Regina Margrethe a II-a a Danemarcei abdică de la tron, la 14 ianuarie 2024 (fişă biografică)

La 31 decembrie 2023, regina Margrethe a II-a a Danemarcei, în vârstă de 83 de ani, a anunţat, în discursul său tradiţional de Anul Nou, că va abdica pe 14 ianuarie, după 52 de ani de domnie, au transmis agenţiile internaţionale de presă. Majestatea Sa va semna, la 14 ianuarie, o declaraţie prin care abdică în favoarea prinţului Frederik, care va urca pe tron sub numele de Frederik al X-lea. Regina Margareta a II-a a Danemarcei este cel mai longeviv monarh din Europa, în urma decesului reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii în septembrie 2022.
Regina Margrethe a II-a, pe numele său de botez Margrethe Alexandrine Thorhildur Ingrid, s-a născut pe 16 aprilie 1940, la Palatul Amalienborg din Copenhaga, fiind fiica regelui Frederik al IX-lea (1899-1972) şi a reginei Ingrid, prinţesă a Suediei (1910-2000). Margrethe a fost botezată la 14 mai 1940, la Holmens Kirke. Prinţesa Benedikte Astrid Ingeborg Ingrid, născută la 29 aprilie 1944, şi prinţesa Anne-Marie a Danemarcei, născută la 30 august 1946, soţia ultimului rege grec, Constantin II (1946-1973) sunt cele două surori mai mici ale reginei Margrethe, se arată pe site-ul oficial al Casei Regale a Danemarcei, potrivit https://www.kongehuset.dk/.
Şi-a început educaţia urmând Şcoala "Zahles" (1946-1955), însă în perioada 1946-1949 a învăţat acasă, la palatul Amalienborg. În anul şcolar 1955-1956, a studiat la North Foreland Lodge din Hampshire, Marea Britanie. A absolvit Şcoala "Zahles" în 1959, obţinând certificatul de examen secundar superior (de limbă maternă). După ce a trecut examenul de filosofie la Universitatea Copenhaga în 1960, prinţesa Margrethe a studiat arheologia la Universitatea Cambridge (1960-1961) şi a obţinut o diplomă în arheologie preistorică. Ulterior, a studiat ştiinţele politice la Universitatea Aarhus între 1961-1962, la Sorbona în 1963 şi la London School of Economics în 1965. Majestatea sa vorbeşte fluent limbile franceză, engleză, suedeză şi germană. În 1989, a primit Premiul Societăţii de Limbă maternă şi, în 1990, a primi Ordinul Adeil.
Prinţesa Margrethe a fost voluntar în cadrul Corpului de zbor al femeilor (1958-1970) şi a primit o pregătire cuprinzătoare obţinând gradul de caporal, apoi, de sergent şi mai târziu de locotenent în cadrul Forţelor Aeriene ale Femeilor. Pe lângă relaţia ei cu Apărarea Daneză, regina are legături speciale cu anumite unităţi ale Apărării Britanice. În 1972, Majestatea Sa a fost numită colonel şef al Regimentului Reginei, iar în 1992, a fost numită colonel şef al Regimentului Regal "Prinţesa de Wales".
La 27 martie 1953, Constituţia Danemarcei a fost modificată prin Actul de Succesiune, pentru a permite accesul femeilor la tron, iar Margrethe a devenit prinţesă moştenitoare. Câţiva ani mai târziu, la 16 aprilie 1958, prinţesa moştenitoare a primit un loc în cadrul Consiliului de Stat, prezidând ulterior şedinţele în absenţa regelui Frederik al IX-lea.
Prinţesa moştenitoare Margrethe s-a căsătorit la 10 iunie 1967 cu diplomatul francez Henri Marie Jean André, conte Laborde de Monpezat, care a primit, cu acest prilej, titlul "Alteţa Sa Regală, Prinţul Henrik al Danemarcei". Ceremonia de nuntă a avut la biserica Holmens şi festivităţile s-au desfăşurat la Palatul Fredensborg. Prinţul consort Henrik a încetat din viaţă la 13 februarie 2018.
Primul copil, prinţul Coroanei Frederik (Frederik André Henrik Christian) s-a născut la 26 mai 1968. Este căsătorit, din 2004, cu australianca Mary Elizabeth Donaldson, care a devenit Alteţa Sa Prinţesa Coroanei Mary Elizabeth a Danemarcei. Copii lor sunt: prinţul Christian Valdemar Henri Jean (n. 15 oct. 2005), prinţesa Isabella Henrietta Ingrid Margrethe (n. 21 apr. 2007) şi gemenii - prinţul Vincent Frederik Minik Alexander şi prinţesa Josephine Sophia Ivalo Mathilda (n. 8 ian. 2011).
Prinţul Joachim (Joachim Holger Waldemar Christian), al doilea copil al cuplului regal danez, s-a născut la 7 iunie 1969. În 2008 s-a căsătorit cu Marie Agathe Odile Cavallier, care a devenit prinţesa Marie a Danemarcei, contesă de Monpezat, şi au doi copii: contele Henrik Carl Joachim Alain, născut prinţ al Danemarcei, la 4 mai 2009, şi contesa Athena Marguerite Françoise Marie, născută prinţesă a Danemarcei, la 24 ianuarie 2012. Prinţul Joachim mai are doi copii din căsătoria anterioară cu Alexandra, contesă Frederiksborg, fostă prinţesă a Danemarcei (1995-2005), şi anume contele Nikolai William Alexander Frederik, născut prinţ al Danemarcei, la 28 august 1999 şi contele Felix Henrik Valdemar Christian, născut prinţ al Danemarcei la 22 iulie 2002. În 2022, regina Margrethe a II-a a decis retragerea de la 1 ianuarie 2023, a titlurilor princiare deţinute de cei patru copii ai prinţului Joachim, pentru a le permite acestora să aibă o viaţă cât mai normală. Doar copiii noului cuplu regal îşi vor păstra titlurile, însă doar cel mai mare dintre ei, respectiv prinţul Christian, potrivit unei decizii din 2016, va primi un apanaj la împlinirea vârstei de 18 ani, potrivit https://www.kongehuset.dk/.
Prinţesa Margrethe i-a urmat la tron tatălui său, regele Frederik al IX-lea, care a murit în 1972. Cu ocazia accederii la tron la 14 ianuarie 1972, regina Margrethe a II-a a devenit primul monarh care a beneficiat de Actul de Succesiune. În 2009, Actul de Succesiune a fost amendat, în aşa fel încât cel mai în vârstă copil (indiferent de sex) al cuplului regal să acceadă la tron.
Danemarca este o monarhie constituţională, ceea ce înseamnă că monarhul nu poate îndeplini în mod independent acte politice. Deşi Regina semnează toate actele Parlamentului, acestea intră în vigoare doar atunci când au fost contrasemnate de un ministru al Cabinetului. Ca şef de stat, Regina participă la formarea unui nou guvern. După consultarea cu reprezentanţii partidelor politice, liderul partidului care are sprijinul celui mai mare număr de locuri din Folketing (Parlamentul danez) este invitat să formeze un guvern. Odată format, monarhul îl va numi oficial. În plus, Regina este şeful oficial al Guvernului şi, prin urmare, prezidează Consiliul de Stat, unde sunt semnate Legile actelor care au fost adoptate de către Folketing. Primul ministru şi ministrul afacerilor externe raportează în mod regulat reginei pentru a o informa despre cele mai recente evoluţii politice. Regina găzduieşte vizite oficiale ale şefilor de stat străini şi efectuează vizite de stat în străinătate. Regina primeşte fiecare ambasador străin şi, de asemenea, numeşte şi demite oficial funcţionarii publici. Regina reprezintă Danemarca în vizite internaţionale şi participă la diferite evenimente în ţară (inaugurări, expoziţii, aniversări etc).
Regina Margrethe a II-a, dovedind un talent nativ artistic deosebit, a impresionat prin picturile şi desenele sale, multe dintre aceste lucrări fiind expuse în expoziţii organizate în Danemarca şi în străinătate. Numeroase alte lucrări sunt expuse la Galeria Naţională a Danemarcei, la Muzeul de Artă ARoS Aarhus şi la Galeria de Artă "Koge" (schiţe pentru textile religioase). Regina este patroana a numeroase organizaţii naţionale, instituţii, fundaţii, şi este membră de onoare a diverse asociaţii şi societăţi.
La 14 ianuarie 2022 s-au împlinit 50 de ani de urcarea reginei Margrethe a II-a pe tronul Danemarcei, momentul fiind marcat oficial în 12 noiembrie, după mai multe amânări (pandemia de COVID-19 şi decesul reginei Elisabeta a II-a). "A reuşit să fie o regină care a unificat naţiunea daneză într-o perioadă marcată de multe schimbări: mondializarea, apariţia statului multicultural, crizele economice din anii 1970, 1980 şi, din nou, între 2008 şi 2015, apoi în timpul pandemiei de COVID-19", a explicat, cu acest prilej, istoricul Lars Hovebakke Sorensen, potrivit AFP. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Fostul mare pugilist, campion mondial, Leonard Doroftei împlinește 55 de ani (10 aprilie)
Leonard Doroftei, unul dintre cei mai titrați pugiliști români, cu o carieră formidabilă la amatori și la profesioniști, s-a născut la Ploiești, la 10 aprilie 1970. A fost descoperit de antrenorul emerit Titi Tudor la sala din urbea ploieșteană unde antrena acesta, punând pentru prima dată mănușile în mâini la clubul 'Prahova' P
DOCUMENTAR: 15 ani de la tragedia aviatică de la Smolensk (10 aprilie)
În dimineața zilei de 10 aprilie 2010, un avion Tupolev 154M s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia, fără să existe supraviețuitori. Aeronava decolase din capitala Poloniei, Varșovia, și se îndrepta spre Federația Rusă unde urmau să aibă loc ceremoniile de comemorare ale victimelor masacrului din 1940 din pădurea de la Katyn, din apropi
10 aprilie - Ziua Sportului Curat
Ziua Sportului Curat este marcată în fiecare an la data de 10 aprilie, pentru a atrage atenția asupra luptei globale împotriva dopajului, un flagel care afectează sportul, dar și întreaga societate, potrivit site-ului oficial al Agenției Naționale Anti-Doping, www.anad.gov.ro. Această zi a
Nou summit al 'Coaliției voluntarilor' pe 10 aprilie, la Bruxelles
Miniștrii apărării din țările 'voluntare' aliate ale Ucrainei se vor reuni pe 10 aprilie 2025, la Bruxelles, pentru a contura viitoarele garanții se securitate pentru Kiev, în caz de încetare a focului, a anunțat, la 28 martie 2025, o sursă din Ministerul Apărării francez, conform AFP și https://www.ukri
CITATUL ZILEI
'Deși ploaia, după natura ei, este la fel de generoasă, în grădină cresc lalele, iar în pustiu mărăcini.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983)
Prezidențiale2025/ Reguli privind etichetarea materialelor de publicitate politică
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din mai 2025 se desfășoară în intervalul 4 aprilie, ora 00:00 - 3 mai, ora 7:00. Actorii politici participanți la alegeri au obligația de a însoți toate materialele politice publicitare, cu excepția celor de natură exclusiv audio sau exclusiv de tipul unui text publicat în mediul online, de o etichetă care
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Terentie, Pompei, African, Maxim și Dima Greco-catolice Sf. m. Terenție, Pompei, Maxim, Macarie, African și cei împreună cu ei; Sf. Gemma Galgani Romano-catolice Ss. Apoloniu, pr. m.; Macarie Sfinții Mucenici Terentie, Pompei, Af
Prezidențiale2025/ Prezența la vot a românilor din diaspora la alegerile prezidențiale (1992-2024)
Din datele privind participarea românilor din străinătate la alegerile prezidențiale de după 1989 reiese că cea mai slabă prezență s-a înregistrat în anul 2000, iar cea mai ridicată participare s-a evidențiat la scrutinul din 2019. O prezență și mai mare decât în 2019 s-a înregistrat, la primul tur al alegerilor prezidențiale, dar acesta a
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din perioada 1990-2024
Alegerile prezidențiale din 1990 au fost singurele, din istoria electorală de după 1989, în urma cărora Președintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior. În 1992, la primul tur al alegerilor prezidențiale au
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 aprilie
Este a 100-a zi a anului 2025. Au mai rămas 265 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 41 m și apune la 19 h 54 m. Luna răsare la 17 h 32 m și apune la 05 h 41 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)
FRAGMENT DE ISTORIE: Armata sovietică ocupă orașul german Königsberg (9 aprilie 1945)
Bătălia pentru Prusia de Est s-a încheiat cu asediul armatei sovietice, în 1945, asupra orașelor Königsberg (9 aprilie, devenit apoi Kaliningrad) și Pillau (26 aprilie, devenit Baltiysk), potrivit https://eng.navalmuseum.ru/. Bătălia de la Königsberg a fost unul dintre cele mai dis
Nordic EV Summit, conferința anuală dedicată mașinilor electrice, la Oslo (9-10 aprilie)
La 9-10 aprilie 2025, are loc, la Oslo, în Capitala Norvegiei, unul dintre cele mai importante eveniment de pe continentul european dedicat mașinilor electrice, Nordic EV Summit, aducând laolaltă din spațiul internațional o comunitate amplă a celor implicați în industria dedicată mobilității electrice, potrivit
CITATUL ZILEI
'Nu-i pe lume comoară pe care s-o găsești fără trudă; omul nepăsător comoară nu va găsi.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Eupshie; Sf. Cuv. Vadim Greco-catolice Sf. m. Eupsihie din Cezareea Romano-catolice Fer. Ubald, călug. Sfântul Mucenic Eupshie este pomenit în calendarul creștin ortodox la 9 aprilie. S-a născut în Cezareea Capadociei d
Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două