Muzeul Județean Buzău a redeschis șantierele arheologice printr-o serie de săpături sistematice în situl Târcov-Piatra cu Lilieci, în locul pe care se află o cetate dacică din perioada domniei regelui Decebal, care ar fi funcționat în timpul războaielor daco-romane, având rol defensiv și de control al accesului spre Transilvania.

Cercetările arheologice sistematice au debutat în anul 2007 și, cu mici întreruperi, continuă și astăzi, în zonă accesul pentru turismul cultural fiind deschis.

''Ca urmare a planului de cercetare, am deschis și în acest an seria șantierelor arheologice finanțate de Muzeul Județean și parțial de Ministerul Culturii. Anul acesta, instituția noastră a obținut fonduri pentru cercetare arheologică direct din fondul ministerial, 37.000 de lei pentru șantierul deschis de la Gruiu Dării-Pietroasele și o finanțare de 15.000 de lei pentru șantierul arheologic Cârlomănești. În prezent, echipa de arheologi a muzeului condusă de Matei Sebastian, șeful Secției Arheologie, a reluat săpăturile în șantierul de la Târcov, comuna Pârscov, unde, din 2007, se află în curs de cercetare sistematică o cetate dacică. Șantierul poate fi vizitat, avem un proiect ca, începând din această vară, să putem amplasa panouri informative pentru a încuraja turismul cultural, istoric, arheologic și pentru a încerca să dezvoltăm apariția unor rute cultural- turistice'', a declarat vineri, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Cetatea dacică de la Târcov se află la aproximativ 7 kilometri nord de Pârscov, în apropierea satului Târcov, și este plasată pe o culme greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte și o înălțime maximă de 735 de metri.

Cercetătorii apreciază că cetatea a funcționat în a doua jumătate a sec. I d. Hr., în perioada domniei regelui Decebal, având cel mai probabil un rol în sistemul defensiv, de a controla accesul spre Transilvania pe cursul superior al râului Buzău.

Foto: Muzeul Județean Buzău

Potrivit reprezentanților muzeului, în timpul cercetărilor arheologice au fost descoperite resturi de construcții, locuințe de suprafață sau semiadâncite, dintre care unele incendiate. Majoritatea locuințelor erau confecționate din lemn, pereții fiind acoperiți cu lut în tehnica paiantei.

''Cercetările au vizat până acum toate cele trei terase plus zona de platou, datele de până acum ne arată că toate terasele au fost locuite, terasele I și II au fost fortificate cu zid, fundație din piatră și probabil lemn, iar într-una din zone a fost descoperit un turn foarte probabil de apărare și observație, cu fundație din piatră. Pe zona de platou au fost cercetate mai multe locuințe de suprafață construite tipic pentru perioada dacică în sistem paiantă, cu urme de decor. Acea cetate a funcționat în secolul I d. Hr. și își încetează existența în timpul războaielor dacice ale lui Traian, foarte probabil nu cred că riscăm prea mult să spunem că cetatea dacică de la Târcov își încheie existența în directă legătură cu războaiele din 101-102/105-106. Cetatea ar fi fost locuită de un număr redus de oameni și care probabil făceau parte din elita războinică a dacilor din zona de curbură a Carpaților'', a mai precizat Daniel Costache.

Săpăturile arheologice au adus la lumină numeroase artefacte, dintre care cele mai multe sunt fragmentele ceramice provenind de la vase de provizii, vase de gătit, vase de băut, cum ar fi cănile sau ceștile, dar și vase din care se servea mâncarea, cum ar fi străchinile cu picior înalt sau castroanele. În afara vaselor ceramice au mai fost descoperite unelte și ustensile din fier, cuțite, cuie, scoabe, vârfuri de lance și de săgeți, podoabe și piese de port din bronz și mărgele din sticlă precum și râșnițe din piatră. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)