DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, ludicul și libertatea. Trăsătura omniprezentă a operei sale este pesimismul, dus până la nihilism.
S-a născut la 8 aprilie 1911, la Rășinari, în județul Sibiu, ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot în Rășinari, și al Elvirei (Comanciu) Cioran. A absolvit Liceul 'Gheorghe Lazăr' din Sibiu, apoi a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931) unde a studiat sub îndrumarea unor profesori precum Nae Ionescu și Tudor Vianu, avându-l printre colegi pe Constantin Noica. Ulterior a fost bursier al Fundației Humboldt, la Berlin (1933-1935), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Vernisajul expoziţiei de fotografie -Portrete de filosofi-, semnată Louis Monier, 2005.
Foto: (c) ALEX TUDOR/Arhiva istorică AGERPRES
În publicistică a debutat de timpuriu, în 1931, colaborând cu diferite articole și eseuri la multe ziare și reviste, printre care ''Gândirea'', ''Vremea'', ''Mișcarea'', ''Discobolul'', ''Floarea de foc'', ''Calendarul'', ''Convorbiri literare'', ''Azi'', devenind unul dintre numele de referință ale mișcării spirituale cunoscute sub denumirea de ''tânăra'' sau ''noua generație''.
Editorial a debutat în 1934, cu eseul filosofic ''Pe culmile disperării'', pentru care a obținut 'Premiul Scriitorilor Tineri' al Fundațiilor Regale. Ulterior a publicat ''Cartea amăgirilor'' (1936; 1991, 1996); ''Schimbarea la față a României'' (1936, 1941; ediție revăzută în 1990, 1993, 1995), una dintre cele mai semnificative lucrări ale sale, ''Lacrimi și sfinți'' (1937; 1991); ''Amurgul gândurilor'' (1940; 1991); ''Îndreptar pătimaș'' (1940-1945; 1991).
A predat filosofia la Liceul 'Andrei Șaguna' din Brașov, în anul 1936.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În 1937 a plecat în Franța, cu o bursă a Institutului Francez la București la Facultatea de Litere a Universității din Paris. Anii de facultate i-a dedicat cu precădere lecturilor de filosofie germană, începute încă din 1926. S-a stabilit definitiv în Franța, în 1945, unde a trăit până la moarte, fără să solicite cetățenia franceză.
Emil Cioran a fost încadrat de George Călinescu, în ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' (1941), în capitolul ''Filosofia neliniștii și a aventurii. Literatura experiențelor', alături de Lucian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mihail Celarianu, Anton Holban.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Apreciată și în același timp contestată, opera sa constă în cele șase cărți amintite, publicate în țară și mai mult de zece publicate în Franța, la prestigioasa Editură ''Gallimard'' din Paris.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
După plecarea din țară totul a fost scris și publicat în limba franceză. Lucrările apărute în Franța au fost publicate în România, după 1990, la Editura Humanitas: ''Syllogismes de l' amertume'' (1952) - ''Silogismele amărăciunii'' (1992); ''La tentation d' exister'' (1956) - ''Ispita de-a exista'' (1992); ''Histoire et utopie'' (1960) - ''Istorie și utopie'' (1992); ''La chute dans le temps'' (1964) - ''Căderea în timp'' (1994); ''Le mauvais Demiurge'' (1969) - ''Demiurgul cel rău'' (1995); ''De l' inconvenient d'etre ne'' (1973) - ''Despre neajunsul de a te fi născut'' (1995); ''Ecartelement'' (1979) - ''Sfârtecare'' (1992, 1995); ''Exercices d' admiration'' (1986) - ''Exerciții de admirație'' (1993); ''Aveux et anathemes'' (1987) - ''Mărturisiri și anateme'' (1994); ''Eseuri'' - antologie publicată în țară (1988); ''Convorbiri'' (1993); ''Scrisori către cei de acasă'' (1995); ''Mon pays/Țara mea'' (1996, scrieri în limba română), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Prima carte remarcată de critica franceză a fost ''Precis de decomposition'' (1949) - ''Tratat de descompunere'' (1992), pentru care i s-a conferit Premiul ''Rivarol''. Acesta a rămas, de altfel, singurul său premiu, autorul refuzând, de-a lungul anilor, odată cu orice publicitate în jurul persoanei sale, toate marile distincții pe care i le-a oferit cultura franceză (premii literare precum Sainte-Beuve, Combat, Nimier) și continuând să trăiască foarte modest până la sfârșitul vieții.
A murit la 20 iunie 1995 (după unele surse la 26 iunie), la Paris, și a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morții sale, Editura ''Gallimard'' i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ''Oeuvres'' - ''Opere'', în care sunt adunate toate cărțile sale.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În anul 2009 a fost declarat membru postmortem al Academiei Române, for care păstrează, din 2011, manuscrisele din fondul Cioran donate de omul de afaceri George Brăiloiu. În 2011, cu prilejul centenarului nașterii marelui om de cultură, au fost organizate manifestări atât în România, cât și în numeroase capitale ale lumii, iar în 2015, în memoria sa a fost dezvelit la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu din București, un bust în bronz, lucrare a artistului plastic Valentin Duicu. De asemenea, imagini cu marele filosof au rămas în filmele realizate la Paris în iunie 1990: ''Exercițiu de admirație'' și ''Apocalipsa după Cioran'', difuzate de Televiziunea Română în 1992. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la crearea Comisiei ONU pentru Drepturile Omului (21 iunie)
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului este un organism interguvernamental din cadrul sistemului Națiunilor Unite, format din 47 de state responsabile pentru promovarea și protejarea drepturilor omului la nivel global. Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la înființarea, la 21 iunie 1946, a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, care ulterior a devenit Consiliul
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Manu Chao
Cântărețul și compozitorul Manu Chao este considerat unul dintre cei mai versatili și proeminenți muzicieni ai secolului XXI. Chiar și după ce a atins faima globală, Chao se bucură să susțină concerte stradale improvizate, uneori în sate îndepărtate sau la adunări ale comunității locale. A fost descris ca un artist care găsește confort în lumea modest
21 iunie - Ziua europeană a muzicii
Ziua europeană a muzicii este sărbătorită la 21 iunie. Această zi reprezintă un eveniment popular gratuit, deschis tuturor muzicienilor, amatorilor de toate nivelurile sau profesioniștilor, care celebrează muzica vie și evidențiază amploarea și diversitatea practicilor muzicale, precum și toate genurile muzicale. Se adresează oricărui tip de public și contribuie la familiari
21 iunie - Ziua internațională a sărbătorii solstițiului (ONU)
Ziua internațională a sărbătorii solstițiului este marcată anual de Organizația Națiunilor Unite (ONU) la data de 21 iunie, pentru a evidenția importanța culturală, spirituală și istorică a solstițiului pentru numeroase popoare ale lumii. A fost proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția A/RES/73/300. ONU a decis celebrarea solstițiului
FENOMENE ASTRONOMICE: Solstițiul de vară (21 iunie)
La 21 iunie, ora 11 și 24 de minute, are loc solstițiul de vară. Este cea mai lungă zi din an, durata zilei fiind de 15 ore și 32 de minute, iar cea a nopții de 8 ore și 28 de minute, menționează https://astro-urseanu.ro/. Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice. &Ici
21 iunie - Ziua internațională Yoga (ONU)
Ziua internațională Yoga este sărbătorită, în fiecare an, pe 21 iunie, ziua Solstițiului de vară. În 2026, a 12-a ediție a Zilei Internaționale Yoga este marcată de tema 'Yoga for Healthy Ageing', care subliniază importanța yoga pentru toate vârstele. Yoga poate fi o practică valoroasă pentru o îmbătrânire sănătoasă, deoar
Congresul extraordinar al PNL (21 iunie)
Duminică, 21 iunie, are loc, la Romexpo, Congresul extraordinar al PNL, în cadrul căruia va fi aleasă conducerea partidului şi vor fi aprobate o serie de modificări la statut. Actualul preşedinte al partidului, Ilie Bolojan, este singurul candidat la şefia PNL. Organizarea unui congres extraordinar al PNL a fost decisă de Consiliul Naţional e
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 21 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Iulian din Tars și Afrodisie Duminica a 3-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 3-a după Rusalii. Sf. m. Iulian din Tars Romano-catolice Duminica a 12-a de peste an Sf. Alois de Gonzaga, călug. Sfântul Mucenic Iulian este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 iunie
Este a 172-a zi a anului 2026. Au mai rămas 193 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 12 h 52 m și apune la 00 h 46 m. Solstițiul de vară la 11 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul și producătorul de film și televiziune Stephen Frears
Stephen Frears, regizor și producător englez de film și televiziune, este cunoscut îndeosebi pentru 'The Queen'/ 'Regina' (2006), un film nominalizat la Oscar care examinează reacția familiei regale britanice la moartea prințesei Diana și care se dovedește a fi cel mai mare succes al său de până acum în Marea Britanie, potrivit
DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea omului politic, istoricului și scriitorului Mihail Kogălniceanu (20 iunie)
Unul dintre cei mai mari oratori români, om de cultură enciclopedică, precursor al istoriografiei românești (N. Iorga îl considera 'cel dintâi istoric critic pe care l-a născut neamul românesc'), jurnalist de mare talent, reformator politic și social, Mihail Kogălniceanu a fost autorul unor acțiuni concrete în momente cruciale ale
DOCUMENTAR: 120 de ani de la înființarea, prin decret regal, a Institutului Geologic al României (20 iunie)
Institutul Geologic al României (Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției) a fost înființat prin Decret Regal semnat de regele Carol I al României la 20 iunie 1906, cu scopul de a îndeplini atribuțiile unui serviciu geologic național, după ce în anul 1902, geologul Valeriu Pop
20 iunie - Ziua mondială a refugiatului (ONU)
Ziua Mondială a Refugiatului a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora refugiații din întreaga lume. Ziua este aniversată anual, la 20 iunie, conform unhcr.org/. În 2026, Ziua Mondială a Refugiatului pune accentul pe posibilitatea de a căuta siguranță ca o garanție comună pentru
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 iunie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Metodie, episcopul Patarelor; Sf. Ier. Calist, patriarhul Constantinopolului; Sf. Nicolae Cabasila Greco-catolice Sf. ep. m. Metodie al Olimpului Romano-catolice Fer. Margareta Ball, văduvă, m. Sfântul Sfințit Mucenic Met
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 iunie
Este a 171-a zi a anului 2026. Au mai rămas 194 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 11 h 41 m și apune la 00 h 25 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)