În dimineața zilei de 10 aprilie 2010, un avion Tupolev 154M s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia, fără să existe supraviețuitori.

Aeronava decolase din capitala Poloniei, Varșovia, și se îndrepta spre Federația Rusă unde urmau să aibă loc ceremoniile de comemorare ale victimelor masacrului din 1940 din pădurea de la Katyn, din apropiere de Smolensk. În aprilie 1940, circa 22.000 de ofițeri de armată, medici, avocați, lideri ai clerului, cei mai de seamă reprezentanți ai elitei societății poloneze au fost executați de poliția secretă a regimului sovietic - NKVD, potrivit DPA și cotidianului Financial Times, fiind consemnată drept una dintre cele mai triste pagini din istoria relațiilor dintre Varșovia și Moscova.

Cursa de la Varșovia avea 96 de persoane, din care 88 erau demnitari de rang înalt și lideri ai vieții politice și ai corpului de ofițeri din Polonia. Printre aceștia s-au numărat președintele Lech Kaczynski și soția sa, șeful cancelariei prezidențiale, fostul președinte Ryszard Kaczorowski, ofițeri de rang înalt din structura de comandă a armatei poloneze în frunte cu șeful statului major general, alți ofițeri, președintele Băncii Poloniei, oficiali ai executivului polonez, parlamentari, înalți oficiali ai clerului, precum și rude ale victimelor masacrului de la Katyn, potrivit www.smolenskcrash.eu și www.ft.com.

În timp ce se apropia de aeroportul din Smolensk, aflat într-o ceață densă, echipajul aeronavei primește instrucțiuni de la turnul de control din Smolensk să se îndrepte către aeroporturile Șeremetievo, Domodedovo sau Vnukovo, din apropierea capitalei ruse, potrivit https://smolenskcrashnews.com/.

Aparatul Tu-154M dispunea de cea mai recentă versiune de electronică, de un sistem de ghidaj standard actualizat, precum și de un sistem american de comunicare pentru efectuarea procedurilor de aterizare. Comunicațiile cu turnul de control nu s-au realizat cu succes. Aeronava s-a prăbușit la 8.40 a.m., ora locală în Rusia. Era cea mai mare tragedie din istoria Poloniei de după Al Doilea Război Mondial, conform ediției electronice a cotidianului Financial Times.

Producerea accidentului a șocat opinia publică poloneză și internațională, fiind o tragedie internațională.

Autoritățile din Federația Rusă au deschis o anchetă tehnică aviatică pentru a stabili împrejurările producerii accidentului, aceasta fiind definitivată în ianuarie 2011. În concluziile sale, comisia de anchetă rusă a motivat că responsabilitatea producerii accidentului revine echipajului polonez și prezenței comandantului forțelor aeriene poloneze la bordul aeronavei care ar fi exercitat presiuni asupra echipajului să efectueze procedura de aterizare în ciuda condițiilor meteo nefavorabile, potrivit ediției electronice a cotidianului britanic The Guardian.

În Polonia, a fost desfășurată o anchetă, condusă de Jerzy Miller, dar aflată sub directa coordonare a premierului Donald Tusk, care a concluzionat, în iulie 2011, că producerea accidentului s-a datorat erorii de pilotaj coroborată cu sprijinul precar din partea controlorilor de trafic de la turnul de control, pe fondul vizibilității reduse a rudimentarului aerodrom militar din Smolensk, conform www.theguardian.com și https://doc.rmf.pl.

După venirea la putere în Polonia a formațiunii politice Lege și Justiție, condusă de Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al președintelui mort în accidentul aviatic, a fost declanșată o nouă anchetă asupra accidentului din 10 aprilie 2010. Echipa, desemnată de ministrul polonez al apărării Antoni Macierewicz, a prezentat în 16 septembrie 2016 concluzii preliminare ale anchetei care criticau vehement raportul publicat în 2011 de echipa condusă de Jerzy Miller, potrivit www.theguardian.com.

În 10 aprilie 2017, comisia anunță că ''numeroase argumente indică faptul că la 10 aprilie 2010, o explozie a avut loc la bordul avionului guvernamental Tupolev. Ca urmare a experimentelor efectuate, putem afirma că cel mai probabil cauza a fost o explozie care a declanșat o undă de șoc foarte puternică'', conform Reuters.com.

Comisia pentru reinvestigarea accidentului aviatic de la Smolensk din cadrul Ministerului Național al Apărării din Polonia a prezentat în 11 aprilie 2018 un raport tehnic de anchetă privind evoluția la zi a investigațiilor desfășurate, conform https://www.aviation24.be. Printre concluziile prezentate se specifică: ''Aeronava Tu-154M a fost distrusă în aer ca rezultat a mai multor explozii'', indică raportul citat de http://smolenskcrash.eu, https://niezalezna.pl și https://www.aviation24.be. În raportul tehnic de anchetă al Comisiei din 9 aprilie 2019, prezentat anual pentru a oferi publicului evoluția investigațiilor, se confirmă în urma cercetărilor efectuate atât în centre de cercetare poloneze cât și străine urme ale producerii exploziei, conform http://www.poloniainstitute.net și https://polandin.com.

La 12 octombrie 2018, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 2246 (2018) prin care reprezentanții a 46 de state ale organizației au cerut, în conformitate cu prevederile Anexei 13 a Convenției de la Chicago privind Aviația Civilă Internațională, ca statul unde s-a desfășurat incidentul să returneze epava și toate materialele care constituie dovezi statului unde fusese înregistrată aeronava de îndată ce investigația aviatică tehnică este încheiată, potrivit http://assembly.coe.int.

La 11 aprilie 2022, Subcomitetul pentru reinvestigarea incidentului aviatic din cadrul Ministerului Apărării Naționale al Poloniei a dat publicității ''Raportul asupra prăbușirii Aeronavei TU-154M la 10 Aprilie 2010 asupra aerodromului Smolensk-Severney din Federația Rusă'', potrivit https://poloniainstitute.net/ și https://smolenskcrashnews.com/.

Conform concluziilor raportului, sunt consemnate printre circumstanțele tehnice care au condus la posibilitatea producerii accidentului aviatic: selectarea facilității Aviakor din Samara (Rusia), deținută de un oligarh rus apropiat de premierul rus de atunci Vladimir Putin, pentru repararea a două aeronave Tu-154M deținute de Polonia, în urma intervențiilor tehnice fiind consemnate reparații necorespunzătoare ale aeronavelor cu piese de la una la alta; acceptarea de către premierul polonez a planului avansat de deplasare propus de partea rusă; lipsa verificărilor tehnice complete la aeronava TU-154M înaintea efectuării zborului, precum și lipsa echipării aparatului cu dispozitivele necesare pentru semnalizarea prăbușirii; schimbarea în seara de 9 aprilie 2010 a aeroporturilor alternative pentru aterizare fără informarea părții poloneze responsabile de deplasarea aeronavei poloneze și fără informarea de asemenea a administrației de stat a Poloniei de către autoritatea specializată din Moscova care stabilea rutele aeriene; decizia de acordare a permisiunii de dirijare a aeronavei Tu-154M Zborul Nr. 101 către coridorul de aterizare Smolensk, care fusese închis pentru o perioadă de șase luni; lipsa informării Aeroportului Smolensk despre decolarea de la Varșovia a aeronavei Tu-154M Zborul Nr. 101 în data de 10 aprilie 2010, potrivit textului raportului citat de https://poloniainstitute.net/.

La nivelul cauzelor care au dus la uciderea celor de la bordul aeronavei sunt consemnate două explozii succesive, prima la aripa stângă a aeronavei, iar la scurt timp s-a produs cea de-a doua în partea centrală de la aripa stângă, această ''a doua explozie ducând la distrugerea aparatului și uciderea tuturor celor aflați la bord'', consemnează raportul Subcomitetului din cadrul Ministerului Apărării Naționale din Polonie, potrivit https://poloniainstitute.net/.

Asftel, conform raportului, ''cele două explozii din faza finală a zborului au constituit cauza reală a accidentului de la Smolensk''. Cea de-a doua explozie s-a produs la un interval de șase secunde de prima, iar la acel moment aparatul se afla câțiva metri deasupra solului. Această a doua explozie i-a omorât pe cei de la bord și a distrus aparatul, fiind proiectate bucățile avionului la distanțe diferite. Spre finalul documentului se menționează și faptul că experți din cadrul Biroului Procuraturii Federației Ruse au stabilit fără echivoc faptul că atât fuselajul avionului cât și aripile au fost distruse de explozie. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: baaa-acro.com