DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, ludicul și libertatea. Trăsătura omniprezentă a operei sale este pesimismul, dus până la nihilism.
S-a născut la 8 aprilie 1911, la Rășinari, în județul Sibiu, ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot în Rășinari, și al Elvirei (Comanciu) Cioran. A absolvit Liceul 'Gheorghe Lazăr' din Sibiu, apoi a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931) unde a studiat sub îndrumarea unor profesori precum Nae Ionescu și Tudor Vianu, avându-l printre colegi pe Constantin Noica. Ulterior a fost bursier al Fundației Humboldt, la Berlin (1933-1935), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Vernisajul expoziţiei de fotografie -Portrete de filosofi-, semnată Louis Monier, 2005.
Foto: (c) ALEX TUDOR/Arhiva istorică AGERPRES
În publicistică a debutat de timpuriu, în 1931, colaborând cu diferite articole și eseuri la multe ziare și reviste, printre care ''Gândirea'', ''Vremea'', ''Mișcarea'', ''Discobolul'', ''Floarea de foc'', ''Calendarul'', ''Convorbiri literare'', ''Azi'', devenind unul dintre numele de referință ale mișcării spirituale cunoscute sub denumirea de ''tânăra'' sau ''noua generație''.
Editorial a debutat în 1934, cu eseul filosofic ''Pe culmile disperării'', pentru care a obținut 'Premiul Scriitorilor Tineri' al Fundațiilor Regale. Ulterior a publicat ''Cartea amăgirilor'' (1936; 1991, 1996); ''Schimbarea la față a României'' (1936, 1941; ediție revăzută în 1990, 1993, 1995), una dintre cele mai semnificative lucrări ale sale, ''Lacrimi și sfinți'' (1937; 1991); ''Amurgul gândurilor'' (1940; 1991); ''Îndreptar pătimaș'' (1940-1945; 1991).
A predat filosofia la Liceul 'Andrei Șaguna' din Brașov, în anul 1936.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În 1937 a plecat în Franța, cu o bursă a Institutului Francez la București la Facultatea de Litere a Universității din Paris. Anii de facultate i-a dedicat cu precădere lecturilor de filosofie germană, începute încă din 1926. S-a stabilit definitiv în Franța, în 1945, unde a trăit până la moarte, fără să solicite cetățenia franceză.
Emil Cioran a fost încadrat de George Călinescu, în ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' (1941), în capitolul ''Filosofia neliniștii și a aventurii. Literatura experiențelor', alături de Lucian Blaga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mihail Celarianu, Anton Holban.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Apreciată și în același timp contestată, opera sa constă în cele șase cărți amintite, publicate în țară și mai mult de zece publicate în Franța, la prestigioasa Editură ''Gallimard'' din Paris.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
După plecarea din țară totul a fost scris și publicat în limba franceză. Lucrările apărute în Franța au fost publicate în România, după 1990, la Editura Humanitas: ''Syllogismes de l' amertume'' (1952) - ''Silogismele amărăciunii'' (1992); ''La tentation d' exister'' (1956) - ''Ispita de-a exista'' (1992); ''Histoire et utopie'' (1960) - ''Istorie și utopie'' (1992); ''La chute dans le temps'' (1964) - ''Căderea în timp'' (1994); ''Le mauvais Demiurge'' (1969) - ''Demiurgul cel rău'' (1995); ''De l' inconvenient d'etre ne'' (1973) - ''Despre neajunsul de a te fi născut'' (1995); ''Ecartelement'' (1979) - ''Sfârtecare'' (1992, 1995); ''Exercices d' admiration'' (1986) - ''Exerciții de admirație'' (1993); ''Aveux et anathemes'' (1987) - ''Mărturisiri și anateme'' (1994); ''Eseuri'' - antologie publicată în țară (1988); ''Convorbiri'' (1993); ''Scrisori către cei de acasă'' (1995); ''Mon pays/Țara mea'' (1996, scrieri în limba română), potrivit volumelor 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Fundației Culturale Române, 1995) și 'Dicționarul General al Literaturii Române' (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Prima carte remarcată de critica franceză a fost ''Precis de decomposition'' (1949) - ''Tratat de descompunere'' (1992), pentru care i s-a conferit Premiul ''Rivarol''. Acesta a rămas, de altfel, singurul său premiu, autorul refuzând, de-a lungul anilor, odată cu orice publicitate în jurul persoanei sale, toate marile distincții pe care i le-a oferit cultura franceză (premii literare precum Sainte-Beuve, Combat, Nimier) și continuând să trăiască foarte modest până la sfârșitul vieții.
A murit la 20 iunie 1995 (după unele surse la 26 iunie), la Paris, și a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morții sale, Editura ''Gallimard'' i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ''Oeuvres'' - ''Opere'', în care sunt adunate toate cărțile sale.
Vernisajul expoziţiei aniversare 'Emil Cioran', la Biblioteca Academiei Române, 2011.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În anul 2009 a fost declarat membru postmortem al Academiei Române, for care păstrează, din 2011, manuscrisele din fondul Cioran donate de omul de afaceri George Brăiloiu. În 2011, cu prilejul centenarului nașterii marelui om de cultură, au fost organizate manifestări atât în România, cât și în numeroase capitale ale lumii, iar în 2015, în memoria sa a fost dezvelit la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu din București, un bust în bronz, lucrare a artistului plastic Valentin Duicu. De asemenea, imagini cu marele filosof au rămas în filmele realizate la Paris în iunie 1990: ''Exercițiu de admirație'' și ''Apocalipsa după Cioran'', difuzate de Televiziunea Română în 1992. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (18 mai)
Președintele Nicușor Dan a invitat partidele politice parlamentare la consultări formale, la data de 18 mai 2026, în vederea desemnării premierului, în baza prevederilor constituționale referitoare la formarea guvernului (art. 103, alin. 1), a anunțat Administrația Prezidențială. Conform art. 103, alin. 1 din Constituție, președint
18 mai - Ziua internațională a muzeelor
Pe 18 mai 2026, muzeele din întreaga lume vor marca Ziua internațională a muzeelor, sub tema 'Muzeele unesc o lume divizată', care evidențiază potențialul muzeelor de a acționa ca punți peste diviziunile culturale, sociale și geopolitice, promovând dialogul, înțelegerea, incluziunea și pacea în cadrul și între comunitățile din într
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin Greco-catolice Sf. m. Petru, Dionisie, Cristina, Andrei, Pavel, Heraclie, Paulin și Benedim Romano-catolice Ss. Ioan I, pp. m.; Alexandra, Claudia și îns., m. Sfinții Mucenici Petru, Dionisie și Paulin s
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 mai
Este a 138-a zi a anului 2026. Au mai rămas 227 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 46 m și apune la 20 h 39 m. Luna răsare la 06 h 27 m și apune la 23 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața Enya
Cântăreața și compozitoarea irlandeză Enya, pe numele său real Eithne Ni Bhraonain (anglicizat Enya Patricia Brennan), este renumită pentru stilul său muzical unic și captivant, prin utilizarea inovatoare a straturilor multiple de voce și instrumente, reverberații prelungite și influențe variate, încărcate de elemente celtice. S-a născut la 17 mai
DOCUMENTAR: Regina Máxima a Țărilor de Jos împlinește 55 de ani (17 mai)
Reginei Máxima, în calitatea sa de soție a regelui Willem-Alexander, îi revine rolul principal de a-l sprijini pe șeful statului în îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale și a celorlalte activități pe care le desfășoară în interesul locuitorilor Regatului, ajutându-l în sarcina sa de a unifica, reprezenta și încuraja po
FRAGMENT DE ISTORIE: Deschiderea, pentru public, a Muzeului Satului Românesc din București (17 mai 1936)
Pe 17 mai 1936, era deschis oficial și pentru public Muzeul Satului Românesc din București, după ce, la 10 mai, avusese loc inaugurarea oficială, în prezența regelui Carol al II-lea (1930-1940), a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a ambasadorilor acreditați la București, a oamenilor de cultură și a oamenilor politici și, nu în ult
17 mai - Ziua internațională a lumânărilor aprinse în memoria victimelor virusului HIV-SIDA
Ziua internațională a lumânărilor aprinse (The International AIDS Candlelight Memorial) din 2026 onorează leadershipul, curajului și reziliența persoanelor care trăiesc cu HIV, sub tema 'Light the Legacy. Remember. Advance. Act', potrivit https://candlelightmemorial.net/. Marcată &ici
17 mai - Ziua internațională a telefonului copilului
Ziua internațională a telefonului copilului a fost marcată pentru prima dată la 17 mai 2007, la inițiativa Child Helpline International, o organizație cu impact colectiv, cu peste 150 de membri ai liniei telefonice de asistență pentru copii din peste 130 de țări și teritorii din întreaga lume, informează
17 mai - Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale
La inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale este celebrată, anual, la data de 17 mai. Cu acest prilej, este evidențiată importanța utilizării internetului și a celorlalte tehnologii de informare și comunicare, conform www.un.org. Totodată, în această
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 17 mai
Ortodoxe Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia; Sf. Cuv. Nectarie și Teofan Greco-catolice Duminica a 6-a a Paștilor. Sf. ap. Andronic și Iunia; Fer. Ioan Scheffler Romano-catolice Duminica a 7-a a Paștelui Sf. Pascal Baylon, călug.; Fer. Ioan Scheffler, ep. m. Sfântul Apostol Andronic și Sf
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 mai
Este a 137-a zi a anului 2026. Au mai rămas 228 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 47 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 05 h 36 m și apune la 22 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Creatorul de modă Christian Lacroix
Christian Lacroix este un renumit creator de modă francez care a revitalizat industria 'haute couture' în anii 1980 cu modele teatrale, vibrante și inspirate din istorie. Christian Lacroix s-a născut la 16 mai 1951, la Arles, în sudul Franței. A început să schițeze costume istorice și haine de modă de la o vârstă fragedă. A urma
16 mai - Ziua internațională a luminii (UNESCO)
Ziua internațională a luminii este marcată anual la 16 mai, pentru a evidenția rolul central pe care lumina îl joacă în viața oamenilor în domenii precum știința, cultura și arta, educația, dezvoltarea durabilă și în domenii diverse precum medicina, comunicațiile și energia, conform lightday.org/.
16 mai - Ziua națională a libertății religioase
La 16 mai este marcată Ziua națională a libertății religioase. Guvernul României a aprobat, la 14 noiembrie 2024, proiectul de lege privind instituirea în 16 mai a Zilei Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești. În România, sunt recunoscute oficial 19 culte religioas