Preşedintele Klaus Iohannis participă, pe 4 şi 5 octombrie, la Sommet-ul Francofoniei, care are loc în Republica Franceză.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis AGERPRES, cea de a XIX-a Conferinţă la nivel înalt a şefilor de stat sau de guvern ai celor 88 de state membre cu drepturi depline, membre asociate şi observatoare ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) se va desfăşura sub titulatura "Creează, inovează şi întreprinde în limba franceză" ("Creer, innover, entreprendre en francais").

Participarea preşedintelui la această sesiune a Sommet-ul Francofoniei reprezintă o oportunitate de evidenţiere a contribuţiei ţării noastre la efortul global de transformare şi adaptare a multilateralismului, efort care priveşte şi OIF, într-un context marcat de provocări majore la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, informează sursa citată.

''România va promova propriile priorităţi în ceea ce priveşte situaţia politică şi de securitate din spaţiul francofon, reflectate în Rezoluţia care va fi adoptată cu prilejul reuniunii'', precizează Administraţia Prezidenţială.

În contextul Sommet-ului Francofoniei, preşedintele Iohannis participă la o masă rotundă având ca temă integrarea tinerilor francofoni pe piaţa muncii şi la o dezbatere privind priorităţile politice din spaţiul francofon.

Conform Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului va prezenta viziunea de ansamblu a României privind perspectivele multilateralismului şi rolul OIF, cu accent pe răspunsul la provocările globale actuale, şi, de asemenea, pe importanţa acordată educaţiei în limba franceză şi inserţiei profesionale a tinerilor francofoni.

Klaus Iohannis va pleda pentru consolidarea Francofoniei universitare şi ştiinţifice, care reprezintă una dintre contribuţiile majore ale ţării noastre la nivelul organizaţiei, în favoarea mobilităţii educaţionale şi profesionale a tinerilor vorbitori de limbă franceză din întreg spaţiul francofon, se mai arată în comunicat.

***

Un eveniment major ce abordează probleme politice, economice, digitale şi culturale, Sommet-ul Francofoniei este unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale ale anului 2024 în Franţa, alături de găzduirea Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, celebrarea a 80 de ani de la Debarcarea în Normandia şi redeschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris, notează https://francophonie2024.gouv.fr/.

Francofonia reprezintă un mecanism instituţional dedicat promovării limbii franceze şi implementării cooperării politice, educaţionale, economice şi culturale în cadrul celor 88 de state şi guverne ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). Acest sistem este stabilit de Carta Francofoniei, adoptată în 1997. OIF are 54 de membri, 7 membri asociaţi şi 27 de observatori.

Conferinţa şefilor de stat şi de guvern din ţările francofone, numită în mod obişnuit ''Sommet-ul Francofoniei'' reprezintă instanţa supremă a Francofoniei. Sommet-ul este unul dintre cele trei organisme consacrate în Carta Francofoniei (articolul 2), alături de Conferinţa Ministerială a Francofoniei (CMF) şi Consiliul Permanent al Francofoniei (CPF).

Conferinţa şefilor de stat şi de guvern din ţările francofone are loc la fiecare doi ani. Este prezidată de şeful statului sau guvernului ţării care găzduieşte summitul. În cadrului reuniunii, se iau decizii cu privire la admiterea de noi membri titulari, membri asociaţi şi membri observatori în OIF. Sommet-ul defineşte orientările Francofoniei într-un cadru strategic de zece ani pentru a-şi asigura influenţa în lume şi adoptă orice rezoluţie pe care o consideră necesară pentru buna funcţionare a Francofoniei şi pentru realizarea obiectivelor acesteia. Totodată, facilitează alegerea secretarului general al Francofoniei. Din ianuarie 2019, Louise Mushikiwabo este secretar general al Francofoniei, fiind a patra persoană ce ocupă această funcţie.

Al 19-lea sommet are loc la Villers-Cotterets şi Paris pe 4 şi 5 octombrie 2024. Sommet-urile anterioare au avut loc la Djerba - Tunisia (2022), Erevan - Armenia (2018), Antananarivo - Madagascar (2016), Dakar - Senegal (2014), Kinshasa - Republica Democrată Congo (2012), Montreux - Elveţia (2010), Quebec - Canada (2008), Bucureşti - România (2006), Ouagadougou - Burkina Faso (2004), Beirut - Liban (2002), Moncton - Canada (1999), Hanoi - Vietnam (1997), Cotonou - Benin (1995), Grand - Baie - Mauritius (1993), Chaillot - Franţa (1991), Dakar - Senegal (1989), Quebec - Canada (1987), Versailles - Franţa (1986).

Cel mai recent raport al Observatorului Limbii Franceze, publicat în 2018, estimează că numărul vorbitorilor de limba franceză este de 321 de milioane, răspândiţi pe cinci continente.

De la crearea sa în 1970, prin semnarea Tratatului de la Niamey, Francofonia instituţională (iniţial, Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei, transformată în 1998 în Organizaţia Internaţională a Francofoniei - OIF), a avut un parcurs ascendent semnificativ, de la o agenţie de cooperare culturală legată de procesul post-colonial, spre organizaţia transcontinentală din prezent, care şi-a diversificat şi orientat tot mai mult agenda spre acţiunea politică vizând democratizarea şi stabilitatea spaţiului francofon, notează http://infoeuropa.ro/.

Sediul OIF se află la Paris. OIF dispune în ţările francofone de reprezentanţe permanente, birouri regionale şi antene regionale.

OIF implementează cooperarea multilaterală francofonă alături de Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF) şi patru operatori: Agence universitaire de la Francophonie (AUF), TV5MONDE, Asociaţia internaţională a primarilor şi responsabililor capitalelor şi metropolelor parţial sau integral francofone (AIMF) şi Universitatea Senghor din Alexandria.

Misiunile Francofoniei sunt: promovarea limbii franceze şi a diversităţii culturale şi lingvistice; promovarea păcii, a democraţiei şi a drepturilor omului; sprijinirea educaţiei, formării, învăţământului superior şi cercetării; dezvoltarea cooperării economice pentru dezvoltarea durabilă, potrivit https://www.francophonie.org/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)