Conferința 'Dialog Strategic despre Inteligența Artificială', organizată de Institutul Conservator 'Mihai Eminescu' în Parlamentul României

Institutul Conservator 'Mihai Eminescu', în colaborare cu parlamentari AUR și experți din domeniul tehnologic, juridic și economic dar și numeroși antreprenori din domeniul AI, a organizat conferința 'Dialog Strategic despre Inteligența Artificială', dedicată analizării impactului tehnologiilor AI asupra societății, economiei și cadrului legislativ românesc.

Evenimentul a reunit parlamentari, avocați, reprezentanți ai instituțiilor de reglementare și experți internaționali, într-un cadru dedicat dialogului profund și identificării unor soluții coerente pentru integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în România.

Mihail Neamțu, deputat AUR, a subliniat amploarea revoluției tehnologice și impactul său asupra societății: 'Preocuparea pentru inteligența artificială nu ne surprinde, mai ales când vorbim despre lumea avocățească. Respectul pentru proprietatea intelectuală și preocupările legate de viața privată sunt absolut legitime, iar această revoluție tehnologică la care asistăm, revoluția inteligenței artificiale, care probabil depășește toate revoluțiile intelectuale și tehnologice din ultimii 2000 de ani, va pune în discuție multe categorii și concepte cu care nu eram obișnuiți.'

De asemenea, în cadrul evenimentului, avocatul Silvia Uscov a evidențiat potențialul transformator al inteligenței artificiale și importanța folosirii acesteia ca instrument de înțelegere a lumii: 'Inteligența artificială. Știu că acesta este un subiect care evidențiază criza globală de astăzi. Ieri am avut o conversație profundă cu numeroși membri aici, la Parlamentul României, și am subliniat că inteligența artificială are puterea de a crea cu adevărat o nouă realitate pentru oameni, pentru lume. Riscul impus de inteligența artificială sau de oamenii care folosesc inteligența artificială, dezvoltând inteligența artificială și, pe de altă parte, avem nevoie de astfel de instrumente. Cred că în lumea de astăzi, având totul, având o asemenea viteză, avem nevoie de astfel de instrumente pentru a încerca să ne dăm seama, de fapt, și să înțelegem lumea.'

Zbigniew Przybylowski - Institutul Ordo Iuris, Polonia a atras atenția asupra riscurilor generate de sistemele AI și a evoluției spre superinteligență: 'Sistemele artificiale de astăzi sunt definite pe larg ca mașini statistice puternice, antrenate pe seturi mari de date, care prezic rezultatele pe baza intrărilor pe care le introducem. Pare că acesta este doar un instrument, dar din înțelegerea mea, nu programăm acest instrument. Îl creștem. Îi oferim date și acesta crește. Și nu știm ce se întâmplă în cutia neagră. Și nimeni nu știe. Și este imposibil să-l audităm. Principalii dezvoltatori de AI construiesc inteligență generală artificială și, în cele din urmă, se îndreaptă spre superinteligență artificială, într-un punct numit singularitate, unde AI devine reală. Auto-îmbunătățirea sa devine recursivă și exponențială, iar controlul uman devine imposibil.'

Pavel Popescu, Vicepreședinte ANCOM a prezentat perspectiva instituțională și importanța aplicării legislației europene: 'Din perspectivă instituțională, în România, ANCOM reprezintă doar o piesă dintr-un mecanism global de reglementare, însă una importantă datorită nivelului ridicat de
expertiză tehnică. Odată cu implementarea legislației europene privind inteligența artificială, rolul instituției va deveni esențial, fiind desemnată autoritate de supraveghere a pieței la nivel național. Obiectivul este ca acest proces să fie realizat în mod transparent, printr-un dialog deschis cu toți actorii relevanți. Este esențial ca procesul să includă componente care până acum nu au fost suficient integrate, precum dimensiunea etică, religioasă și juridică. Deciziile luate astăzi vor avea un impact major asupra viitorului societății.'

Cristian Jura, președinte EUQRIA a subliniat lipsa unui cadru clar și a unei evidențe a companiilor care folosesc AI în România: 'Am participat la negocierile privind un mecanism mai puțin cunoscut legat de inteligența artificială, și anume cadrul Consiliului Europei. Nu avem o structură clară și nici o evidență a companiilor care folosesc inteligența artificială. Nu știm câte companii utilizează AI și la ce nivel, iar din această cauză nu avem nici
o imagine reală asupra numărului de persoane afectate, inclusiv asupra celor care ar putea fi înlocuite de aceste tehnologii. Conform unor sondaje, există o teamă reală în rândul oamenilor că locurile de muncă vor fi înlocuite de chatboturi sau agenți AI.'

Alexandra Cernian, Conf. Univ. Universitatea Politehnica București a explicat direcțiile strategice pentru România în era AI: 'Cei care vor plăti cel mai mare preț vor fi cei care așteaptă să fie convinși. Pentru România, întrebarea nu mai este dacă trebuie să adoptăm AI, ci cât de repede o facem și care este strategia noastră de implementare. Statul român trebuie să devină un consumator inteligent de AI, alături de cetățeni. Asta înseamnă cadre clare de achiziții, expertiză internă și responsabilitate pentru rezultate. Instituțiile trebuie să creeze politici coerente și să se asigure că soluțiile AI implementate reflectă valorile și direcția strategică a țării. De asemenea, economia trebuie să treacă de la modelul bazat pe forță de muncă ieftină la unul bazat pe valoare adăugată.'

Deputatul AUR, Alin Coleșa a atras atenția asupra caracterului autonom și imprevizibil al inteligenței artificiale: 'Cei care lucrează ca specialiști în domeniul inteligenței artificiale nu pot controla totul. Inteligența artificială nu este o unealtă clasică. Nu este ca un ciocan sau o șurubelniță, care rămân ceea ce sunt și pe care le putem controla complet. AI nu are plenitudine fixă, nu are emergență fixă, nu are evoluție stabilă, nu are independență și autonomie. Aceasta evoluează, se dezvoltă și poate deveni o entitate necontrolabilă. Sistemele AI nu sunt transparente și nu pot fi controlate complet nici de creatorii lor. Ce putem face noi este să înțelegem limitele și implicațiile acestor sisteme, pentru că deciziile lor depășesc adesea capacitatea noastră de control.'

Conferința a reconfirmat necesitatea unui dialog deschis între stat, mediul academic, instituțiile de reglementare și sectorul privat, pentru a asigura o integrare responsabilă și strategică a inteligenței artificiale în România, într-un context global în continuă transformare.

Samuel Zărnescu
Director de programe al institutului 'Mihai Eminescu '