Lucrarea 'Fata cu unicorn' de Rafael Sanzio va fi expusă în premieră în România, în 2027, la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, în urma unui schimb cultural cu Galeria Borghese din Roma (Italia), a anunțat muzeul sibian printr-un comunicat de presă.

Managerul Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Chituță, a precizat că la sfârșitul acestui an va putea fi văzută, tot în premieră în România, lucrarea 'Leda și lebada' de Leonardo da Vinci, iar în 2027 'Fata cu unicorn' de Rafael.

'Este o mare bucurie să anunțăm faptul ca renumita Galerie Borghese din Roma a acceptat cererea noastră. Am avut numeroase dialoguri cu doamna director dr. Francesca Cappelletti și amândoi am înțeles importanța colaborării instituționale. Vom putea realiza importante expoziții în România și în Italia. Expunerea la Muzeul Național Brukenthal a unei lucrări de Leonardo da Vinci și apoi de Rafael subliniază faptul că dorim să realizăm lucruri importante pentru comunitate, pentru muzeu și pentru România. Nu este deloc ușor să discuți aducerea a doua capodopere importante care sunt cerute anual de mari muzee din lumea întreaga. Însă am reușit. Avem acordul Galeriei Borghese, iar acum trebuie să lucrăm să putem organiza două evenimente istorice și memorabile. Vor fi două premiere expoziționale de mare anvergură pentru istoria artei și a muzeelor din România. Alături de aceste două capodopere ale artei italiene expozițiile vor conține și alte lucrări din colecția Muzeului Național Brukenthal și din alte colecții. Mulțumesc Galeriei Borghese, Ministerului Culturii, doamnei Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în Italia, și domnului Federico Mollicone, președintele Comisiei de Cultură din cadrul Parlamentului Italian. Să fim sănătoși să putem organiza și să deschidem cele două expoziții. Muzeul Național Brukenthal merită mai mult! Sibiu și România merită mai mult!', a declarat Alexandru Constantin Chituță.

Potrivit sursei citate, Raffaello Sanzio da Urbino (1483-1520), cunoscut sub numele de Rafael, a fost un pictor și arhitect italian al Renașterii. Operele sale sunt renumite pentru claritatea formei, ușurința compoziției și realizarea vizuală a perfecțiunii neoplatonice a măreției umane. Alături de Michelangelo și Leonardo da Vinci, el modelează trinitatea convențională a maeștrilor incredibili ai acelei perioade.

La scurtă vreme după sosirea sa la Roma, Rafael începe lucrările de decorare a camerelor din Vatican, cunoscute ulterior sub numele de Le Stanze di Raffaello. Aici ia naștere una din cele mai importante creații ale sale, 'Școala din Atena'.

Capodopera 'Fata cu unicorn' este unul din cele mai cunoscute portrete realizate de Rafael. 

'Tânăra este portretizată într-o vedere parțială din trei sferturi, așezată în fața parapetului unei loggii, așa cum se poate observa din cele două coloane laterale care încadrează jumătatea superioară a picturii. În fundal se află un peisaj deluros cu tonuri estompate. Tânăra poartă o rochie cu corset strâmt și decolteu larg, cu o curea îngustă în jurul taliei. Bordura care conturează decolteul și mânecile grele de catifea roșu închis ies în evidență pe fundalul materialului verde deschis. Umerii sunt acoperiți de un voal ușor, iar în jurul gâtului are un lanț de aur, cu un pandantiv așezat pe piept. Acesta constă dintr-un rubin sau granat central mare, montat în aur și finisat cu o perlă picătură. Aurul este folosit și pentru cataramă mică de la talie și pentru agrafa delicată de la păr, care este strâns în jurul feței și cade ușor într-o împletitură peste umeri', se arată în comunicatul de presă al muzeului sibian.

Lucrarea a fost confirmată pentru prima dată ca parte a Colecției Borghese în inventarul din 1833. 

Până în 1936, femeia a fost identificată ca Sfânta Ecaterina din Alexandria, caracterizată prin atributul obișnuit al roții cu țepi în loc de unicornul actual; pe umeri, o manta grea a modificat profilul figurii. Radiografiile efectuate la acea vreme au relevat prezența unui câine sub unicorn, un animal asociat cu conceptul de fidelitate conjugală.

Atribuită anterior Școlii lui Perugino, Francesco Granacci sau Ghirlandaio, după restaurare, criticii au fost în general de acord asupra atribuirii picturii lui Rafael, așa cum a sugerat Longhi (1927). Pictura este considerată o operă timpurie a artistului Rafael, datată în diverse moduri între 1506 și 1509; s-a emis, de asemenea, ipoteza (Coliva 2006; 2020) că ar putea fi un portret al Maddalenei Doni, viitoarea sa mireasă, cu o datare în consecință a anilor 1504-1505. AGERPRES/(AS-redactor: Isabela Paulescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)