Academicianul Ionel Haiduc s-a stins din viață la 29 septembrie 2026, la 89 de ani, anunță Filiala Cluj a Academiei Române.

'Academia Română Filiala Cluj-Napoca anunță cu profund regret trecerea la cele veșnice a academicianului Ionel Haiduc, personalitate de referință a chimiei românești, președinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române în perioada 1995-2006 și președinte al Academiei Române între anii 2006 și 2014. Profesor și cercetător de prestigiu internațional, acad. Ionel Haiduc a avut o contribuție fundamentală la dezvoltarea chimiei românești, introducând și dezvoltând noi direcții de cercetare, între care chimia ciclurilor anorganice, chimia compușilor organometalici ai metalelor netranziționale, studiul liganzilor organofosforici, al compușilor organometalici cu acțiune antitumorală și chimia supramoleculară', se arată în mesajul Filialei Cluj a Academiei Române, postat pe pagina sa de Facebook.

Potrivit sursei citate, opera sa științifică, recunoscută și apreciată la nivel internațional, cuprinde peste 350 de lucrări publicate în reviste de prestigiu, nouă cărți și numeroase contribuții în volume de specialitate.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

***
Chimist, membru titular (1991) și președinte (2006-2014) al Academiei Române, Ionel Haiduc s-a născut la 9 mai 1937, în orașul Cluj.

A urmat cursurile liceale și universitare - Facultatea de Chimie (1959) - în același oraș. În 1964, a obținut titlul de doctor în științe chimice, la Moscova, conform volumului 'Membrii Academiei Române / 1866-2003' (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003). Și-a continuat specializarea prin stagii postdoctorale (Fulbright) la Iowa State University (1966-1968), în chimie silico-organică și organometalică, și la Universitatea din Georgia (SUA) (1971-1972), în chimie organometalică.

Și-a desfășurat activitatea la Facultatea de Chimie a Universității 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca, unde a început ca șef de laborator (1959), devenind apoi asistent (1962), lector (1964), conferențiar (1969), profesor (din 1973), profesor emerit, conform CV-ului postat pe site-ul www.chem.ubbcluj.ro.

De asemenea, a fost prorector (1976-1984) și rector (1990-1993) al Universității 'Babeș-Bolyai'. Totodată, a fost 'visiting professor' în cadrul mai multor universități din SUA, Spania, Mexic, Brazilia, Germania, Singapore etc.

Vicepreședinte al Institutului Cultural Român din București (2004-2005); vicepreședinte al Asociației Române pentru Clubul de la Roma (2009); președinte al Fundației 'Panteonul României' (2009).

Și-a orientat activitatea științifică în domenii de mare actualitate: chimie coordinativă și organometalică, chimie supramoleculară, chimia ciclurilor anorganice, activitatea biologică a compușilor metalici (inclusiv activitatea antitumorală), nomenclatură și sistematizare în chimia anorganică, politica și managementul științei, potrivit www.bjc.ro.

Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în cărți, dar și în sute de articole științifice publicate în reviste de specialitate.

Membru în colectivele de redacție ale unor reviste de renume: 'Synthesis and Reactivity in Organic and Metal-organic chemistry' din New York, 'Main-Group Metal Chemistry' (Londra-Tel Aviv), 'Revue roumaine de chimie', 'Revista de chimie', 'Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»', etc.

Numeroase premii și titluri îi marchează cariera de excepție, printre care: Premiul 'Gheorghe Spacu' al Academiei Române (1974); Gauss Professur, Academia de Științe din Göttingen, Germania (1998-1999); Diploma de Onoare a Prezidiului Academiei de Științe a Republicii Moldova (1999); Premiul Societății de Chimie din România (2004); Diploma de onoare 'Pro Scientia', acordată de CNCSIS (2004); Diploma pentru excelența în cercetare, Universitatea Babeș-Bolyai (2004, 2005); Premiul 'Costin Nenitzescu-Walter Criegee Vorlesungen', Gesellschaft Deutscher Chemiker (Societatea Chimiștilor Germani) (2005); Premiul 'Opera Omnia' pentru Excelență în Cercetarea Științifică - CNCSIS (2008) etc.

Doctor Honoris Causa al mai multor universități: Universitatea Tehnică 'Gheorghe Asachi' de la Iași; Universitatea Politehnica din Timișoara (2004); Universitatea Politehnica București (2007); Universitatea de Vest Timișoara (2016); Universitatea din București (2023).

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Membru corespondent sau de onoare al academiilor de științe din Goettingen, Budapesta, Chișinău, Muntenegru, Academia Europaea și Leibnitz Sozietät (fosta Academie de Științe a RDG); membru al American Chemical Society (2016).

A fost distins cu Ordinul 'Steaua României' (în 2000, cu gradul de Mare Ofițer; în 2006, cu gradul de Mare Cruce) și cu 'Ordinul de Onoare' al Republicii Moldova în 2006.

Din partea Academiei Ungare de Științe, Filiala Debrecen, a primit Medalia 'Pro Colaboratione' (1999), iar din partea Academiei de Științe a Republicii Moldova a primit Medalia de aur 'Dimitrie Cantemir' (2007).

De asemenea, în 2006, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, i-a acordat 'Crucea Transilvaniei', iar în 2013 Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române i-a acordat 'Crucea Patriarhală'.

A primit Crucea Casei Regale a României în 2008, Medalia 'Nihil Sine Deo' în 2012 și 'Coroana României' în 2015, de asemenea acordate de Casa Regală a României.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Membru corespondent (din 13 noiembrie 1990) și membru titular (din 18 decembrie 1991) al Academiei Române. A fost vicepreședinte (13 februarie 1998-17 martie 2000) și președinte al Academiei Române (5 aprilie 2006-8 aprilie 2014), precum și președinte al Filialei Cluj-Napoca a acestui înalt for de știință și cultură (1995-2006).

Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca (1999); Cetățean de Onoare al Județului Cluj - 'Clujean de Onoare' (2014); 'Spiritus Mentor' Cluj-Napoca (2015). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Adrian Dădârlat)