Comunicat de presă privind solicitarea Ordinului Arhitecților din România către MDLPA cu privire la Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor

Pe 24 aprilie 2025, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat deschiderea procedurii de transparență decizională a procesului de elaborare a proiectului unui act normativ, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor. Astăzi, 30 aprilie 2024, la doar câteva zile de la publicare, actul normativ a fost adoptat de către Guvern, la propunerea MDLPA, ignorând termenul de 10 zile stabilit pentru transmiterea propunerilor privind proiectul supus procedurii.

În calitate de organizație care reprezintă profesiile domeniului arhitecturii, urbanismului și amenajării peisajului, OAR își reafirmă poziția împotriva practicilor de urbanism derogatoriu și a tendințelor de relaxare a cadrului normativ necorelate cu realitatea profesională și administrativă din România și subliniază necesitatea menținerii unui cadru urbanistic reglementat în mod rațional și responsabil.

În acest context, orice măsură vizând simplificarea procedurală trebuie să fie atent calibrată și justificată, astfel încât să nu compromită garanțiile esențiale oferite cetățenilor privind calitatea și siguranța mediului construit.

Ca urmare a adoptării acestui act, OAR a transmis o adresă oficială prin care își exprimă profunda îngrijorare asupra modificărilor preconizate și prin care solicită o reevaluare a măsurilor propuse prin proiectul de ordonanță de urgență, în sensul menținerii garanțiilor esențiale privind controlul calității în construcții și urbanism.

Este foarte important de menționat este faptul că scopul fundamental al activității de avizare și autorizare nu este unul pur birocratic, ci profesional și tehnic, orientat către garantarea conformității legale și asigurarea calității construcțiilor. Cu toate că procesul de autorizare necesită, într-adevăr, o simplificare pentru a răspunde necesității de a interveni prompt asupra construcțiilor, subliniem că instituirea unor termene excesiv de restrictive, care conduc fie la avizarea tacită, fie la emiterea automată a avizelor în lipsa unei fundamentări corespunzătoare, riscă să conducă la autorizarea unor proiecte care nu respectă standardele profesionale și tehnice necesare, generând astfel vulnerabilități suplimentare pentru utilizatorii construcțiilor și afectând în mod direct siguranța publică și calitatea mediului construit.

Către: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

În atenția: Domnului Cseke Attila, Ministru

Referitor la: Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor

Stimate domnule Ministru,

În baza procedurii prevăzute de Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, vă comunicăm observațiile noastre cu privire la Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor, publicat pentru consultare publică de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației la data de 24.04.2025.

I. Aspecte preliminare

Ordinul Arhitecților din România își reafirmă poziția împotriva practicilor de urbanism derogatoriu și a tendințelor de relaxare a cadrului normativ necorelate cu realitatea profesională și administrativă din România și subliniază necesitatea menținerii unui cadru urbanistic reglementat în mod rațional și responsabil. În acest context, orice măsură vizând simplificarea procedurală trebuie să fie atent calibrată și justificată, astfel încât să nu compromită garanțiile esențiale oferite cetățenilor privind calitatea și siguranța mediului construit.

Subliniem faptul că înțelegem fundamentul inițiativelor de adoptare a unor măsuri excepționale, în raport cu natura urgentă a implementării investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și cu disfuncționalitățile sistemice cauzate de suprasolicitarea și subdimensionarea capacității administrative implicate în procesul de avizare și autorizare. Precizăm, de asemenea, că suntem pe deplin conștienți de obligația finalizării, recepționării și operaționalizării proiectelor PNRR până cel târziu în luna august 2026, precum și de impactul economic și social semnificativ al eventualelor întârzieri în acest proces.

Cu toate acestea, subliniem că accelerarea proceselor administrative nu poate justifica, în niciun context, diminuarea sau eliminarea filtrelor de calitate esențiale, care reprezintă instrumente fundamentale pentru asigurarea unei dezvoltări urbane durabile și pentru menținerea standardelor de calitate corespunzătoare. Eliminarea sau diminuarea acestor mecanisme de control contravine și obiectivelor asumate prin PNRR, acestea fiind orientate către îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și consolidarea rezilienței mediului construit, riscând să compromită pe termen lung rezultatele investițiilor.

În consecință, analizăm cu atenție și responsabilitate conținutul măsurilor propuse prin prezentul proiect de ordonanță de urgență, acordând o importanță deosebită prevederilor care afectează direct principiile de calitate, sustenabilitate și responsabilitate în domeniul urbanismului și construcțiilor. Evaluăm potențialul impact al acestor măsuri nu doar prin prisma implementării rapide a investițiilor, ci și din perspectiva efectelor de durată asupra structurii orașelor și localităților.

Astfel, având în vedere cele menționate anterior, susținem că este disproporțională eliminarea sistemului de asigurare și control al calității mediului construit, ca răspuns la dificultățile generate de implementarea accelerată a PNRR. Așa cum elaborarea PNRR a presupus un efort coordonat și concertat la nivelul tuturor instituțiilor relevante ale statului, la fel și implementarea măsurilor de remediere a blocajelor administrative trebuie să urmeze aceeași logică a colaborării interinstituționale. În acest sens, susținem necesitatea constituirii urgente a unui grup de lucru la nivel guvernamental, format din reprezentanți ai tuturor autorităților competente, care să gestioneze în mod unitar, operativ și transparent procesul de analiză, avizare, autorizare și monitorizare a investițiilor strategice cuprinse în PNRR. Această abordare permite respectarea standardelor de calitate, asigurând, totodată, celeritatea necesară derulării proiectelor în termenele asumate.

II. Poziția OAR privind Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor

Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune completarea și modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții - republicată, alături de o serie de măsuri menite să asigure punerea în aplicare a modificărilor celor două acte normative.

Avizarea tacită

Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la modificările preconizate și atragem atenția asupra riscurilor generate de introducerea instituției avizării tacite în cadrul proceselor de avizare și autorizare, în forma avută în vedere prin modificarea Art. I pct. 3 (art. 56 din Legea nr. 350/2001) și Art. III pct. 1 (art. 5 din Legea nr. 50/1991).

Instituția avizării tacite are două rațiuni. Prima este aceea de a asigura celeritatea unei proceduri, dacă lipsa poziționării unei instituții sau autorități nu prezintă riscuri majore, respectiv cea de-a doua este aceea de a sancționa instituția sau autoritatea prin privarea de dreptul (și obligația legală) de exprimare a poziției cu privire la intervențiile asupra construcțiilor. În contextul de față, avizarea tacită a lucrărilor de construcție ar putea duce la eludarea rigorilor tehnice și ar putea produce modificări nejustificate și ireversibile în țesutul urban prin intervenții neconforme asupra construcțiilor.

Important de menționat este faptul că scopul fundamental al activității de avizare și autorizare nu este unul pur birocratic, ci profesional și tehnic, orientat către garantarea conformității legale și asigurarea calității construcțiilor. Avizele tehnice reprezintă filtre esențiale prin care autoritățile competente evaluează conformitatea și calitatea intervențiilor propuse. În lipsa acestor filtre se creează premisele unor intervenții nefundamentate tehnic, care pot afecta ireversibil coerența urbană. De asemenea, deși există principiul potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii, apreciem că este o sarcină excesivă în sarcina beneficiarului cea instituită la art. III pct. 4. În continuare, obligația instituțiilor și autorităților de a publica din oficiu informații despre actele de urbanism este defectuos îndeplinită. În acest caz beneficiarii riscă să nu poată cunoaște toate condițiile legale care le sunt incidente dacă nu primesc avizul de la autoritate și să se expună unor sancțiuni. Ei se pot îndrepta mai departe împotriva autorității care a omis să emită avizul, pentru recuperarea prejudiciului, caz în care fie instanțele vor aprecia că autoritățile au fost deja sancționate prin decăderea din dreptul de a mai emite avizul, ori vor obliga autoritatea la suportarea prejudiciului în locul beneficiarului.

Astfel, deși procesul de autorizare necesită, într-adevăr, o simplificare pentru a răspunde necesității de a interveni prompt asupra construcțiilor, subliniem că instituirea unor termene excesiv de restrictive, care conduc fie la avizarea tacită, fie la emiterea automată a avizelor în lipsa unei fundamentări corespunzătoare, prezintă riscuri majore care nu pot fi neglijate. Aplicarea acestor proceduri, în forma propusă, riscă să conducă la autorizarea unor proiecte care nu respectă standardele profesionale și tehnice necesare, generând astfel vulnerabilități suplimentare pentru utilizatorii construcțiilor și afectând în mod direct siguranța publică și calitatea mediului construit.

Așa cum am menționat și la punctul anterior, reforma sistemului administrativ și accelerarea procedurilor de avizare și autorizare trebuie să se bazeze pe o abordare coerentă și bine fundamentată, nu pe soluții punctuale cu caracter derogatoriu. În acest sens, suntem de părere că proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), actualmente blocat în procedura parlamentară la Camera Deputaților (PL-x nr. 418/2023), oferă un cadru legislativ coerent și echilibrat, capabil să răspundă atât cerințelor de simplificare administrativă, cât și exigențelor privind controlul de calitate.

Prin intermediul dispozițiilor sale, în special cele incluse în Cartea I - 'Despre amenajarea teritoriului și urbanism', CATUC prevede măsuri pentru dezvoltarea echilibrată a teritoriului, printre care: strategii de planificarea echilibrată a dezvoltării teritoriului, simplificarea avizării documentațiilor de amenajarea teritoriului și a documentațiilor de urbanism, digitalizarea proceselor în domeniul planificării, avizării și autorizării construcțiilor, precum și simplificarea procesului de autorizare a executării lucrărilor de construcții.

Apreciem că o măsură mai adecvată ar fi aceea a păstrării unei sancțiuni unice sub forma amenzii prevăzute la art. I pct. 5. în cazul legii nr. 350/2001. Pentru simetrie de regim, în cazul legii nr. 50/1991, solicităm eliminarea punctelor 5 și 6 de la art. III, întrucât termenul prevăzut la art. 7 alin. (20) lit. b) nu este incompatibil cu termenele introduse de prezenta ordonanță, iar sancțiunea prevăzută la lit. b^1) este suficient de descurajantă pentru a avea efectul de stimulare a respectării termenului de către autoritatea avizatoare. Precizăm că păstrarea a două sancțiuni pentru autoritățile avizatoare - avizarea tacită și amenda - este incompatibilă cu principiul non bis in idem.

Eliminarea avizelor prevăzute la art. I pct. 2

Ordonanța de urgență prevede eliminarea, de la articolul 46 din legea nr. 350/2001, a avizului Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (în prezent Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației) pentru municipii și pentru unitățile administrativ-teritoriale (în continuare 'u.a.t.') din zonele funcționale ale acestora, și a avizului consiliului județean pentru celelalte categorii de u.a.t., în cazul propunerii justificate de actualizare sau de prelungire a valabilității documentației de urbanism.

Conform art. 1 alin. (2) din HG nr. 477 din 16 iunie 2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, ministerul este autoritatea competentă pentru construcții, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură. Acesta are ca atribuții, conform art. 5 lit. t) din aceeași hotărâre, gestionarea domeniului amenajarea teritoriului, urbanism, mobilitate urbană și arhitectură, domeniul lucrărilor publice, domeniul construcțiilor, gestiunii și dezvoltării imobiliar-edilitare. Așadar, ministerul, ca autoritate care supervizează amenajarea teritoriului, în acord cu ghidurile de elaborare a conținutului cadru al planurilor urbanistice și cu strategia de dezvoltare a teritoriului, trebuie să verifice și păstreze dreptul de avizare a inițiativelor de actualizare și prelungire a planurilor urbanistice generale ale u.a.t.. Din aceleași rațiuni, consiliul județean, în baza atribuțiilor prevăzute la art. 173 alin. (3) din Codul administrativ, stabilește dezvoltarea urbanistică generală a județului și a u.a.t. componente, urmărind modul de realizare a acesteia.

Solicităm păstrarea avizului acestor autorități ca organisme coordonatoare a activității de amenajare a teritoriului pe domeniile de competență aferente, pentru a se încuraja dezvoltarea coerentă și responsabilă.

III. Concluzii

Solicităm reevaluarea măsurilor propuse prin proiectul de ordonanță de urgență, în sensul menținerii garanțiilor esențiale privind controlul calității în construcții și urbanism. Introducerea avizării tacite, în lipsa unui cadru consolidat de digitalizare, profesionalizare și responsabilizare instituțională, nu doar că nu va rezolva blocajele actuale, dar va genera noi vulnerabilități. În forma propusă, această măsură riscă să se transforme dintr-un instrument procedural cu caracter excepțional într-o practică generală și permanentă de autorizare fără filtre de verificare, cu consecințe grave asupra calității și siguranței mediului construit.

Având în vedere aceste considerente, solicităm organizarea unei dezbateri publice dedicate aspectelor critice semnalate în legătură cu proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor și accelerarea investițiilor. Subliniem, totodată, că arhitecții reprezintă o resursă esențială pentru protejarea interesului public, mai ales în contexte sensibile precum cel actual, iar Ordinul Arhitecților din România își oferă sprijinul și disponibilitatea de a contribui activ și constructiv la identificarea unor soluții eficiente în vederea rezolvării problemelor semnalate.

Cu considerație,
Ștefan Bâlici
Președinte al Ordinului Arhitecților din România