DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, ludicul și libertatea. Trăsătura omniprezentă a operei sale este pesimismul, dus până la nihilism.
S-a născut la 8 aprilie 1911, la Rășinari, în județul Sibiu, ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot în Rășinari, și al Elvirei (Comanciu) Cioran. A absolvit Liceul 'Gheorghe Lazăr' din Sibiu, apoi a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931) unde a studiat sub îndrumarea unor profesori precum Nae Ionescu și Tudor Vianu, avându-l printre colegi pe Constantin Noica. Ulterior a fost bursier al Fundației Humboldt, la Berlin (1933-1935), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Vernisajul expoziţiei de fotografie -Portrete de filosofi-, semnată Louis Monier, 2005.
Foto: (c) ALEX TUDOR/Arhiva istorică AGERPRES
În publicistică a debutat de timpuriu, în 1931, colaborând cu diferite articole și eseuri la multe ziare și reviste, printre care ''Gândirea'', ''Vremea'', ''Mișcarea'', ''Discobolul'', ''Floarea de foc'', ''Calendarul'', ''Convorbiri literare'', ''Azi'', devenind unul dintre numele de referință ale mișcării spirituale cunoscute sub denumirea de ''tânăra'' sau ''noua generație''.
Editorial a debutat în 1934, cu eseul filosofic ''Pe culmile disperării'', pentru care a obținut 'Premiul Scriitorilor Tineri' al Fundațiilor Regale. Ulterior a publicat ''Cartea amăgirilor'' (1936; 1991, 1996); ''Schimbarea la față a României'' (1936, 1941; ediție revăzută în 1990, 1993, 1995), una dintre cele mai semnificative lucrări ale sale, ''Lacrimi și sfinți'' (1937; 1991); ''Amurgul gândurilor'' (1940; 1991); ''Îndreptar pătimaș'' (1940-1945; 1991).
A predat filosofia la Liceul 'Andrei Șaguna' din Brașov, în anul 1936.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În 1937 a plecat în Franța, cu o bursă a Institutului Francez la București la Facultatea de Litere a Universității din Paris. Anii de facultate i-a dedicat cu precădere lecturilor de filosofie germană, începute încă din 1926. S-a stabilit definitiv în Franța, în 1945, unde a trăit până la moarte, fără să solicite cetățenia franceză.
Emil Cioran a fost încadrat de George Călinescu, în ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' (1941), în capitolul ''Filosofia neliniștii și a aventurii. Literatura experiențelor', alături de Lucian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mihail Celarianu, Anton Holban.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Apreciată și în același timp contestată, opera sa constă în cele șase cărți amintite, publicate în țară și mai mult de zece publicate în Franța, la prestigioasa Editură ''Gallimard'' din Paris.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
După plecarea din țară totul a fost scris și publicat în limba franceză. Lucrările apărute în Franța au fost publicate în România, după 1990, la Editura Humanitas: ''Syllogismes de l' amertume'' (1952) - ''Silogismele amărăciunii'' (1992); ''La tentation d' exister'' (1956) - ''Ispita de-a exista'' (1992); ''Histoire et utopie'' (1960) - ''Istorie și utopie'' (1992); ''La chute dans le temps'' (1964) - ''Căderea în timp'' (1994); ''Le mauvais Demiurge'' (1969) - ''Demiurgul cel rău'' (1995); ''De l' inconvenient d'etre ne'' (1973) - ''Despre neajunsul de a te fi născut'' (1995); ''Ecartelement'' (1979) - ''Sfârtecare'' (1992, 1995); ''Exercices d' admiration'' (1986) - ''Exerciții de admirație'' (1993); ''Aveux et anathemes'' (1987) - ''Mărturisiri și anateme'' (1994); ''Eseuri'' - antologie publicată în țară (1988); ''Convorbiri'' (1993); ''Scrisori către cei de acasă'' (1995); ''Mon pays/Țara mea'' (1996, scrieri în limba română), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Prima carte remarcată de critica franceză a fost ''Precis de decomposition'' (1949) - ''Tratat de descompunere'' (1992), pentru care i s-a conferit Premiul ''Rivarol''. Acesta a rămas, de altfel, singurul său premiu, autorul refuzând, de-a lungul anilor, odată cu orice publicitate în jurul persoanei sale, toate marile distincții pe care i le-a oferit cultura franceză (premii literare precum Sainte-Beuve, Combat, Nimier) și continuând să trăiască foarte modest până la sfârșitul vieții.
A murit la 20 iunie 1995 (după unele surse la 26 iunie), la Paris, și a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morții sale, Editura ''Gallimard'' i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ''Oeuvres'' - ''Opere'', în care sunt adunate toate cărțile sale.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În anul 2009 a fost declarat membru postmortem al Academiei Române, for care păstrează, din 2011, manuscrisele din fondul Cioran donate de omul de afaceri George Brăiloiu. În 2011, cu prilejul centenarului nașterii marelui om de cultură, au fost organizate manifestări atât în România, cât și în numeroase capitale ale lumii, iar în 2015, în memoria sa a fost dezvelit la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu din București, un bust în bronz, lucrare a artistului plastic Valentin Duicu. De asemenea, imagini cu marele filosof au rămas în filmele realizate la Paris în iunie 1990: ''Exercițiu de admirație'' și ''Apocalipsa după Cioran'', difuzate de Televiziunea Română în 1992. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 august
Ortodoxe Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa Greco-catolice Sf. m. Adrian și Natalia Romano-catolice Fer. Veronica Antal, fc. m.; Ss. Ioana, fc.; Melchisedec, rege Sfinții Mucenici Adrian și Natalia sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox &ic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 august
Este a 238-a zi a anului 2026. Au mai rămas 127 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 03 m. Luna răsare la 19 h 23 și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august
Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt