Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, îşi începe mandatul de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie (ONU)

Fost ministru român de Externe şi fost consilier prezidenţial, diplomat de carieră, Bogdan Aurescu îşi începe, la 6 februarie 2024, mandatul de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
La 9 noiembrie 2023, Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite l-au ales pe Bogdan Aurescu în funcţia de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie cu 117 voturi în detrimentul unui candidat din partea Federaţiei Ruse (77 de voturi). "Onorat să fiu ales astăzi în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU de către Adunarea Generală a ONU cu 117 voturi şi Consiliul de Securitate al ONU cu 9 voturi, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie", a scris Aurescu, la data menţionată, pe platforma X (Twitter).
* * *
Diplomatul Bogdan Lucian Aurescu s-a născut la 9 septembrie 1973, la Bucureşti, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro. Este diplomat de carieră din 1996 şi are gradul diplomatic de ambasador din anul 2014.
Site-ul https://drept.unibuc.ro notează că Bogdan Aurescu a absolvit Colegiul Naţional ''Sfântul Sava'' (1992), Facultăţile de Drept (1996, cu Diplomă de Merit) şi Istorie (1998) ale Universităţii din Bucureşti, Institutul Franco-Român de Dreptul Afacerilor şi Cooperare Internaţională ''Nicolae Titulescu - Henri Capitant'' (1996) şi Colegiul Naţional de Apărare din Bucureşti (2000). În 1996 a urmat cursurile Sesiunii de drept internaţional public a Academiei de Drept Internaţional de la Haga.
Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea drept, cu calificativul ''foarte bine'' şi distincţia ''Summa cum laude'', cu teza ''Conceptul de suveranitate şi supremaţia dreptului internaţional'' (2003). A finalizat programul de cercetare post-doctorală cu calificativul ''excelent'' în domeniile Dreptul Internaţional al Protecţiei Minorităţilor, Drept Internaţional Umanitar, Dreptul Refugiaţilor şi Drept Penal, cu tema ''Evoluţii în relaţia dintre stat şi individ în domeniul dreptului internaţional al protecţiei minorităţilor şi al protecţiei internaţionale a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'' (2011), conform site-ului www.presidency.ro.
A debutat în activitatea didactică în 1998, fiind, pe rând, asistent universitar (2002); lector universitar (2004); conferenţiar universitar (2012). Este profesor universitar (din 2015) în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (unde a predat Drept Internaţional Public, Organizaţii şi Relaţii Internaţionale, Jurisdicţii Internaţionale, Dreptul Internaţional al Protecţiei Minorităţilor). A mai predat şi în cadrul altor instituţii academice precum Academia Diplomatică/Institutul Diplomatic Român, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea ''Nicolae Titulescu'' din Bucureşti. În iulie 2006, a fost visiting professor la Facultatea de Drept a Universităţii din Hamburg, în cadrul mobilităţii ERASMUS Teaching Staff. În anul 2017, obţine atestatul de abilitare, iar din anul 2018, aprobarea din partea Senatului Universităţii din Bucureşti a desfăşurării activităţii de conducere de doctorat în cadrul Şcolii Doctorale de Drept a acesteia.
Lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din 1996, unde şi-a început activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate, ca referent relaţii. Între 1998 şi 2003, a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate/Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice. Are, în prezent, gradul diplomatic de ministru-plenipotenţiar.
A deţinut, în cadrul MAE, funcţia de subsecretar de stat/Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2003-2004). Din septembrie 2004, din poziţia de Agent al României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, a coordonat - pe tot parcursul procedurilor - activitatea echipei, care a reprezentat România, în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. Procesul s-a încheiat la 3 februarie 2009, cu câştigarea a 79,34% din suprafaţa în dispută, adică a 9.700 km pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă care au revenit României, conform site-ului https://gov.ro/.
A ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, gestionând domeniile afaceri strategice (2009-2010; 2012-2014), afaceri europene (2004-2005; 2010-2012) şi afaceri globale (martie-iunie 2012). A mai îndeplinit funcţiile de subsecretar de stat / Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2003-2004), director general pentru afaceri juridice (2001-2003), director al Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate (2000-2001), director al Cabinetului Ministrului (1999-2000), director adjunct al Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate (1999), consilier la Cabinetul Ministrului (1998-1999), ataşat (1997-1998) şi referent relaţii (1996-1997) în Direcţia Juridică şi Tratate.
A fost ministru al afacerilor externe al României în perioada 24 noiembrie 2014 - 17 noiembrie 2015.
În perioada iulie-decembrie 2016, a fost Consilier special (onorific) al Preşedinţiei slovace a Consiliului UE pentru afaceri inter-instituţionale şi juridice.
Este membru al Comisiei de Drept Internaţional (CDI) a ONU pentru un mandat de 5 ani (2017-2022) şi co-preşedinte, în cadrul Comisiei, al Grupului de Studiu privind creşterea nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional. În noiembrie 2021, a fost reales ca membru al CDI, pentru un al doilea mandat în cadrul Comisiei, în perioada 2023-2027.
Este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei şi Arbitru desemnat de România, în conformitate cu articolul 2 din Anexa VII la Convenţia ONU privind Dreptul Mării. Este, de asemenea, preşedintele Secţiei de Drept Internaţional a Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi al Ramurii Române a "International Law Association" (Londra), redactor-şef al Revistei Române de Drept Internaţional, membru al Colegiului de Redacţie al revistei "Curierul Judiciar", precum şi membru al Consiliului Ştiinţific al revistei "ACTA Universitatis Lucian Blaga" (Sibiu), respectiv al Revistei de Drept Constituţional, potrivit site-ului www.gov.ro.
În 2002 a primit din partea MAE ''Diploma de merit pentru contribuţie de excepţie la activitatea diplomatică a României'' şi, în 2009, ''Diploma de excelenţă pentru merite deosebite în cariera diplomatică şi contribuţia excepţională în procesul 'Delimitarea maritimă în Marea Neagră' (România c. Ucraina) de la Curtea Internaţională de Justiţie''.
A fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2002), Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler (2007), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler (2009), Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer (2013), Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze (2013), Ordinul Naţional Legiunea de Onoare în grad de Cavaler a Republicii Franceze (2016); Ordinul Naţional Pentru Merit al Republicii Italiene, în grad de Mare Ofiţer (2018); Crucea de Comandor cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Polone (2019); Ordinul Crucii Terra Mariana clasa a 2-a al Republicii Estonia (2021).
Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 19 volume în domeniul dreptului internaţional, 30 de capitole publicate în volume colective, 18 studii publicate în volume ale conferinţelor internaţionale de specialitate şi peste 180 de articole, studii, comentarii, recenzii publicate în reviste româneşti şi străine, cum ar fi Revista Română de Drept Internaţional, Analele Universităţii din Bucureşti-Seria Drept, Curierul Judiciar, Annuaire Français de Droit International, The International Journal of Marine and Coastal Law, Helsinki Monitor, Security and Human Rights, European Yearbook of Minority Issues, Revue Hellenique de Droit International, Chinese Journal of International Law. Ca membru supleant (expert independent) al Comisiei de la Veneţia, a fost raportor sau co-raportor pentru 29 de rapoarte, opinii sau studii ale acestei instituţii.
Diplomatul Bogdan Aurescu a fost, în perioada 6 mai 2016 - 4 noiembrie 2019, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politică Externă, precum şi între 15 iunie 2023 şi 1 februarie 2024, menţionează www.presidency.ro.
A ocupat din nou funcţia de ministru al afacerilor externe al României la data de 4 noiembrie 2019 (până în 2023), fiind membru al Guvernelor Ludovic Orban, Florin Cîţu şi Nicolae Ciucă, menţionează site-ul https://gov.ro.
Vorbeşte fluent limbile engleză şi franceză.
* * *
Curtea Internaţională de Justiţie este principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, conform www.mae.ro. Şi-a început activitatea în anul 1946 şi funcţionează în clădirea Palatului Păcii din Haga. Curtea are o dublă competenţă: contencioasă (care priveşte soluţionarea disputelor de ordin juridic dintre state) şi consultativă (care priveşte emiterea unui aviz consultativ asupra unor chestiuni juridice supuse atenţiei sale de organele ONU sau de alte agenţii şi organisme internaţionale autorizate în acest sens).
Curtea este formată din 15 judecători, aleşi pentru un mandat de 9 ani de Adunarea Generală şi de Consiliul de Securitate ONU şi este asistată de Grefă, organul administrativ al Curţii. Statele care sunt părţi într-o cauză aflată pe rolul CIJ, au posibilitatea să desemneze un judecător ad-hoc în cauză, în situaţia în care printre membrii Curţii nu se numără un judecător având naţionalitatea statului respectiv.
Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este, din 8 februarie 2021, Joan E. Donoghue, Statele Unite ale Americii.
Cel mai important moment în relaţia României cu CIJ a fost reprezentant de procedurile în cazul privind Delimitarea maritimă la Marea Neagră (România împotriva Ucrainei), soluţionat la 3 februarie 2009 printr-o hotărâre ce a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pe mai mult de 79% din suprafaţa de 12.200 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă aflaţi în dispută între România şi Ucraina. Pe durata procedurilor (demarate în septembrie 2004), Ambasada României la Haga a asigurat legătura cu Grefa Curţii Internaţionale de Justiţie. Ambasadorul României la Haga a îndeplinit funcţia de co-agent al României în faţa Curţii.
La 23 iunie 2015, România a transmis Secretarului General al ONU declaraţia privind acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie. Declaraţia, formulată de România în baza art. 36 alin. 2 şi 3 din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, produce efecte juridice de la această dată a notificării sale Secretarului General al ONU, în condiţiile menţionate în cuprinsul său. Conform articolului 36 din Statutul CIJ, un stat are opţiunea de a supune jurisdicţiei CIJ toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu alt stat, cu condiţia ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declaraţie asemănătoare, această jurisdicţie. Acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie a fost aprobată prin Legea nr. 137 din 8 iunie 2015 (care a intrat în vigoare la data de 13 iunie 2015). Declaraţia de acceptare, menţionată la articolul 2 din această lege, a fost redactată într-o formă care să asigure protejarea intereselor părţii române, notează MAE român. Astfel, declaraţia formulată de România exceptează anumite domenii de la jurisdicţia obligatorie a CIJ, în vederea protejării unor interese considerate importante.
Până în iunie 2023, 74 de state au recunoscut jurisdicţia CIJ printr-o astfel de declaraţie (afectată sau nu de rezerve), între care 22 de state membre ale Uniunii Europene, menţionează www.icj-cij.org. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
11 mai - Ziua tatălui în România
La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua tatălui în România. Această zi este marcată, conform prevederilor legii în vigoare (Legea nr. 319/2009), în cea de-a doua duminică a lunii mai. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei tatălui și a Zilei Mamei a fost adoptată de Senat la 9 iunie 2009 și de Camera Deputaților la 29 septembrie 2
11 mai - Ziua Națională a Portului Tradițional din România
La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua Națională a Portului Tradițional din România. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea 102/2015. ''Tradiția reprezintă un element primordial în identificarea existenței și evoluției istorice și socio-culturale a unei națiuni. Portul tradițional, alături de alte elemente culturale ca muzica, dan
CITATUL ZILEI
'Arta unei țări reprezintă totalul virtuților sociale și al forțelor sale etice.' - J.Ruskin (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 mai
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Mochie preotul; Sf. Ier. Metodie și Sf. Cuv. Chiril, luminătorii slavilor Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Mochie Romano-catolice Duminica a 4-a a Paștelui Sf. Mamert, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 mai
Este a 131-a zi a anului 2025. Au mai rămas 234 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 53 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 19 h 39 m și apune la 04 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
DOCUMENTAR: Manechinul Linda Evangelista împlinește 60 de ani (10 mai)
Linda Evangelista este una dintre cele mai faimoase supermodele ale anilor '90. A apărut pe coperțile a peste 700 de reviste de modă, eleganță și lifestyle. Este cunoscută, în special, pentru colaborarea cu faimosul Steven Meisel, etalon al fotografiei fashion. Linda s-a născut la 10 mai 1965, în orașul St. Catharines din provincia canadiană On
DOCUMENTAR: Bono, liderul trupei U2, împlinește 65 de ani (10 mai)
Liderul trupei U2, Bono (Paul David Hewson), s-a născut la 10 mai 1960, la Dublin, și a crescut în partea de nord a acestui oraș în cartierele Ballymun și Glasnevin. În 1971, s-a mutat în centrul orașului pentru a începe să studieze la Institutul de învățământ ''St. Patrick''. Un an mai târziu părinții l-au &ici
CONIL Fest, Festivalul Integrării, ediția a-XXVI-a (10-11 mai)
În zilele de 10 și 11 mai 2025, este programată, la Circul Metropolitan din București, cea de-a XXVI-a ediție a CONIL Fest - Festivalul Integrării. Intitulat anul acesta 'Flori de Mai', este cel mai mare eveniment cultural și artistic din România dedicat copiilor 'tipici, cât și celor cu cerințe educaționale speciale', potrivit
10 mai - Ziua internațională a arborelui de argan
Ziua internațională a arborelui de argan este sărbătorită, în fiecare an, la 10 mai. A fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția A/RES/75/262, fiind adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arganul (Argania spinosa) este o specie autohtonă din regiunea subsahariană din sud-vestul Marocului, care crește &icir
10 mai - Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus
Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus este marcată la 10 mai pentru atrage atenția asupra impactului pe care această boală o are asupra oamenilor din întreaga lume. Proclamată în 2004, la Eaton (Anglia), de un Comitet director internațional, reprezentând 13 țări, această zi este susținută de Federația Mondială Lupus. Ace
10 mai - Ziua mondială a comerțului echitabil
În fiecare a doua sâmbătă a lunii mai, Organizația Mondială a Comerțului Echitabil (World Fair Trade Organization - WFTO) marchează Ziua mondială a comerțului echitabil. ''Fii vocea #BusinessRevolution!'' este tema campaniei pentru anul 2025. În 2024, WFTO a declanșat o mișcare globală puternică, #BusinessRevolution!, o invita
10 mai - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare este sărbătorită într-un an de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În 2025, marcarea acestei zile are loc la 10 mai și la 12 octombrie. (sursa: https://www.worldmigra
10 mai - Ziua Românității Balcanice
La 10 mai 2025 este sărbătorită Ziua Românității Balcanice, în conformitate cu prevederile Legii 156 din 7 iunie 2021. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei Românității Balcanice a fost adoptat, la 12 mai 2021, cu 293 de voturi favorabile, două împotrivă și două abțineri, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional,
10 mai - Ziua Independenței Naționale a României
La 10 mai 2025 este aniversată Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro. La 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaților, deputatul PNL Gigel Sorinel Știrbu a prezentat propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiec
CITATUL ZILEI
'Poetul ... nu-i și nu poate fi decât contemporan.' - C.A.Rosseti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)