Teatrul Naţional din Timişoara (TNTm) aniversează cei 165 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească, luni, de la ora 18.00, prin spectacolul "Ieri, un pas pentru mâine. 165 de ani de la Unirea Principatelor Române", susţinut de Claudia Ieremia şi Ion Rizea.

Celor doi artişti li se alătură studenţi ai Facultăţii de Muzică şi Teatru, într-un proiect coordonat de directorul TNTm, Ada Hausvater şi cadre didactice ale facultăţii.

"Profilul de astăzi al ţării este posibil doar pentru că acum 165 de ani, Moldova şi Ţara Românească s-au ridicat şi au spus lumii că sub soare există o singură ţară şi un singur popor al românilor. În 24 ianuarie 2024 se împlinesc 165 de ani de când acest ideal poartă numele România. Se împlinesc 165 de ani de când, într-un exerciţiu excepţional de solidaritate şi de maturitate politică, elitele celor două ţări româneşti, respectând voinţa poporului, exprimată anterior în Divanurile ad-hoc, l-au ales domn al ţării pe colonelul paşoptist Alexandru Ioan Cuza - în 5 ianuarie 1859 la Iaşi şi în 24 ianuarie - la Bucureşti, înfăptuind primul pas al unirii. Momentul 1859 a dat speranţă şi viziune şi românilor de dincolo de Carpaţi, speranţă împlinită aproape şase decenii mai târziu, la Alba-Iulia", transmite un comunicat al TNTm, remis, vineri, AGERPRES.

Firescul, normalitatea acestui gest de reverenţă faţă de un fragment definitoriu al istoriei naţionale reprezintă, în fond, moştenirea civilizatorie pe termen foarte lung pe care l-au lăsat viitorului acest moment unic şi cel care i-a fost chip şi braţ, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, uriaş creator al istoriei ţării noastre.

Într-un gest de recuperare necesară, mică, afectuoasa lecţie de istorie a spectacolului reflectă drumurile deschise de Cuza în scurta lui domnie pentru crearea unui stat modern, civilizat, european.

Totodată, entuziasmul se alătură recunoştinţei pentru viziunea formatoare de ţară, de naţiune, pentru spiritul care i-a animat pe artizanii Unirii Principatelor de la Iaşi şi de la Bucureşti - fie că este vorba despre Mihail Kogălniceanu, despre Ion Brătianu sau despre Dimitrie Ghica - redescoperite în fragmente din alocuţiunile Adunării Elective a Moldovei din 5 ianuarie 1859 şi din cea a Ţării Româneşti, din 24 ianuarie 1859.

Cuvintele istorice care au împins noua ţară, România, către viitorul său sunt punctate de universul sonor al contemporanului acestui moment istoric, Eduard Caudella, precum şi de cel al marelui George Enescu, de cel al compozitorului şi folcloristului bănăţean Tiberiu Brediceanu, cel al interpretului, compozitorului şi dirijorului Gheorghe Dima, unul dintre fondatorii şcolii muzicale de expresie românească sau cel al pianistului, compozitorului şi analistului muzical Alfred Alessandrescu.

Accesul la spectacol este gratuit, pe baza înscrierii la adresa de email [email protected]. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)