Prezidențiale2025/ Prezența la vot a românilor din diaspora la alegerile prezidențiale (1992-2024)
Din datele privind participarea românilor din străinătate la alegerile prezidențiale de după 1989 reiese că cea mai slabă prezență s-a înregistrat în anul 2000, iar cea mai ridicată participare s-a evidențiat la scrutinul din 2019. O prezență și mai mare decât în 2019 s-a înregistrat, la primul tur al alegerilor prezidențiale, dar acesta a fost anulat. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferențe mari de participare între turul unu și turul doi. La scrutinele din 2014 și din 2019, însă, prezența diasporei la turul al doilea a fost mult mai mare decât în primul tur.
La alegerile prezidențiale din 1992, la turul întâi, s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripția electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea, participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secții de votare în străinătate. Prezența la urne pe țară a fost de 76.29% (12.496.430 alegători), în primul tur și de 73.23 % (12.153.810 cetățeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorității Electorale Permanente (AEP), https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-1992.
Prezența la vot a românilor din afara granițelor a crescut la alegerile prezidențiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezență de 84.957, la cele 176 de secții din diaspora. La nivel național, s-au prezentat la urne 76.01% (13.088.388 cetățeni) la primul tur și 75.90 % (13.078.883 cetățeni) la al doilea tur, se arată pe https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-1996.
Cea mai mică prezență la urne a cetățenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul tur s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câți au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secții de vot în afara țării. Participarea pe țară a fost de 65.31% (11.559.458 alegători) în turul unu și 57.50 % (10.184.715 alegători) în al doilea tur. (sursa: https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-2000).
În 2004, prezența diasporei la alegerile prezidențiale a mai crescut ușor față de 2000. La secțiile de vot din străinătate (circumscripția electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secții în străinătate. Situația voturilor pe țară a fost de 58.51% (10.794.653) dintre alegătorii înscriși în listele electorale la primul tur și 55.21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur, conform https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-2004.
La scrutinul din 2009, primul de după 1989 care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripției nr. 48. Astfel, la primul tur prezența a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secții din afara țării. Prezența la urne, pe țară, la primul tur a fost de 54.37 % (9.946.748 cetățeni) și de 58.02 % (10.620.116 cetățeni) la al doilea tur de scrutin, informează site-ul https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=prezidentiale-2009.
La prezidențialele din 2014, s-au prezentat 161.262 de alegători în primul tur și 379.116 alegători în al doilea tur, la cele 294 de secții de votare. Prezența pe țară a fost de 53.18% (9.723.232 cetățeni) la primul tur și de 64.11% (11.719.344 cetățeni) la turul al doilea. (sursa: https://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-presedintele-romaniei-2014).
La primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019 au votat 675.348 de români din diaspora. La turul al doilea din 24 noiembrie 2024, au votat 944.077 persoane, conform https://prezenta.bec.ro/prezidentiale10112019/abroad-precincts și https://prezenta.bec.ro/prezidentiale24112019/abroad-precincts. Prezența la nivel național a fost de 47,66% în primul tur și de 49,87% în turul al doilea (https://prezenta.bec.ro/prezidentiale10112019/ și https://prezenta.bec.ro/prezidentiale24112019).
În ceea ce privește numărul de secții de votare din străinătate la prezidențiale, evoluția este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secții, în 1996 - 176 de secții, în 2000 - 152 de secții, în 2004 - 153 de secții, în 2009 - 294 de secții, în 2014 - 294 secții, în 2019 - 838 secții, conform https://prezenta.bec.ro/prezidentiale10112019/abroad-precincts și https://alegeri.roaep.ro.
La primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, care a fost anulat prin decizia Curții Constituționale din 6 decembrie, s-au prezentat la urne 821.703 cetățeni (https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale24112024/, accesat la 9 aprilie 2025).
Prezidențiale 1992: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 43.882
Prezență turul al doilea: 46.106
Secții de vot în străinătate: 121
Prezidențiale 1996: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 72.358
Prezență turul al doilea: 84.957
Secții de vot în străinătate: 176
Prezidențiale 2000: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 33.169
Prezență turul al doilea: 16.331
Secții de vot în străinătate: 152
Prezidențiale 2004: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 40.869
Prezență turul al doilea: 40.149
Secții de vot în străinătate: 153
Prezidențiale 2009: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 95.068
Prezență turul al doilea: 147.754
Secții de vot în străinătate: 294
Prezidențiale 2014: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 161.262
Prezență turul al doilea: 379.116
Secții de vot în străinătate: 294
Prezidențiale 2019: prezența în străinătate
Prezență primul tur: 675.348
Prezență turul al doilea: 944.077
Secții de vot în străinătate: 838
Prezidențiale 2024: scrutin anulat la 6 decembrie
Prezență primul tur: 821.700
Secții de vot în străinătate: 951
AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 4-8 mai 2026
Adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și demiterea guvernului, declarațiile și discuțiile privind viitoarele formule guvernamentale posibile, începerea proiectului Neptun Deep în Marea Neagră, obținerea de către elevii români a șase medalii la Olimpiada Balcanică de Matematică etc reprezintă o parte din evenimentele interne ale pe
Săptămâna europeană 4-8 mai 2026
Armenia a găzduit summitul Comunității Politice Europene. Executivul comunitar a prezentat un plan social menit să contribuie la eradicarea sărăciei și la promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în întreaga Uniune Europeană. Șefa diplomației europene Kaja Kallas a anunțat la Chișinău că Uniunea Europeană dorește ca negocierile de aderare cu Republica Moldo
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul Roberto Rossellini
Regizor, scenarist și producător de film și televiziune, Roberto Rossellini a fost unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai neorealismului italian, cunoscut pentru filme precum 'Roma, oraș deschis' (1945), 'Paisan' (1946), 'Germania, anul zero' (1948). Roberto Gastone Zeffiro Rossellini s-a născut la Roma, la 8 mai 1906. A fost c
DOCUMENTAR: Sir David Attenborough, naturalist și realizator de documentare, împlinește 100 de ani (8 mai)
Sir David Attenborough a ajuns pe fiecare continent și este unul dintre oamenii care au călătorit cel mai mult din istorie. Incredibila călătorie a vieții lui, de la un băiat care colecționa fosile în Midlands, Anglia, până la rolul de mesager global pentru existența planetei noastre, este urmărită îndeaproape zilele acestea. Centenarul lui Sir David Attenb
Papa Leon al XIV-lea - un an de pontificat
Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales, în 8 mai 2025, Papă al Bisericii Catolice. Noul suveran pontif și-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea. Este primul papă originar din Statele Unite, dar are dublă cetățenie, deținând-o și pe cea a statului Peru, unde a fost misionar timp de mai multe decenii înainte de a deveni cardinal. P
DOCUMENTAR: Fostul fotbalist internațional și selecționer Victor Pițurcă împlinește 70 de ani (8 mai)
Victor Pițurcă este una dintre cele mai cunoscute personalități ale fotbalului românesc, remarcându-se atât ca jucător, cât și ca antrenor. A făcut parte din generația de aur a clubului Steaua București, cu care a cucerit Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987. A calificat selecționata României la Euro 2000 și
8-9 mai - Zilele de comemorare și reconciliere în memoria celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial
La 8 și 9 mai, în fiecare an, sunt marcate Zilele ONU de comemorare și reconciliere în memoria celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit https://www.un.org/. În septembrie 1939, invadarea Poloniei de către Germania a determinat declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondia
8 mai - Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial
La 8 mai este marcată Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial. Conform expunerii de motive în textul de lege, există o confuzie între data acceptată de istorici și de aliații occidentali (8 mai), pe de o parte, și cea de 9 mai, impusă de Stalin și de URSS în blocul socialist, inclusiv România,
8 mai - Ziua mondială a Crucii Roșii și Semilunii Roșii
La 8 mai, în fiecare an, este marcată Ziua mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii, o celebrare anuală a principiilor care stau la baza Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Mai mult decât atât, pe 8 mai este adus un omagiu milioanelor de voluntari și personalului care lucrează alături de oamenii care au nevoie de protecție, asisten
8 mai -Ziua internațională a talasemiei
Ziua internațională a talasemiei este marcată anual la 8 mai și are scopul de a crește gradul de conștientizare asupra talasemiei, o boală genetică gravă a sângelui. Este o inițiativă a Federației Internaționale a Talasemiei (TIF). Cu acest prilej, sunt aduse la cunoștința publicului și a factorilor de decizie informații legate de această boală ereditară
8 mai - Ziua egalității de șanse între femei și bărbați
La 8 mai este marcată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, în conformitate cu prevederile Legii 23/2015 pentru promovarea egalității de șanse între sexe, parte integrantă a politicilor sociale la nivel național. Proiectul legislativ pentru instituirea acestei zile a fost inițiat de Rozalia Biro, senator UDMR. Proiectul a fost adop
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 mai
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Ioan; Sf. Cuv. Arsenie cel Mare Greco-catolice Sf. ap. și ev. Ioan; Sf. cuv. Arsenie cel Mare; Fer. Ieremia Românul Romano-catolice Fer. Ieremia Valahul, călug.; Sf. Victor, m. Sfântul Apostol și Evanghelist
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 mai
Este a 128-a zi a anului 2026. Au mai rămas 237 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 57 m și apune la 20 h 28 m. Luna răsare la 01 h 51 m și apune la 10 h 43 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Orașul Valletta, capitala Maltei
Valletta, capitala Republicii Malta, este unul dintre cele mai bine conservate orașe istorice fortificate din Europa, fiind inclus integral în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1980 datorită monumentelor istorice, arhitecturii baroce și istoriei culturale, militare și religioase. Importanța sa derivă nu doar din frumusețea și densitatea arhitecturală, ci și din
FRAGMENT DE ISTORIE: 40 de ani de la cucerirea Cupei Campionilor Europeni la fotbal de către Steaua București (7 mai)
Echipa de fotbal Steaua București a cucerit, la 7 mai 1986, Cupa Campionilor Europeni (CCE), pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla (Spania), învingând în finală formația spaniolă FC Barcelona. În sezonul 1985/1986 al celei mai importante competiții europene intercluburi, formația bucureșteană a sfidat toate probabilitățile și a