25 de ani de la vizita în România a papei Ioan Paul al II-lea (fişă biografică)
Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat, în perioada 7-9 mai 1999, o vizită la Bucureşti, la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007), şi a preşedintelui României, Emil Constantinescu (1996-2000).
După ceremonialul întâmpinării, a avut loc prima întrevedere din cadrul acestei vizite între papa Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist, la Reşedinţa Patriarhală.
În după-amiaza primei sale zile în România, papa Ioan Paul al II-lea s-a întâlnit, la Nunţiatura Apostolică, cu membrii Conferinţei Episcopale Române.
De asemenea, în seara zilei de 7 mai 1999, suveranul pontif a participat la recepţia oficială oferită în onoarea sa la Palatul Cotroceni, de preşedintele Emil Constantinescu.
A doua zi, programul oficial a cuprins o vizită la Cimitirul Bellu Catolic, unde papa Ioan Paul al II-lea a adus un omagiu unor prelaţi greco-catolici, victime ale persecuţiei comuniste. Tot în acea zi suveranul pontif s-a întâlnit cu patriarhul Teoctist şi membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.
În ultima zi a vizitei, 9 mai 1999, patriarhul Teoctist, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa papei Ioan Paul al II-lea, a oficiat Sfânta Liturghie, în Piaţa Unirii. De asemenea, în după-amiaza acelei zile, a avut loc, în Parcul Izvor, celebrarea Sfintei Liturghii catolice de către papa Ioan Paul al II-lea, în prezenţa patriarhului Teoctist.
* Papa Ioan Paul al II-lea a avut unul dintre cele mai lungi pontificate din istoria Bisericii Catolice, care a durat aproape 27 de ani. A început în anul 1978 şi s-a încheiat în 2 aprilie 2005, ziua morţii sale.
A avut mai multe întâlniri decât oricare dintre predecesorii săi cu oamenii şi cu liderii naţiunilor. Peste 17.600.000 de pelerini au participat la audienţele generale desfăşurate miercurea (peste 1.160), fără a calcula audienţele speciale şi ceremoniile religioase, precum şi milioanele de credincioşi întâlniţi în vizitele pastorale făcute în Italia şi în diverse părţi ale lumii. A făcut 38 de vizite oficiale şi a avut 738 de audienţe şi întâlniri cu şefi de state şi 246 de audienţe şi întâlniri cu prim-miniştri, arată revista Lumea Catolică.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul papă care s-a deplasat într-o ţară majoritar ortodoxă, prin vizita în România din perioada 7-9 mai 1999.
S-a născut la 18 mai 1920 în localitatea poloneză Wadowice, un mic oraş de lângă Varşovia.
După absolvirea liceului "Marcin Wadowita", s-a înscris, în anul 1938, la cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, Universitatea Jagiellonă din Cracovia. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi a ocupaţiei naziste a Poloniei, universitatea a fost închisă, iar Karol Wojtyla a fost nevoit să muncească într-o carieră de piatră (1940-1944), iar apoi în fabrica de produse chimice Solvay.
Din anul 1942, a urmat studii la seminarul din Cracovia. După cel de-Al Doilea Război Mondial şi-a continuat studiile la seminarul din Cracovia şi la Facultatea de Teologie a Universităţii Jagiellonă. A fost hirotonit preot de arhiepiscopul Sapieha, în Cracovia, la 1 noiembrie 1946.
La scurt timp, a fost trimis la Vatican, unde a studiat la Universitatea Angelicum. În 1948, a obţinut doctoratul în teologie.
Reîntors la Cracovia, în 1948, a slujit ca preot în mai multe parohii şi a fost capelan al studenţilor până în 1951, an în care şi-a reluat studiile de filosofie şi teologie. Doi ani mai târziu, a susţinut examenul de docenţă, la Universitatea din Lublin, cu o teză despre posibilitatea de a fonda o etică catolică pe sistemul etic al lui Max Scheler. A fost ulterior profesor de teologie morală şi de etică socială la seminarul din Cracovia şi la Facultatea de Teologie din Lublin.
Papa Pius al XII-lea (1939-1958) l-a numit, la 4 iulie 1958, episcop titular de Ombi şi auxiliar de Cracovia, iar peste câteva luni, la 28 septembrie, în Catedrala Wawel din Cracovia, a fost hirotonit episcop.
Pe 13 ianuarie 1964 a fost numit arhiepiscop de Cracovia de către papa Paul al VI-lea, care l-a creat cardinal pe 26 iunie 1967. Pe lângă participarea la Conciliul Vatican II (1962-1965), unde a adus o importantă contribuţie la redactarea constituţiei "Gaudium et spes", cardinalul Wojtyla a participat la toate adunările Sinodului Episcopilor.
A fost ales suveran pontif după decesul papei Ioan Paul I.
Cardinalii l-au ales Papă în Conclavul din 16 octombrie 1978, luându-şi numele de Ioan Paul al II-lea. Pe data de 22 octombrie, şi-a inaugurat solemn pontificatul. Condus de preocuparea sa pastorală pentru toate bisericile şi de un simţ al deschiderii şi carităţii faţă de întreaga rasă umană, papa Ioan Paul al II-lea şi-a exercitat ministerul petrin cu un spirit misionar neobosit, dedicându-i toate energiile sale. A făcut 104 vizite pastorale în afara Italiei şi 146 în Italia. Ca episcop de Roma a vizitat 317 din cele 333 de parohii, potrivit revistei Lumea Catolică, în exemplarul din 26 aprilie 2014, înaintea canonizării sale (https://lumea.catholica.ro).
S-a stins din viaţă la 2 aprilie 2005, fiind înmormântat la 8 aprilie 2005, în cripta de sub Basilica San Pietro din Roma.
Pe 28 aprilie, papa Benedict al XVI-lea, succesorul său, a anunţat că perioada normală de aşteptare de cinci ani, înainte de deschiderea cauzei de beatificare şi canonizare, nu va fi aplicată pentru papa Ioan Paul al II-lea. Cauza a fost deschisă oficial de cardinalul Camillo Ruini, vicarul general al Diecezei de Roma, pe data de 28 iunie 2005, potrivit https://lumea.catholica.ro.
Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Josef Wojtyla) a fost beatificat de papa emerit Benedict al XVI-lea, la 1 mai 2011. La 27 aprilie 2014, papa Ioan Paul al II-lea şi papa Ioan al XXIII-lea au fost canonizaţi în urma unei ceremonii oficiate de papa Francisc, la care au asistat sute de mii de credincioşi din întreaga lume. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)
Citeşte şi:
25 de ani de la vizita în România a papei Ioan Paul al II-lea (fişă biografică)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 aprilie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea prin videoconferință a Inițiativei Internaționale pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația Franței și Marii Britanii, declarațiile președintelui despre la rolul său de mediator în criza politică a coaliției de guvernare și cu privire la faptul că nu va susține un guvern PSD
Săptămâna europeană 13-17 aprilie 2026
Poziționarea UE în favoarea ideii de creare a unei coaliții internaționale pentru securitate maritimă cu privire la criza Strâmtorii Ormuz, anunțul privind revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ în 2027, declarațiile președintei Comisiei Europene privind deblocarea fondurilor pentru Ungaria în contextul victoriei partidului Tisza, condus
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Vineri, 17 aprilie, în intervalul 12:30-13:30, centrul Piteștiului devine scenă pentru Parada Florilor, eveniment tradițional, care marchează debutul celei de-a 49-a ediții a Simfoniei Lalelelor (17-26 aprilie). Aproximativ 1.800 de copii și tineri din 51 de unități de învățământ și de cultură aduc culoare, energie și creati
DOCUMENTAR: 30 de ani de la inaugurarea primului reactor al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (17 aprilie)
România are un trecut de succes în ceea ce privește energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume și cu un trecut impecabil privind siguranța, a menționat, în aprilie 2024, Mariano Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, conform
Conferință privind navigația maritimă în Strâmtoarea Ormuz (Paris, 17 aprilie)
Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, vor coprezida, la 17 aprilie, la Paris o videoconferință 'a țărilor non-beligerante pregătite să contribuie' la 'o misiune multilaterală și pur defensivă' în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Palatul Elysee, la 14 aprilie, potrivit AFP și DPA. Conferința va reuni
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Harți) Greco-catolice Vinerea Luminată (Izvorul tămăduirii). Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Harți Romano-catol
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2026. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 25 m. Lună Nouă la 14 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival (16-19 aprilie)
În intervalul 16-19 aprilie 2026, este programată cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival, care se desfășoară în 12 țări din Europa și Africa, potrivit foc-iff.com. Festivalul reunește cele 12 țări - Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgar
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Joia Luminată. Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre Sfintele Mucenițe fecioare Agapia, Irina
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2026. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 01 m. Luna răsare la 05 h 42 m și apune la 19 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 aprilie - Ziua mondială a artei
În fiecare an, la 15 aprilie, este marcată Ziua mondială a artei, ca o recunoaștere a contribuției oamenilor de artă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2012 și a fost instituită la inițiativa Asociației Internaționale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări
DOCUMENTAR: 35 de ani de la inaugurarea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (15 aprilie)
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost inițial înființată pentru a contribui la construirea unei noi ere post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, dar ulterior și-a extins operațiunile și pe alte continente. Capacitatea de a răspunde rapid și decisiv la evenimente importante, fie că este vorba de sfârșitul Uniunii Sovietice, c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent (Harți) Greco-catolice Miercurea Luminată. Sf. m. Crescent. Harți Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. Astăzi sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Aristarh, Pud și Trofim, care au fo
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2026. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 05 h 21 m și apune la 17 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
14 aprilie - Ziua mondială a bolii Chagas (OMS)
Ziua mondială a bolii Chagas a fost sărbătorită pentru prima dată în 2020. Boala Chagas, cunoscută și sub denumirea de 'boală silențioasă și redusă la tăcere', afectează în principal persoanele sărace fără acces la asistență medicală sau persoanele fără o voce politică. Boala progresează lent și prezintă adesea un curs clinic asimptomatic.










