DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, ludicul și libertatea. Trăsătura omniprezentă a operei sale este pesimismul, dus până la nihilism.
S-a născut la 8 aprilie 1911, la Rășinari, în județul Sibiu, ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot în Rășinari, și al Elvirei (Comanciu) Cioran. A absolvit Liceul 'Gheorghe Lazăr' din Sibiu, apoi a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931) unde a studiat sub îndrumarea unor profesori precum Nae Ionescu și Tudor Vianu, avându-l printre colegi pe Constantin Noica. Ulterior a fost bursier al Fundației Humboldt, la Berlin (1933-1935), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Vernisajul expoziţiei de fotografie -Portrete de filosofi-, semnată Louis Monier, 2005.
Foto: (c) ALEX TUDOR/Arhiva istorică AGERPRES
În publicistică a debutat de timpuriu, în 1931, colaborând cu diferite articole și eseuri la multe ziare și reviste, printre care ''Gândirea'', ''Vremea'', ''Mișcarea'', ''Discobolul'', ''Floarea de foc'', ''Calendarul'', ''Convorbiri literare'', ''Azi'', devenind unul dintre numele de referință ale mișcării spirituale cunoscute sub denumirea de ''tânăra'' sau ''noua generație''.
Editorial a debutat în 1934, cu eseul filosofic ''Pe culmile disperării'', pentru care a obținut 'Premiul Scriitorilor Tineri' al Fundațiilor Regale. Ulterior a publicat ''Cartea amăgirilor'' (1936; 1991, 1996); ''Schimbarea la față a României'' (1936, 1941; ediție revăzută în 1990, 1993, 1995), una dintre cele mai semnificative lucrări ale sale, ''Lacrimi și sfinți'' (1937; 1991); ''Amurgul gândurilor'' (1940; 1991); ''Îndreptar pătimaș'' (1940-1945; 1991).
A predat filosofia la Liceul 'Andrei Șaguna' din Brașov, în anul 1936.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În 1937 a plecat în Franța, cu o bursă a Institutului Francez la București la Facultatea de Litere a Universității din Paris. Anii de facultate i-a dedicat cu precădere lecturilor de filosofie germană, începute încă din 1926. S-a stabilit definitiv în Franța, în 1945, unde a trăit până la moarte, fără să solicite cetățenia franceză.
Emil Cioran a fost încadrat de George Călinescu, în ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' (1941), în capitolul ''Filosofia neliniștii și a aventurii. Literatura experiențelor', alături de Lucian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mihail Celarianu, Anton Holban.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Apreciată și în același timp contestată, opera sa constă în cele șase cărți amintite, publicate în țară și mai mult de zece publicate în Franța, la prestigioasa Editură ''Gallimard'' din Paris.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
După plecarea din țară totul a fost scris și publicat în limba franceză. Lucrările apărute în Franța au fost publicate în România, după 1990, la Editura Humanitas: ''Syllogismes de l' amertume'' (1952) - ''Silogismele amărăciunii'' (1992); ''La tentation d' exister'' (1956) - ''Ispita de-a exista'' (1992); ''Histoire et utopie'' (1960) - ''Istorie și utopie'' (1992); ''La chute dans le temps'' (1964) - ''Căderea în timp'' (1994); ''Le mauvais Demiurge'' (1969) - ''Demiurgul cel rău'' (1995); ''De l' inconvenient d'etre ne'' (1973) - ''Despre neajunsul de a te fi născut'' (1995); ''Ecartelement'' (1979) - ''Sfârtecare'' (1992, 1995); ''Exercices d' admiration'' (1986) - ''Exerciții de admirație'' (1993); ''Aveux et anathemes'' (1987) - ''Mărturisiri și anateme'' (1994); ''Eseuri'' - antologie publicată în țară (1988); ''Convorbiri'' (1993); ''Scrisori către cei de acasă'' (1995); ''Mon pays/Țara mea'' (1996, scrieri în limba română), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Prima carte remarcată de critica franceză a fost ''Precis de decomposition'' (1949) - ''Tratat de descompunere'' (1992), pentru care i s-a conferit Premiul ''Rivarol''. Acesta a rămas, de altfel, singurul său premiu, autorul refuzând, de-a lungul anilor, odată cu orice publicitate în jurul persoanei sale, toate marile distincții pe care i le-a oferit cultura franceză (premii literare precum Sainte-Beuve, Combat, Nimier) și continuând să trăiască foarte modest până la sfârșitul vieții.
A murit la 20 iunie 1995 (după unele surse la 26 iunie), la Paris, și a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morții sale, Editura ''Gallimard'' i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ''Oeuvres'' - ''Opere'', în care sunt adunate toate cărțile sale.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În anul 2009 a fost declarat membru postmortem al Academiei Române, for care păstrează, din 2011, manuscrisele din fondul Cioran donate de omul de afaceri George Brăiloiu. În 2011, cu prilejul centenarului nașterii marelui om de cultură, au fost organizate manifestări atât în România, cât și în numeroase capitale ale lumii, iar în 2015, în memoria sa a fost dezvelit la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu din București, un bust în bronz, lucrare a artistului plastic Valentin Duicu. De asemenea, imagini cu marele filosof au rămas în filmele realizate la Paris în iunie 1990: ''Exercițiu de admirație'' și ''Apocalipsa după Cioran'', difuzate de Televiziunea Română în 1992. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
8 aprilie - Ziua internațională a romilor
Ziua internațională a romilor este sărbătorită anual de comunitatea internațională la 8 aprilie, în cinstea recunoașterii culturii, istoriei și drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar și pentru a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă comunitățile de romi din Europa și de pretutindeni, notează site-urile
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, episcopul Romei Greco-catolice Miercurea Mare. Sf. ap. Irodion, Agav, Ruf, Asincrit, Flegon și Hermas; Sf. papă Celestin. Denia Mirelui Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 aprilie
Este a 98-a zi a anului 2026. Au mai rămas 267 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 44 m și apune la 19 h 51 m. Luna răsare la 01 h 48 m și apune la 09 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den