24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române
La 24 ianuarie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române. Alegerea în unanimitate la 24 ianuarie/5 februarie 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti, după ce fusese ales domn al Moldovei la 5/17 ianuarie 1859, a reprezentat în fapt unirea celor două principate româneşti şi, totodată, un prim pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român, deziderat atins la 1 decembrie 1918.
O propunere legislativă privind declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală, semnată de 106 parlamentari, aparţinând mai multor partide politice, a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, la data de 9 decembrie 2013, potrivit https://www.cdep.ro/. "24 ianuarie semnifică, practic, ziua de naştere a statului naţional modern român şi trebuie ca românii să nu uite acest lucru. (...) Recunoaşterea ca sărbătoare legală este un gest simbolic care conferă acestei sărbători statutul bine meritat, deoarece există un adevăr istoric de netăgăduit: România s-a născut la Iaşi!" se arată în expunerea de motive.
Manifestări prilejuite de marcarea centenarului Unirii Principatelor Române din 1859, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 24 ianuarie 1959.
Foto: (c) LAZĂR SCHINDERMAN/Arhiva istorică AGERPRES
La 2 iunie 2014, proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi de sărbătoare naţională. La 16 decembrie 2014, preşedintele Traian Băsescu a semnat Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române - ca zi de sărbătoare naţională, care a devenit Legea nr. 171/2014. Potrivit acesteia, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Prin Legea nr. 176 din 7 octombrie 2016 pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 808 din 13 octombrie 2016, 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată zi nelucrătoare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, conform https://legislatie.just.ro/.
Vernisajul expoziţiei ”165 de ani de la Unirea Principatelor Române', eveniment organizat de Muzeul Naţional Cotroceni, în parteneriat cu Muzeul Militar Naţional ”Regele Ferdinand I” şi cu sprijinul Colecţiei Daniel Obreja, Bucureşti, 22 ianuarie 2024.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Unirea Principatelor era un deziderat formulat încă din timpul Revoluţiei de la 1848 când, la Braşov, la 12/24 mai, se elabora programul-legământ: "Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei", ce cuprindea obiectivul fundamental românesc: "Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc".
Protectoratul Rusiei asupra Principatelor a încetat în urma înfrângerii suferite în războiul Crimeii (1853-1856) şi în urma Congresului de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie). În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea, ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.
Stampe şi obiecte din timpul Unirii Principatelor, expuse la Muzeul de Istorie, Bucureşti, 14 ianuarie 1966.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES
"Comitetul Electoral al Unirii" de la Iaşi a fixat la 1/13 martie un program politic, preconizând unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a. În acelaşi sens, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, la 3/15 martie 1857, "Comitetul Central al Unirii", organ de conducere al partidei naţionale muntene care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova. Adunări ad-hoc au fost organizate în cele două Principate iar prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, se cereau: autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România; prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ şi constituţional, Adunarea obştească cu putere legislativă, garantarea colectivă a celor şapte puteri, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
În ultima zi a Conferinţei de la Paris (10/22 mai-7/19 aug. 1858) a fost semnată Convenţia de la Paris, actul internaţional, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor, conform lucrării "Istoria românilor, Constituirea României moderne" (volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003). Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub "garanţia colectivă" a puterilor urmau "să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi" purtând denumirea de "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei", separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe. Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia centrală nou instituită, comună Principatelor. Domnul urma să fie ales în fiecare ţară "pe viaţă". Comisia centrală şi Curtea de Casaţie urmau a fi comune celor două ţări, iar armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, apropia pe români de momentul realizării unificării celor două principate.
La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859, în Moldova, erau deschise lucrările Adunării elective, fiind validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun. După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.
Alegerile pentru Adunarea electivă din Muntenia s-au desfăşurat între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859, în care conservatorii au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859, sediul reprezentanţei naţionale fiind înconjurat de mii de oameni. Membrii Partidei Naţionale s-au reunit în noaptea de 23 spre 24 ianuarie la hotelul "Concordia" din Bucureşti unde atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale căutau o soluţie. La propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri.
Aniversarea Unirii Principatelor Române (24 ianuarie 1859), Focşani, 24 ianuarie 1994.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES
În dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00, lucrările Adunării s-au reluat. Deputatul Vasile Boerescu, în numele Partidei naţionale, a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi subliniind legalitatea actului, în conformitate cu "spiritul Convenţiei", a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi au votat, consacrându-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
La Conferinţa de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.
Sărbătorirea zilei de 24 ianuarie (Unirea Principatelor Române 1859), la Patriarhia Română, Bucureşti, 24 ianuarie 1945.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Unirea administrativă şi politică a Principatelor a fost completă prin emiterea de către Poartă a "Firmanului de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei", la 22 noiembrie/4 decembrie 1861, prin care se admitea, în principal, unirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură, notează lucrarea "Scurtă istorie a românilor" (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977).
Primul guvern unitar al României a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862, sub conducerea lui Barbu Catargiu iar la 24 ianuarie/5 februarie 1862, era deschis la Bucureşti, primul Parlament al României. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Ceremonial de depunere a unor coroane de flori la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, organizată de Ministerul Apărării Naţionale, în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Romăne, la Patriarhia Română, Bucureşti, 24 ianuarie 2023.
Citiţi şi:
TAROM sărbătoreşte Mica Unire cu bilete la preţuri reduse spre toate destinaţiile interne
''Trenul Unirii'' va face legătura între Bucureşti şi Iaşi, de Ziua Unirii Principatelor Române
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Organizarea bisericească unitară
Actul de la 1 Decembrie 1918, care consfințea unirea Transilvaniei cu România, a deschis o nouă etapă în viața statului național, în dezvoltarea sa social-economică, în creația culturală, în afirmarea și schimbul internațional de valori materiale și spirituale. Pe lângă înnoirile structurale în viața politica, ec
CITATUL ZILEI
''Faptul că între inimă și cunoașterea intelectuală există un raport străvechi și în general uitat se vede și în aceea că există o analogie simbolică tradițională între soare, intelect și inimă. Se spune mereu, încă din Antichitate (Macrobius) că soarele, 'inima cerului', este inteligența lumii. Și, la fel cum soarele este inima
Sesiune informală a liderilor Uniunii Europene pe tema apărării europene (3 februarie)
Liderii Uniunii Europene se reunesc informal la 3 februarie 2025, la Palais d'Egmont din Bruxelles, pentru a discuta despre apărarea europeană. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost invitat să participe la prânz, iar prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a fost invitat la dineu, informează site-ul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 februarie
Ortodoxe Sf. și Dreptul Simeon; Sf. Prorociță Ana Greco-catolice Dreptul Simeon și Profetesa Ana Romano-catolice Ss. Blaziu, ep. m.; Oscar, ep.; Simeon Bătrânul Sfântul și Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 3 febru
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 februarie
Este a 34-a zi a anului 2025. Mai sunt 331 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 32 m și apune la 17 h 28 m. Luna răsare la 09 h 52 m și apune la 23 h 43 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
2 februarie - Ziua internațională a zonelor umede
Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populație și pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997, scrie
2 februarie - Ziua ursului și Ziua marmotei, în tradițiile populare
La 2 februarie este sărbătorită în România și de către alte popoare europene Ziua ursului, și în aceeași zi, în mai multe zone din Statele Unite ale Americii și Canada, este sărbătorită Ziua marmotei. Ambele evenimente au în comun elementul de predicție a vremii pentru următoarea perioadă. Ursul a avut un rol calendaristic deosebi
CITATUL ZILEI
'O idee fixă duce în cele din urmă la nebunie sau la o faptă eroică.' - Victor Hugo, 'Anul 93', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 februarie
Ortodoxe Întâmpinarea Domnului Duminica a 17-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 17 dR. Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos în Templu Romano-catolice Întâmpinarea Domnului; Sf. Ioana &I
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 februarie
Este a 33-a zi a anului 2025. Au mai rămas 332 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 17 h 27 m. Luna răsare la 09 h 32 m și apune la 22 h 25 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco
Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d
DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)
Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul
Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)
În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii
Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025
România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)
Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/