Situl arheologic de la Göbekli Tepe, situat în Munții Germuș din sud-estul Anatoliei, a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2018, indică https://whc.unesco.org/.

Situl prezintă structuri megalitice monumentale, rotunde-ovale și dreptunghiulare, ridicate de vânători-culegători în epoca neolitică pre-ceramică, între anii 9.600 și 8.200 î.Hr. Monumentele au fost probabil folosite în cadrul unor evenimente și ritualuri sociale și prezintă piloni distinctivi în formă de T, din calcar, dintre care unii au o înălțime de până la 5,50 metri. Unii dintre piloni, care sunt reprezentări abstracte ale formei umane, prezintă și basoreliefuri cu articole de îmbrăcăminte, de exemplu, curele și șaluri, precum și basoreliefuri cu animale sălbatice.

Acești stâlpi oferă o perspectivă asupra modului de viață și a credințelor oamenilor care trăiau în Mesopotamia Superioară acum aproximativ 11.500 de ani. Lucrări recente de excavare au identificat, de asemenea, rămășițele unor structuri nemonumentale care par să provină din clădiri domestice, notează https://whc.unesco.org/.

Göbekli Tepe a fost identificat pentru prima dată ca sit arheologic în 1963, în timpul unui studiu efectuat de oameni de știință turci și americani. Este situat la 15 km nord-est de Șanliurfa, într-o zonă muntoasă din apropierea satului Örencik. Situl nu se află pe malul apei, într-o vale sau pe o câmpie, așa cum se întâmplă în alte așezări din perioada neolitică, ci pe o colină ce mărginește Câmpia Harran la nord, într-o poziție care domină peisajul, notează https://muze.gov.tr/.

Datorită amplasării și caracteristicilor topografice, semnificația sitului nu a fost pe deplin apreciată în momentul identificării sale inițiale. S-a presupus că este un cimitir, pe baza prezenței blocurilor de calcar de-a lungul dealului. Între 1995 și 2006, au fost efectuate săpături continue sub conducerea Direcției Muzeului Șanliurfa, cu participarea prof. dr. Harald Hauptmann de la Institutul Arheologic German și, mai târziu, a dr. Klaus Schmidt și a echipei sale. Din 2014, săpăturile au fost efectuate de o echipă internațională.

Până în prezent, la Göbekli Tepe au fost descoperite patru straturi. Stratul superior, desemnat ca stratul 1, este umplutura de suprafață unde se practica agricultura. Celelalte trei straturi sunt datate din perioada neolitică pre-ceramică. Cel mai semnificativ strat al sitului, ce datează din faza neolitică pre-ceramică, este stratul III, care a permis descoperirea unor structuri circulare mari, planificate, înconjurate de obeliscuri.

Aceste structuri, despre care se crede că sunt legate de un cult, au fost formate prin aranjarea unor piloni în formă de T, într-o formă circulară, la anumite intervale și înconjurate cu ziduri. În centru, există doi stâlpi poziționați opus unul față de celălalt și mai mari decât cei de pe laterale. Totodată, cei din centru sunt independenți, iar cei de pe laterale sunt conectați între ei prin ziduri. Săpăturile au relevat că aceste structuri au fost acoperite în mod deliberat cu umplutură de pământ și pietriș după finalizarea lor, sugerând că ar putea fi legate de cultul morților. Patru astfel de stâlpi au fost descoperiți până în prezent, iar studiile geomagnetice au relevat că există cel puțin 20 de structuri monumentale în Göbekli Tepe. Pilonii au fost obținuți prin tăierea monoliților din platourile stâncoase care înconjoară situl. Unii dintre aceștia pot fi încă văzuți pe teren în starea lor neprelucrată, unde au fost tăiați. În plus, există cavități și unele semne pe rocile de pe aceste platouri, ale căror funcții nu au fost încă descoperite, arată https://muze.gov.tr/.

Unii stâlpi, care ating o înălțime de 5,50 metri, expun reprezentări în relief ale mai multor animale, inclusiv șerpi, vulpi, mistreți și păsări. Brațele și mâinile în relief de pe unele exemplare sugerează că pilonii sunt figuri umane stilizate ale căror corpuri sunt extrem de schematice. Descoperirea sculpturilor de animale sălbatice, prădătoare, în timpul săpăturilor, în special la suprafață, evocă imaginea lui Cerber, gardianul lumii subterane cunoscut din antichitate. Acest lucru sugerează că aceste sculpturi de animale sălbatice ar fi putut fi gardienii structurilor de la Göbekli Tepe. În urma săpăturilor, au fost descoperite o gamă vastă de statui de animale, unelte din silex, mărgele și vase de piatră și figurine mici.

Potrivit datelor aflate pe site-ul https://whc.unesco.org/, comunitățile care au construit structurile megalitice monumentale de la Göbekli Tepe au trăit în timpul uneia dintre cele mai importante tranziții din istoria omenirii: de la vânători-culegători la primele comunități agricole. Structurile monumentale de la Göbekli Tepe demonstrează geniul uman creativ al acestor societăți timpurii (neolitic pre-ceramică).

De asemenea, Göbekli Tepe este una dintre primele manifestări ale arhitecturii monumentale create de om, situl dezvăluind tehnici de construcție inovatoare, inclusiv integrarea unor stâlpi de calcar în formă de T, adesea decorați, care îndeplineau și funcții arhitecturale. Imaginile găsite la Göbekli Tepe, precum cele care împodobesc pilonii de calcar, precum și alte descoperiri mici (vase de piatră, îndreptătoare de ax etc.), se găsesc și în situri contemporane din regiunea Mesopotamia Superioară, relevând astfel o rețea socială strânsă în această regiune centrală a neoliticului.

Nu în ultimul rând, Göbekli Tepe este un exemplu remarcabil de ansamblu monumental de structuri megalitice care ilustrează o perioadă semnificativă a istoriei umane. Stâlpii monolitici atestă noi niveluri de tehnologie arhitecturală și inginerească. Se crede că aceștia stau mărturie în fața prezenței meșteșugarilor specializați și, posibil, în fața apariției unor forme ierarhice ale societății umane. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: whc.unesco.org