25 de ani de la vizita în România a papei Ioan Paul al II-lea (fişă biografică)
Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat, în perioada 7-9 mai 1999, o vizită la Bucureşti, la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007), şi a preşedintelui României, Emil Constantinescu (1996-2000).
După ceremonialul întâmpinării, a avut loc prima întrevedere din cadrul acestei vizite între papa Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist, la Reşedinţa Patriarhală.
În după-amiaza primei sale zile în România, papa Ioan Paul al II-lea s-a întâlnit, la Nunţiatura Apostolică, cu membrii Conferinţei Episcopale Române.
De asemenea, în seara zilei de 7 mai 1999, suveranul pontif a participat la recepţia oficială oferită în onoarea sa la Palatul Cotroceni, de preşedintele Emil Constantinescu.
A doua zi, programul oficial a cuprins o vizită la Cimitirul Bellu Catolic, unde papa Ioan Paul al II-lea a adus un omagiu unor prelaţi greco-catolici, victime ale persecuţiei comuniste. Tot în acea zi suveranul pontif s-a întâlnit cu patriarhul Teoctist şi membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.
În ultima zi a vizitei, 9 mai 1999, patriarhul Teoctist, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa papei Ioan Paul al II-lea, a oficiat Sfânta Liturghie, în Piaţa Unirii. De asemenea, în după-amiaza acelei zile, a avut loc, în Parcul Izvor, celebrarea Sfintei Liturghii catolice de către papa Ioan Paul al II-lea, în prezenţa patriarhului Teoctist.
* Papa Ioan Paul al II-lea a avut unul dintre cele mai lungi pontificate din istoria Bisericii Catolice, care a durat aproape 27 de ani. A început în anul 1978 şi s-a încheiat în 2 aprilie 2005, ziua morţii sale.
A avut mai multe întâlniri decât oricare dintre predecesorii săi cu oamenii şi cu liderii naţiunilor. Peste 17.600.000 de pelerini au participat la audienţele generale desfăşurate miercurea (peste 1.160), fără a calcula audienţele speciale şi ceremoniile religioase, precum şi milioanele de credincioşi întâlniţi în vizitele pastorale făcute în Italia şi în diverse părţi ale lumii. A făcut 38 de vizite oficiale şi a avut 738 de audienţe şi întâlniri cu şefi de state şi 246 de audienţe şi întâlniri cu prim-miniştri, arată revista Lumea Catolică.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul papă care s-a deplasat într-o ţară majoritar ortodoxă, prin vizita în România din perioada 7-9 mai 1999.
S-a născut la 18 mai 1920 în localitatea poloneză Wadowice, un mic oraş de lângă Varşovia.
După absolvirea liceului "Marcin Wadowita", s-a înscris, în anul 1938, la cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, Universitatea Jagiellonă din Cracovia. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi a ocupaţiei naziste a Poloniei, universitatea a fost închisă, iar Karol Wojtyla a fost nevoit să muncească într-o carieră de piatră (1940-1944), iar apoi în fabrica de produse chimice Solvay.
Din anul 1942, a urmat studii la seminarul din Cracovia. După cel de-Al Doilea Război Mondial şi-a continuat studiile la seminarul din Cracovia şi la Facultatea de Teologie a Universităţii Jagiellonă. A fost hirotonit preot de arhiepiscopul Sapieha, în Cracovia, la 1 noiembrie 1946.
La scurt timp, a fost trimis la Vatican, unde a studiat la Universitatea Angelicum. În 1948, a obţinut doctoratul în teologie.
Reîntors la Cracovia, în 1948, a slujit ca preot în mai multe parohii şi a fost capelan al studenţilor până în 1951, an în care şi-a reluat studiile de filosofie şi teologie. Doi ani mai târziu, a susţinut examenul de docenţă, la Universitatea din Lublin, cu o teză despre posibilitatea de a fonda o etică catolică pe sistemul etic al lui Max Scheler. A fost ulterior profesor de teologie morală şi de etică socială la seminarul din Cracovia şi la Facultatea de Teologie din Lublin.
Papa Pius al XII-lea (1939-1958) l-a numit, la 4 iulie 1958, episcop titular de Ombi şi auxiliar de Cracovia, iar peste câteva luni, la 28 septembrie, în Catedrala Wawel din Cracovia, a fost hirotonit episcop.
Pe 13 ianuarie 1964 a fost numit arhiepiscop de Cracovia de către papa Paul al VI-lea, care l-a creat cardinal pe 26 iunie 1967. Pe lângă participarea la Conciliul Vatican II (1962-1965), unde a adus o importantă contribuţie la redactarea constituţiei "Gaudium et spes", cardinalul Wojtyla a participat la toate adunările Sinodului Episcopilor.
A fost ales suveran pontif după decesul papei Ioan Paul I.
Cardinalii l-au ales Papă în Conclavul din 16 octombrie 1978, luându-şi numele de Ioan Paul al II-lea. Pe data de 22 octombrie, şi-a inaugurat solemn pontificatul. Condus de preocuparea sa pastorală pentru toate bisericile şi de un simţ al deschiderii şi carităţii faţă de întreaga rasă umană, papa Ioan Paul al II-lea şi-a exercitat ministerul petrin cu un spirit misionar neobosit, dedicându-i toate energiile sale. A făcut 104 vizite pastorale în afara Italiei şi 146 în Italia. Ca episcop de Roma a vizitat 317 din cele 333 de parohii, potrivit revistei Lumea Catolică, în exemplarul din 26 aprilie 2014, înaintea canonizării sale (https://lumea.catholica.ro).
S-a stins din viaţă la 2 aprilie 2005, fiind înmormântat la 8 aprilie 2005, în cripta de sub Basilica San Pietro din Roma.
Pe 28 aprilie, papa Benedict al XVI-lea, succesorul său, a anunţat că perioada normală de aşteptare de cinci ani, înainte de deschiderea cauzei de beatificare şi canonizare, nu va fi aplicată pentru papa Ioan Paul al II-lea. Cauza a fost deschisă oficial de cardinalul Camillo Ruini, vicarul general al Diecezei de Roma, pe data de 28 iunie 2005, potrivit https://lumea.catholica.ro.
Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Josef Wojtyla) a fost beatificat de papa emerit Benedict al XVI-lea, la 1 mai 2011. La 27 aprilie 2014, papa Ioan Paul al II-lea şi papa Ioan al XXIII-lea au fost canonizaţi în urma unei ceremonii oficiate de papa Francisc, la care au asistat sute de mii de credincioşi din întreaga lume. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
25 de ani de la vizita în România a papei Ioan Paul al II-lea (fişă biografică)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului) Greco-catolice Sf. ap. Filip Romano-catolice Ss. Ștefan-Teodor, ep. m.; Serapion, călug. m. Sfântul Apostol Fil
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 noiembrie
Este a 318-a zi a anului 2026. Au mai rămas 47 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 10 m și apune la 16 h 50 m. Luna răsare la 11 h 54 m și apune la 20 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 noiembrie 2026
Conferința de presă a președintelui Nicușor Dan în care a vorbit despre criză guvernamentală și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, participarea președintelui Nicușor Dan la Comunitatea politică europeană (12 noiembrie) și la Consiliul European informal de la Dublin (13 noiembrie), vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Rom&
Săptămâna europeană 9-13 noiembrie 2026
Reuniunea Comunității politice europene, în cadrul căreia 39 de state din Europa au adoptat o declarație comună privind unele discuții cu Rusia după încheierea războiului din Ucraina, Consiliul european informal de la Dublin despre inteligența artificială, acordul dintre Parlamentul European (PE) și Consiliu privind bugetul UE pentru 2027, prelungirea de către Co
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Ziua Dobrogei, marcată, la Tulcea, prin evenimente culturale (13-14 noiembrie) Instituțiile muzeale și unele instituții de învățământ din municipiul Tulcea vor găzdui, în zilele de 13 și 14 noiembrie, mai multe evenimente prilejuite de Ziua Dobrogei (14 noiembrie), sărbătoarea națională care amintește momentul alipirii Dobrogei la
13 noiembrie - Ziua limbii maghiare
La 13 noiembrie este marcată Ziua limbii maghiare, instituită prin Legea 279/2015. Inițiativa privind propunerea legislativă pentru instituirea sărbătoririi acestei zile a aparținut Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. La 16 iunie 2015, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar la 13
Consiliul European informal, la Dublin: inteligența artificială și o propunere a Georgiei Meloni, pe agendă (13 noiembrie)
O reuniune informală a membrilor Consiliului European are loc pe 13 noiembrie, la Dublin, sub egida președinției irlandeze a Uniunii Europene, având ca teme principale, între altele, inteligența artificială, precum și o propunere a prim-ministrei Italiei, Georgia Meloni, cu privire la necesitatea unui mesaj coordonat al UE cu privire la Ucraina, informează site-u
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, și Sf. Antuza, mama sa Greco-catolice Sf. aep. Ioan Gură de Aur al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Augustina (Livia), călug. Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (344
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 noiembrie
Este a 317-a zi a anului 2026. Au mai rămas 48 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 09 m și apune la 16 h 51 m. Luna răsare la 11 h 15 m și apune la 19 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la desemnarea primilor laureați ai Premiilor Nobel (12 noiembrie 1901)
La 12 noiembrie 1901, instituțiile responsabile de acordarea Premiilor Nobel au stabilit primii laureați ai distincțiilor instituite prin testamentul lui Alfred Nobel. Numele acestora au fost păstrate secrete până în ziua de 10 decembrie 1901, atunci când, la exact cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel, au fost decernate primele premii cunoscute azi sub
FRAGMENT DE ISTORIE: Inaugurarea podului San Francisco - Oakland Bay (12 noiembrie 1936)
Podul San Francisco-Oakland Bay a fost inaugurat, cu mare fast, la 12 noiembrie 1936, după trei ani și cinci luni de construcție, devenind imediat principala cale de traversare a golfului pentru autovehicule, traficul fiind distribuit pe două niveluri: autoturismele circulau la nivelul superior, iar camioanele și trenurile interurbane la cel inferior, potrivit
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 de ani de la deschiderea lucrărilor Conferinței dezarmării de la Washington (12 noiembrie 1921)
La 12 noiembrie 1921, a început la Washington DC prima conferință dedicată dezarmării navale după Primul Război Mondial. Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Franța și Japonia dețineau cele mai mari forțe navale în acea perioadă. Fiecare dintre aceste puteri dorea să obțină în cadrul conferinței un sistem de reglementare avantajos. Delegați













