Din datele privind participarea românilor din străinătate la alegerile prezidențiale de după 1989 reiese că cea mai slabă prezență s-a înregistrat în anul 2000, iar cea mai ridicată participare s-a evidențiat la scrutinul din 2019. O prezență și mai mare decât în 2019 s-a înregistrat, la primul tur al alegerilor prezidențiale, dar acesta a fost anulat. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferențe mari de participare între turul unu și turul doi. La scrutinele din 2014 și din 2019, însă, prezența diasporei la turul al doilea a fost mult mai mare decât în primul tur.

La alegerile prezidențiale din 1992, la turul întâi, s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripția electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea, participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secții de votare în străinătate. Prezența la urne pe țară a fost de 76.29% (12.496.430 alegători), în primul tur și de 73.23 % (12.153.810 cetățeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente (AEP), https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-1992.

Prezența la vot a românilor din afara granițelor a crescut la alegerile prezidențiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezență de 84.957, la cele 176 de secții din diaspora. La nivel național, s-au prezentat la urne 76.01% (13.088.388 cetățeni) la primul tur și 75.90 % (13.078.883 cetățeni) la al doilea tur, se arată pe https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-1996.

Cea mai mică prezență la urne a cetățenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul tur s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câți au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secții de vot în afara țării. Participarea pe țară a fost de 65.31% (11.559.458 alegători) în turul unu și 57.50 % (10.184.715 alegători) în al doilea tur. (sursa: https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-2000).

În 2004, prezența diasporei la alegerile prezidențiale a mai crescut ușor față de 2000. La secțiile de vot din străinătate (circumscripția electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secții în străinătate. Situația voturilor pe țară a fost de 58.51% (10.794.653) dintre alegătorii înscriși în listele electorale la primul tur și 55.21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur, conform https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-2004.

La scrutinul din 2009, primul de după 1989 care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripției nr. 48. Astfel, la primul tur prezența a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secții din afara țării. Prezența la urne, pe țară, la primul tur a fost de 54.37 % (9.946.748 cetățeni) și de 58.02 % (10.620.116 cetățeni) la al doilea tur de scrutin, informează site-ul https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-2009.

La prezidențialele din 2014, s-au prezentat 161.262 de alegători în primul tur și 379.116 alegători în al doilea tur, la cele 294 de secții de votare. Prezența pe țară a fost de 53.18% (9.723.232 cetățeni) la primul tur și de 64.11% (11.719.344 cetățeni) la turul al doilea. (sursa: https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-presedintele-romaniei-2014).

La primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019 au votat 675.348 de români din diaspora. La turul al doilea din 24 noiembrie 2024, au votat 944.077 persoane, conform https://prezenta.bec.ro/prezidentiale10112019/abroad-precincts și https://prezenta.bec.ro/prezidentiale24112019/abroad-precincts. Prezența la nivel național a fost de 47,66% în primul tur și de 49,87% în turul al doilea (https://prezenta.bec.ro/prezidentiale10112019/ și https://prezenta.bec.ro/prezidentiale24112019).

În ceea ce privește numărul de secții de votare din străinătate la prezidențiale, evoluția este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secții, în 1996 - 176 de secții, în 2000 - 152 de secții, în 2004 - 153 de secții, în 2009 - 294 de secții, în 2014 - 294 secții, în 2019 - 838 secții, conform https://prezenta.bec.ro/prezidentiale10112019/abroad-precincts și https://alegeri.roaep.ro.

La primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, care a fost anulat prin decizia Curții Constituționale din 6 decembrie, s-au prezentat la urne 821.703 cetățeni (https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale24112024/, accesat la 9 aprilie 2025).


Prezidențiale 1992: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 43.882
Prezență turul al doilea: 46.106
Secții de vot în străinătate: 121

Prezidențiale 1996: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 72.358
Prezență turul al doilea: 84.957
Secții de vot în străinătate: 176

Prezidențiale 2000: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 33.169
Prezență turul al doilea: 16.331
Secții de vot în străinătate: 152

Prezidențiale 2004: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 40.869
Prezență turul al doilea: 40.149
Secții de vot în străinătate: 153

Prezidențiale 2009: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 95.068
Prezență turul al doilea: 147.754
Secții de vot în străinătate: 294

Prezidențiale 2014: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 161.262
Prezență turul al doilea: 379.116
Secții de vot în străinătate: 294

Prezidențiale 2019: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 675.348
Prezență turul al doilea: 944.077
Secții de vot în străinătate: 838

Prezidențiale 2024: scrutin anulat la 6 decembrie
Prezență primul tur: 821.700
Secții de vot în străinătate: 951

AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță)