformat într-un contabil. De ce? Pentru că ANSVSA ne comunică doar câte animale au mai fost infectate, câte au fost eutanasiate și câți bani a plătit sau cât mai are de plătit. Măsurile pe care ar trebui să le ia și este obligată să le ia, ANSVSA nu ni le comunică. (...) Gândiți-vă, și i-am cerut asta domnului președinte al ANSVSA, doar să-și închipuie sau să simuleze faptul că are de îngropat în România un milion de vaci. Să vedem unde le îngroapă', a transmis acesta.

Potrivit acestuia, un singur județ - Mureș - a făcut un plan de intervenții în cazul apariției bolii, în condițiile în care în Slovacia, totul este scăpat de sub control, iar virusul nu mai poate fi controlat.

'Un singur județ din România a făcut o simulare pe ceea ce înseamnă acțiunea în caz de incidența bolii, a febrei aftoase. Este județul Mureș, unde au avut întâlniri cu fermierii, cu primarii și au schițat un plan cum ar trebui să intervină și dacă au posibilitatea să intervină. Asta ar fi trebuit să facă ANSVSA la nivel de țară acum mult timp, practic la apariția incidenței bolii în Slovacia. Săptămâna trecută, luni, am luat legătura cu colegii reprezentanți ai fermierilor din Slovacia și ne-au spus clar că în Slovacia tot, absolut totul este scăpat de sub control. Chiar și cu intervenția fizică a armatei în a controla absolut toate fluxurile care pot fi purtătoare, nu mai poate fi controlat virusul. Asta înseamnă că nu ne întrebăm - cel puțin sper să nu am dreptate și să mă înșel - nu ne întrebăm dacă va veni, ci când va fi și când va veni ce vom face', a arătat șeful Pro Agro.

Arion a reclamat faptul că măsurile pe care statul le impune într-o zi le anulează a doua zi și a avertizat că, în cazul lichidării unei ferme de vaci, unitatea nu este posibil să fie repopulată.

'Măsurile pe care statul se gândește să le impună vine a doua zi și le anulează. După ce a decis interzicerea laptelui materie primă pe teritoriul României, a doua zi vine și anulează printr-o intervenție a nu știm cui și, astfel, în România, la poarta unei fabrici din mijlocul țării, din Brașov, sunt 50 de camioane pline cu lapte, zilnic, din afara țării. Aceste camioane folosesc aceleași cuplaje, practic aceleași platforme cu ale camioanelor din România, venite din fermele noastre de vaci de lapte, care furnizează lapte aceluiași procesator. Ne întrebăm dacă este normal, dacă este sănătos, dacă este bine pentru economia României.(...) Fermierii spuneau săptămâna trecută că cine lichidează o fermă din zootehnie, mai ales vacă de lapte, nu mai poate să o repopuleze. Gândiți-vă ce înseamnă pierderea forței de muncă, gândiți-vă ce înseamnă presiunea pe consumator, pentru că în momentul în care nu vom mai avea producție internă vom depinde de importuri exact ca la porc (...), un miliard de euro deficit de balanță comercială. Oare cât va fi pe lapte și produse lactate, având în vedere că avem un specific, adică noi chiar consumăm lapte și produse din lapte', a transmis președintele Pro Agro.

În opinia acestuia, singurul vinovat pentru 'această degringoladă' este ANSVSA, care nu a înțeles că trebuie să impună măsuri de minimă securitate, prima fiind interzicerea importurilor de lapte și produse din carne din țările afectate de febra aftoasă, respectiv Ungaria și Slovacia.

'Autoritatea, din păcate, este singurul vinovat în toată această degringoladă care s-a creat în rândul autorităților, este singura vinovată. Nu a înțeles nici măcar că în al 13-lea, al 14-lea ceas trebuia să impună măsurile de minimă securitate și nu erau nici în incidență cu Comisia Europeană, nu erau nici în incidență cu alte entități europene, în sensul în care aveam vreo interzicere, și pur și simplu aveam regulamente la dispoziție pe care să le respectăm, să le punem în practică. Din păcate, comunicarea între autoritățile statului, mai ales cele din subordinea Guvernului - spun asta pentru că multă lume se gândește că Ministerul Agriculturii are cam tot ceea ce înseamnă în subordine, dar sunt entități paralele și nu comunică între ele. Atât ANSVSA cu Ministerul de Interne, cu Guvernul sau cu Ministerul Agricultorii sau cu Ministerul Mediului în diferite situații', a adăugat Ionel Arion.

Federația Națională Pro Agro și Federația Crescătorilor de Bovine din România consideră că acceptarea la intrarea în țară a unor mijloace de transport din țările ce se confruntă cu cazuri de febră aftoasă, ce conțin anumite produse de/din lapte, este extrem de periculoasă, atât pentru industria românească de profil, cât și pentru economie în ansamblu, unele state luând deja decizia interzicerii întregului aflux de produse afectate, potrivit unei scrisori deschise publicate pe 13 martie.

'Prin Decizia nr. 1 emisă la data de 11.03.2025 în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului Național pentru Situații de Urgență - Centrul Național de Combatere a Bolilor au fost luate măsuri cu privire la interzicerea traficului de camioane care transportă animale biungulate vii (bovine, ovine, caprine, porcine) cai, furaje, paie pentru așternuturi, compost, gunoi de grajd dinspre Ungaria spre România, în contextul prezenței febrei aftoase în aceste state. De asemenea, s-a interzis afluirea și tranzitul dinspre Ungaria și Slovacia a produselor de carne și a unei părți a produselor de lapte. Având în vedere că febra aftoasă este un virus extrem de contagios, cu un grad ridicat de difuzabilitate și care se transmite prin modalități extrem de diverse, considerăm că acceptarea la intrarea în țară a unor mijloace de transport ce conțin anumite produse de/din lapte este extrem de periculoasă pentru industria românească de profil, cât și pentru economia românească în ansamblu. Este demonstrat faptul că unul dintre principalii vectori de transmitere a febrei aftoase este reprezentat de mijloacele de transport care se deplasează din zonele contaminate în zonele necontaminate, transportând virusul pe cauciucuri sau pe hainele conducătorilor auto. În alte cuvinte, întreaga strategie de protejare a teritoriului României este sabotată fundamental de o manieră care va expune fermierii români în fața unei amenințări extrem de serioase', afirmă cele două organizații, într-o scrisoare deschisă.

Potrivit reprezentanților fermierilor, pagubele produse de boală în domeniul creșterii animalelor sunt imense, în Europa de Vest folosindu-se metoda de eradicare 'culling', adică omorârea efectivului de animale infectate.

'Sectorul este deja unul care are serioase dificultăți de capitalizare, are serioase provocări și o misiune extrem de dificilă în a performa, având în vedere poziția inferioară în negociere, atât cu procesatorii de lapte, cât și cu marile magazine, fermierii fiind des subiectul practicilor comerciale neloiale. Nu putem să nu facem o paralelă cu pesta porcină africană la nivelul pagubelor și al decimării efectivelor de porcine. Un astfel de scenariu trebuie evitat fără vreo urmă de reținere, efectele nocive fiind extrem de severe', atrag ei atenția.

În acest context, cele două organizații au avertizat la acea dată că vor acționa în instanță instituțiile cu prerogative în asigurarea securității sanitare a României, 'în cazul în care acestea nu remediază erorile semnalate' și nu 'completează deciziile luate, în contextul amenințării febrei aftoase'.

Febra aftoasă este o boală virală infecto-contagioasă înalt patogenă, afectând animalele biungulate, în special bovinele, ovinele, caprinele și porcii. Alte animale susceptibile la boală sunt cabalinele, animalele biungulate sălbatice, inclusiv elefanții. Boala este însoțită de apariția unor vezicule pline cu lichid, apărute la nivelul mucoasei gingivale sau al membrelor.

Boala se poate răspândi prin contact direct sau indirect cu animalele bolnave, acestea excretând virusul chiar cu câteva zile înainte ca boala să dezvolte semne clinice, dar și prin mișcări de persoane, animale, vehicule, furaje, așternut sau alte obiecte contaminate cu virus. Este posibilă împrăștierea virusului și pe calea aerului. Depistarea și raportarea la timp a bolii, cât și respectarea unor măsuri de biosecuritate extrem de severe face posibilă limitarea răspândirii virusului către alte exploatații din jur.

Boala nu afectează omul, dar induce pierderi economice ca urmare a măsurilor de asanare a focarelor. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)