Declaraţia Înaltului Reprezentant, în care se condamnă în termenii cei mai fermi atacul Iranului împotriva Israelului, reprezentanţii guvernelor statelor membre au numit nouă judecători şi un avocat general în cadrul Curţii de Justiţie a UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a participat la dezbaterile la nivel înalt din cadrul celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Conferinţa preşedinţilor (preşedintele PE şi liderii grupurilor politice) a convenit asupra calendarului audierilor comisarilor desemnaţi, audierile urmând să aibă loc între 4-12 noiembrie, PE a publicat sondajul Eurobarometru realizat după alegerile europene din iunie 2024, Luna europeană a securităţii cibernetice, cu tema #ThinkB4UClick, se numără printre evenimentele perioadei 30 septembrie-4 octombrie 2024.


Consiliul Uniunii Europene
UE a transmis la 1 octombrie, Declaraţia Înaltului Reprezentant în care se condamnă în termenii cei mai fermi atacul Iranului împotriva Israelului, ce constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii regionale. UE îşi reafirmă angajamentul faţă de securitatea Israelului. Încă o dată, un ciclu periculos de atacuri şi represalii riscă să alimenteze o escaladare regională incontrolabilă, care nu este în interesul nimănui. UE îşi menţine angajamentul deplin de a reduce tensiunile şi de a contribui la dezamorsarea crizei pentru a evita un conflict regional periculos. UE este şi va continua să fie în strânsă legătură cu toţi actorii în acest scop. Facem apel la toate părţile să dea dovadă de cea mai mare reţinere, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

La 2 octombrie 2024, reprezentanţii guvernelor statelor membre au numit nouă judecători şi un avocat general în cadrul Curţii de Justiţie a UE, care este formată din Curtea de Justiţie şi din Tribunal. Doi judecători au fost numiţi în cadrul Curţii de Justiţie: Niels Fenger (de la 7 oct. 2024 la 6 oct. 2027) şi Andreas Kumin (de la 7 oct. 2024 la 6 oct. 2030).

Şapte judecători au fost numiţi în cadrul Tribunalului: Juraj Schwarcz (de la data intrării în vigoare a prezentei decizii până la 31 august 2028); Hervé Cassagnabere (de la 7 oct. 2024 la 31 aug. 2025); Raphaël Meyer (de la 7 oct. 2024 la 31 aug. 2028); Suzanne Kingston (de la 1 sept. 2025 la 31 aug. 2031); Colm Mac Eochaidh (de la 1 sept. 2025 la 31 aug. 2031); José Martin y Perez de Nanclares (de la 1 sept. 2025 la 31 aug. 2031); Miguel Sampol Pucurull (de la 1 sept. 2025 la 31 aug. 2031), indică https://www.consilium.europa.eu/.

Andrea Biondi a fost numit avocat general în cadrul Curţii de Justiţie pentru perioada 7 octombrie 2024-6 octombrie 2030.

Deciziile relevante vor intra în vigoare la data publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perioada 24-30 septembrie 2024 au avut loc dezbateri generale la nivel înalt, în cadrul celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care a început la 10 septembrie 2024, indică site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a luat cuvântul în numele UE la Adunarea Generală şi a participat la o serie de evenimente desfăşurate în paralel şi reuniuni bilaterale pe parcursul săptămânii.

În discursul său adresat Adunării Generale a ONU, preşedintele Michel a condamnat atacurile teroriste comise de Hamas şi a solicitat eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor. A solicitat totodată o încetare imediată a focului, în conformitate cu ordonanţa Curţii Internaţionale de Justiţie, şi oprirea escaladării. El a subliniat eforturile UE pentru o pace durabilă, bazată pe o soluţie cu două state.

Luând cuvântul în cadrul reuniunii ministeriale a partenerilor-cheie în sprijinul Agenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite de Ajutorare şi Lucrări pentru Refugiaţii Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), preşedintele Michel a subliniat că UE este o voce clară şi onestă în favoarea păcii şi stabilităţii în regiune şi a reafirmat sprijinul UE pentru lucrătorii din domeniul ajutorului umanitar şi pentru UNRWA. "Nu pot exista standarde duble atunci când vine vorba despre dreptul internaţional umanitar." (26 septembrie)

În faţa Adunării Generale a ONU, preşedintele Michel a reiterat sprijinul UE pentru Ucraina şi angajamentul acesteia faţă de o pace justă şi durabilă la nivel mondial, care trebuie să se bazeze pe principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În cadrul dezbaterii Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (CSONU) din 25 septembrie 2024, privind rolul liderilor în procesul de pace, preşedintele Michel a reamintit că un loc permanent în acest Consiliu nu reprezintă un privilegiu, ci o responsabilitate. "Suntem cu toţii responsabili pentru ceea ce se întâmplă dincolo de pereţii acestei instituţii. Dar în mod clar unii sunt mai responsabili decât alţii."

Pe parcursul săptămânii, el a subliniat că Uniunea Europeană va fi întotdeauna o forţă în slujba păcii şi a securităţii şi i-a invitat pe membrii Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite să îşi unească eforturile pentru a schimba cursul istoriei. "Este momentul ca toţi membrii permanenţi ai acestui Consiliu să se ridice la înălţimea responsabilităţii lor istorice." El şi-a reiterat, de asemenea, apelul la reformarea Consiliului de Securitate pentru a-l face mai incluziv, mai legitim şi mai eficient. A propus ca Africa şi America Latină să primească locuri permanente în cadrul CSONU şi ca organizaţiile regionale să fie consultate în mod sistematic.

În cadrul mesei rotunde "În apărarea democraţiei - combaterea extremismului" din 24 septembrie, preşedintele Michel a subliniat trei principii care trebuie să fie aplicate pretutindeni şi în orice moment dacă credem în democraţie: echitate şi incluziune, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor politice, instituţii solide şi fiabile. Preşedintele Michel a subliniat, de asemenea, angajamentul Uniunii Europene de a apăra democraţia cu convingere şi ambiţie. "Posibilitatea de a alege este inima pulsantă a democraţiei. Uniunea Europeană va apăra mereu acest drept."

Preşedintele Michel a participat la Summitul viitorului la 22 şi 23 septembrie. Liderii mondiali au discutat despre modul în care sistemul internaţional poate evolua şi aborda aspecte conexe, inclusiv pacea şi securitatea, cooperarea digitală şi finanţarea obiectivelor de dezvoltare. "Găsirea modalităţii celei mai bune de abordare a provocărilor noastre comune este misiunea generaţiei noastre." (22 septembrie 2024)

Liderii au adoptat prin consens un "Pact pentru viitor" care va ajuta sistemul internaţional să răspundă mai bine nevoilor generaţiilor actuale şi viitoare.

În marja Adunării Generale a ONU, preşedintele Michel s-a întâlnit cu lideri din întreaga lume precum şi cu reprezentanţi ai diferitelor organizaţii.

În fiecare an, Consiliul adoptă priorităţile UE pentru ONU şi Adunarea Generală a ONU; aceste priorităţi orientează lucrările UE pentru anul următor. Priorităţile Consiliului pentru cea de a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU (septembrie 2024-septembrie 2025) se axează pe hotărârea UE de a promova soluţii multilaterale bazate pe Carta ONU şi de a accelera eforturile de punere în aplicare a Agendei 2030 şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă. Având în vedere multiplele crize mondiale, priorităţile generale ale UE sunt: sprijinirea păcii şi securităţii internaţionale; promovarea dezvoltării durabile şi a finanţării pentru dezvoltare; combaterea schimbărilor climatice, a pierderii biodiversităţii şi a poluării.

Parlamentul European
Miercuri, 2 octombrie, Conferinţa preşedinţilor (preşedintele PE şi liderii grupurilor politice) a convenit asupra calendarului audierilor comisarilor desemnaţi. Audierile vor începe pe 4 noiembrie şi vor avea loc până pe 12 noiembrie. De asemenea, Conferinţa preşedinţilor a decis împărţirea responsabilităţilor între comisii pentru audierile de confirmare. Programul detaliat al audierilor comisarilor desemnaţi va fi decis de Conferinţa preşedinţilor la următoarea sa reuniune, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Parlamentul European invită comisarii desemnaţi să se prezinte în faţa comisiilor competente pentru audieri în vederea verificării dacă aceştia sunt apţi să ocupe funcţiile care le sunt atribuite.

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat: "Audierile comisarilor desemnaţi sunt un moment important pentru democraţia europeană. Membrii Parlamentului European vor verifica cu atenţie competenţa, independenţa şi angajamentul european al fiecărui candidat înainte de a vota colegiul în ansamblu. Democraţia nu va face nimănui concesii. Odată cu un nou mandat legislativ vin noi aşteptări. Pe bună dreptate, cetăţenii doresc soluţii la preocupările lor. Parlamentul European va continua să-şi joace rolul pentru a se asigura că Uniunea noastră Europeană va îndeplini rezultatele."

Înaintea audierilor, Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului examinează declaraţiile de interese ale comisarilor desemnaţi. Pentru ca un comisar desemnat să participe la o audiere, nu trebuie să existe conflicte de interese. În funcţie de portofoliu, un comisar desemnat poate fi evaluat de o comisie parlamentară (comisie competentă) sau de mai multe comisii (comisii mixte). Alte comisii pot fi invitate să participe, ceea ce înseamnă că pot contribui cu întrebări orale, în timp ce evaluarea finală a candidaţilor revine coordonatorilor comisiei (comisiilor) responsabile.

Audierile vor fi urmate de întâlniri în care preşedintele comisiei şi reprezentanţii grupurilor (coordonatorii) diferitelor comitete vor evalua dacă un comisar desemnat este calificat atât pentru a fi membru al colegiului, cât şi pentru a îndeplini sarcinile specifice care le-au fost atribuite. Odată ce toate audierile sunt finalizate, Conferinţa preşedinţilor de comisii va evalua rezultatul audierilor de confirmare şi va transmite concluziile sale Conferinţei preşedinţilor. Aceasta din urmă va efectua evaluarea finală şi va decide dacă închide audierile.

După încheierea audierilor, preşedintele ales al Comisiei, Ursula von der Leyen, va prezenta întregul colegiu al comisarilor şi programul acestuia în plen. Declaraţia ei va fi urmată de o dezbatere, iar orice grup politic sau cel puţin două zecimi din membrii Parlamentului (prag scăzut) poate depune o propunere de rezoluţie. Plenul Comisiei are nevoie de acordul Parlamentului (cu majoritatea voturilor exprimate, prin apel nominal). Odată aleasă de Parlament, Comisia este numită oficial de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată. Anexa VII a Regulamentului de procedură al PE specifică rolul Parlamentului în aprobarea Comisiei Europene şi în monitorizarea angajamentelor asumate în timpul audierilor.

PE a publicat pe 3 octombrie, sondajul Eurobarometru realizat după alegerile europene din iunie 2024 şi care analizează comportamentul de vot şi principalele priorităţi ale cetăţenilor UE, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Creşterea preţurilor şi a costului vieţii (42%) şi situaţia economică (41%) au fost principalele subiecte care i-au motivat pe cetăţenii UE să voteze la ultimele alegeri europene din luna iunie a acestui an. O treime dintre alegătorii din cele 27 de state membre (34%) spun că situaţia internaţională a fost un subiect care i-a încurajat să voteze, în timp ce o proporţie similară menţionează apărarea democraţiei şi a statului de drept (32%).

În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români, principalele subiecte care i-au motivat să voteze la alegerile europene din luna iunie sunt: situaţia economică (45%); creşterea preţurilor şi a costului vieţii (44%); protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE); situaţia internaţională (30%); democraţia şi statul de drept (27%); apărarea şi securitatea (27%, similar cu media UE de 28%).

Cei care nu au votat spun, de asemenea, că situaţia economică (36% media UE, 41% România) şi costul vieţii (46% identic media UE şi România) i-ar fi putut motiva să participe la alegeri. În cazul respondenţilor din România, protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală reprezintă pentru 35% dintre aceştia un subiect care i-ar fi putut motiva să meargă la vot, urmat de apărare şi securitate (24%) şi situaţia internaţională (21%).

Sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida problemelor economice: 65% dintre cetăţenii europeni sunt optimişti cu privire la viitorul UE, în timp ce procentul cetăţenilor români optimişti cu privire la viitorul UE (68%) este mai mare decât media europeană şi în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de anteriorul sondaj din februarie-martie 2024. La nivelul UE27, cetăţenii continuă să aibă o impresie pozitivă despre UE (48%), doar 16% declarând că au o imagine negativă. 52% dintre respondenţii din România declară că au o imagine pozitivă despre UE, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de sondajul anterior, şi doar 11% au o imagine negativă, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de precedentul sondaj.

Aderarea la UE este, de asemenea, privită într-o lumină favorabilă. Şapte din zece europeni (70% media UE) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani. De asemenea, 70% dintre cetăţenii români participanţi la sondaj consideră că ţara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de sondajul realizat în februarie/martie 2024, înainte de alegerile europene. În ansamblul UE există patru motive principale pentru care calitatea de membru este considerată benefică: intensificarea cooperării dintre statele membre (36%), protejarea păcii şi consolidarea securităţii (32%), contribuţia UE la creşterea economică (28%) şi crearea de noi oportunităţi de muncă (24%).

Pentru respondenţii din România, primele patru motive pentru care statutul de membru al UE este considerat benefic sunt: crearea de noi oportunităţi de muncă (37%), protejarea păcii şi consolidarea securităţii (26%), intensificarea cooperării dintre statele membre (24%), contribuţia UE la creşterea economică (24%).

Încrederea în democraţia parlamentară europeană este deosebit de ridicată la începutul celei de-a zecea legislaturi a PE: 42% dintre cetăţenii europeni (53% dintre cetăţenii români) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European - cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator.

Europenii şi-au confirmat sprijinul pentru democraţia UE la alegerile europene din iunie anul trecut. Prezenţa la vot a fost de 50,74% la nivelul UE (52,40% în România), cea mai mare din ultimii 30 de ani şi similară cu cea din 2019. Aceasta a crescut în 16 din cele 27 de ţări, inclusiv în România, în comparaţie cu alegerile europene din 2019. Faptul că votul contează este confirmat şi de 56% dintre cetăţenii UE (50% în România), care sunt de acord că vocea lor contează în UE - la nivelul UE rezultatul reprezintă o creştere de 8 puncte procentuale faţă de februarie/martie 2024 (48%). Când au fost întrebaţi de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni au răspuns că o fac întotdeauna (35% în România), în timp ce 42% spun că este datoria lor ca cetăţeni (31% în România), iar 20% dintre respondenţii din UE spun că doresc să sprijine partidul politic de care se simt apropiaţi (21% în România).

Alegerea făcută la scrutinul european din 2024 s-a bazat în principal pe cât de apropiate au fost propunerile partidelor de ideile şi valorile alegătorilor. Propunerile unui anumit partid pe teme europene au fost cel mai frecvent motiv pentru a primi votul, invocat de 47% dintre alegătorii europeni (+4 puncte procentuale faţă de 2019). În cazul respondenţilor din România, principalele motive care au stat la baza deciziei de a vota un partid anume sunt: obişnuinţa de a vota partidul respectiv (39%); propunerile privind problemele naţionale (38%); propunerile privind o problemă considerată importantă de către respondent (37%); propunerile privind problemele europene (31%).

Comisia Europeană
Luna europeană a securităţii cibernetice este o campanie anuală care promovează conştientizarea securităţii cibernetice şi cele mai bune practici online. În fiecare an, în octombrie, sute de activităţi au loc în toată Europa, inclusiv conferinţe, ateliere, training-uri, webinarii, prezentări şi multe altele, pentru a educa publicul despre ameninţările online şi despre importanţa siguranţei digitale.

Ediţia din 2024, cu tema #ThinkB4UClick, se concentrează pe protecţia împotriva ingineriei sociale, o tendinţă în creştere în care escrocii folosesc uzurparea identităţii, e-mailurile de phishing sau oferte false pentru a păcăli oamenii să efectueze anumite acţiuni online sau să ofere informaţii sensibile sau personale. Campania îşi propune să promoveze securitatea cibernetică în rândul cetăţenilor şi organizaţiilor şi oferă informaţii despre securitatea online prin activităţi de conştientizare şi schimb de bune practici.

UE lucrează pe diverse fronturi pentru a promova rezilienţa cibernetică. Strategia UE de securitate cibernetică urmăreşte să creeze rezistenţa la ameninţările cibernetice şi să asigure cetăţenii şi întreprinderile că beneficiază de tehnologii digitale de încredere, în timp ce Actul UE de solidaritate cibernetică propune măsuri concrete care vor permite UE să răspundă ameninţărilor şi atacurilor.

În 2022, deficitul de profesionişti în domeniul securităţii cibernetice în UE a variat între 260.000 şi 500.000. Un sondaj recent privind competenţele în domeniul securităţii cibernetice a evidenţiat necesitatea de a creşte gradul de conştientizare şi de a oferi formare în domeniul securităţii cibernetice. Pentru a aborda acest deficit de competenţe, Academia de competenţe în domeniul securităţii cibernetice a fost lansată ca platformă online, oferind o gamă de cursuri de competenţe în domeniul securităţii cibernetice accesibile tuturor, în întreaga Europă, indică site-ul https://commission.europa.eu/. AGEPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan)