Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate (2004-2009, 2009-2014) și Klaus Iohannis, cu două mandate (2014-2019, 2019-2024). În 2024, deși primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc, întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost anulat de Curtea Constituțională a României.
Alegerile prezidențiale din 1990
Primele alegeri prezidențiale și parlamentare din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după aproape 50 de ani.
Candidații au fost: Ion Iliescu, din partea FSN, Ion Rațiu din partea PNȚCD, precum și Radu Câmpeanu, din partea PNL.
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, adică 86,19% din electorat, menționează www.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 14.378.693.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL/ AGERPRES ARHIVA
Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Rațiu au votat 617.007 alegători (4,29%).
Foto: (c) RADU CONSTANTINESCU / AGERPRES ARHIVA
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria post-decembristă în urma cărora președintele țării a fost ales din primul tur de scrutin, la următoarele câștigătorul fiind decis de al doilea tur de scrutin. Mandatul președintelui României a fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, așa cum prevedea Legea Electorală.
Alegerile prezidențiale din 1992
În 1992, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 27 septembrie, iar cel de-al doilea la 11 octombrie.
Numărul candidaților înscriși oficial pentru alegerile prezidențiale din 1992 s-a dublat față de 1990, ajungând la șase, printre care s-a aflat și un independent, o noutate la alegerile prezidențiale din România.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / AGERPRES Arhiva istorică
Au candidat: Ion Iliescu, susținut de FDSN și PSDR; Emil Constantinescu, propus de CDR; Gheorghe Funar - PUNR; Ioan Mânzatu din partea PR; Caius Traian Dragomir, susținut de FSN și Mircea Druc, independent.
La primul tur, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 12.496.430 (76,29%), iar numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 11.889.697. Ion Iliescu a obținut 5.628.855 voturi, respectiv 47,34% din totalul voturilor valabil exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro. Al doilea candidat, Emil Constantinescu a întrunit 3.714.955 voturi, respectiv 31,24% din totalul voturilor valabil exprimate.
În turul al doilea, s-au prezentat la vot 12.153.810 alegători, respectiv 73,23% din electorat. Din totalul de voturi exprimate, 12.034.636, Ion Iliescu a obținut 7.393.429, adică 61,43% din voturi, iar contracandidatul său Emil Constantinescu a obținut 4.641.207 de voturi, respectiv 38,56%, menționează http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 1996
În 1996, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 3 noiembrie, iar cel de-al doilea la 17 noiembrie.
S-au înscris în cursa prezidențială 16 candidați: Emil Constantinescu (CDR); Ion Iliescu (PDSR); Petre Roman (USD); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Gheorghe Funar (PUNR); Gyorgy Frunda (UDMR); Nicolae Manolescu (PAC și PL 93); Radu Câmpeanu (ANLE); Adrian Păunescu (PSM); Ioan Pop de Popa (UNC); Tudor Mohora (PS); George Muntean (PPR); Constantin Niculescu (PNA); Constantin Mudava, independent; Nuțu Anghelina, independent și Nicolae Militaru, independent.
În urma primului tur de scrutin, Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc, obținând 32,25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obținut 28,21% (3.569.941). S-a înregistrat o prezență la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători), voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES Arhiva istorică
În urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,40% (7.057.906 voturi). Ion Iliescu a obținut 45,59% (5.914.579 de voturi). Prezența la vot la cel de-al doilea tur de scrutin a fost de 75,9%, conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 2000
În 2000, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 26 noiembrie, iar cel de-al doilea la 10 decembrie.
Au fost înregistrate 13 candidaturi: Theodor Stolojan (PNL); Ion Iliescu (PDSR); Teodor Meleșcanu (ApR); Mugur Constantin Isărescu, independent; Petre Roman (PD); Gyorgy Frunda (UDMR); Corneliu Vadim Tudor (PRM); Niculae Cerveni (PLDR); Paul Philippe de Hohenzollern (PRN); Ion Sasu (PSM); Eduard Gheorghe Manole, independent; Graziela Elena Bârlă, independentă; Lucian Orășel, independent.
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES Arhiva istorică
În primul tur, Ion Iliescu a primit 4.076.273 voturi, adică 36,35%, candidatul situat pe locul al doilea fiind Corneliu Vadim Tudor, cu 3.178.293 voturi, adică 28,34%. Au votat 11.559.458 de cetățeni, ceea ce a însemnat o prezență de 65,31 %.
În al doilea tur de scrutin, numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne a fost de 10.184.715 (57,5%). Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.020.870, din care pentru Ion Iliescu: 6.696.623 voturi (66,82%) și pentru Corneliu Vadim Tudor: 3.324.247 voturi (33,17%), conform http://alegeri.roaep.ro.
Alegerile prezidențiale din 2004
În 2004, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 28 noiembrie, iar al doilea la 12 decembrie.
Conform ordinii înscrierii în competiția electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea președintelui României figurau: Adrian Năstase (Uniunea Națională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluț (AP), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) și Aurel Rădulescu (APCD).
Foto: (c) ARTUR MUSTATA / AGERPRES ARHIVA
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscriși pe liste, s-au prezentat la vot, în primul tur, 58,51%, adică 10.794.653. S-au 'calificat' pentru turul doi Adrian Năstase și Traian Băsescu, cu 40,93% adică 4.278.864, respectiv 33,91% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate, potrivit http://alegeri.roaep.ro.
În urma rezultatelor finale ale turului al doilea, Traian Băsescu a obținut 51,22%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase - 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi. Numărul total al alegătorilor a fost de 10.112.262 de cetățeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor, arată http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314.
Alegerile prezidențiale din 2009
În 2009, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 22 noiembrie, iar al doilea în ziua de 6 decembrie.
Doisprezece politicieni dornici să își adjudece fotoliul prezidențial au intrat în cursa electorală: președintele statului în exercițiu, Traian Băsescu, susținut de PD-L; Mircea Geoană din partea Alianței PSD+PC, Crin Antonescu (PNL), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), George Becali (PNG-CD). Ca independenți au candidat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Gheorghe Eduard Manole și președintele Patronatelor Oamenilor de Afaceri de Etnie Romă, Constantin Ninel Potîrcă. Lista candidaților a fost completată de doi reprezentanți ai curentului ecologist, Remus Cernea (PV) și Ovidiu Iane (PER), precum și de Constantin Rotaru (PAS).
Foto: (c) AGERPRES ARHIVA
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a obținut 32,44% din voturi (3.153.640 voturi), urmat de Mircea Geoană cu 31,15% (3.027.838 voturi). S-au prezentat la urne 9.946.748 persoane (54,37%). Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 9.718.840 (97,70%), potrivit http://alegeri.roaep.ro.
Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând 5.275.808 voturi, adică 50,33%. Contracandidatul său, Mircea Geoană, a fost votat de 5.205.760 de alegători, adică 49,66%. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.620.116, reprezentând 58,02%, conform potrivit http://alegeri.roaep.ro. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.481.568.
Alegerile prezidențiale din 2014
În 2014, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 2 noiembrie, iar cel de-al doilea la 16 noiembrie.
În cursa electorală pentru Cotroceni au intrat: Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Constantin Rotaru (PAS), Corneliu Vadim Tudor (PRM), William Brînză (PER), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (PPMT). De asemenea, au vizat funcția de șef al statului patru independenți - Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar.
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES ARHIVA
Primii doi clasați în primul tur de scrutin au fost Victor Ponta, care a obținut 40,44% (3.836.093 voturi) și Klaus Iohannis, care a obținut 30,37% (2.881.406 voturi), potrivit BEC. Au fost prezenți la urne 9.723.232 de cetățeni cu drept de vot (53,18 %).
Klaus Iohannis a obținut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,11%.
Alegerile prezidențiale din 2019
În 2019, primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc la 10 noiembrie, iar cel de-al doilea la 24 noiembrie.
La aceste alegeri s-au înscris 14 candidați. Ordinea pe buletinul de vot a fost următoarea: președintele în funcție, Klaus Iohannis, susținut de PNL; Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianța USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR); Viorica Dăncilă (PSD); Cătălin Ivan (ApDM); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Națiunea Română); Mircea Diaconu (Alianța UN OM); Bogdan Marian Stanoevici - independent; Ramona-Ioana Bruynseels (PPU); Viorel Cataramă (DL); Alexandru Cumpănașu - independent.
La primul tur, s-au prezentat la urne 9.359.673 de cetățeni, adică 51,18%, conform prezenta.bec.ro. Cei doi candidați care urmau să se înfrunte în turul al doilea au fost Klaus Iohannis, cu 3.485.292 de voturi (37,82%) și Viorica Dăncilă cu 2.051.725 de voturi (22,26%).
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În cel de-al doilea tur, au votat 10.031.762 de cetățeni români, reprezentând 54,85%. Klaus Iohannis a fost reales președinte al României, cu 6.509.135 de voturi (66,09%), în timp ce Viorica Dăncilă a obținut 3.339.922 de voturi (33,91%).
Alegerile prezidențiale din 2024
În anul 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost programat la 24 noiembrie.
Pe buletinul de vot au fost înscriși 14 candidați, în următoarea ordine: Elena-Valerica Lasconi (USR); George-Nicolae Simion (AUR); Ion-Marcel Ciolacu (PSD); Nicolae-Ionel Ciucă (PNL); Hunor Kelemen (UDMR); Mircea-Dan Geoană (independent); Ana Birchall (independent); Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (PADN); Sebastian-Constantin Popescu (PNR); Ludovic Orban (FD); Călin Georgescu (independent); Cristian Diaconescu (independent); Cristian-Vasile Terheș (PNCR); Silviu Predoiu (PLAN).
La 18 noiembrie, Ludovic Orban și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială și susținerea candidatei USR, Elena Lasconi.
S-au prezentat la urne 9.465.257 de cetățeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezență de 52,55%, arată prezenta.roaep.ro. Candidații care urmau să se întreacă în cel de-al doilea tur de scrutin au fost independentul Călin Georgescu, care a strâns 2.120.401 voturi, reprezentând 22,94% din totalul voturilor valabil exprimate și Elena Lasconi (USR), pentru care s-au înregistrat 1.772.500 voturi, reprezentând 19,18% din voturile valabil exprimate.
Întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidențial, ce urma să aibă loc în 8 decembrie, nu s-a mai desfășurat.
Procesul electoral pentru alegerea președintelui a fost reluat în integralitate. La 16 ianuarie 2025, Guvernul a aprobat ca data alegerilor prezidențiale să fie 4 mai 2025, iar în cazul în care niciun candidat nu obține votul a 50% plus unu din numărul total al cetățenilor înscriși pe liste, turul al doilea să se desfășoare la 18 mai 2025. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna mondială a siguranței rutiere (ONU) (12-18)
Săptămâna mondială a siguranței rutiere (ONU), aflată la cea de-a 8-a ediție, va avea loc în perioada 12-18 mai 2025 și va avea tema '#MakeWalkingSafe#MakeCyclingSafe', menționează www.who.int. Evenimentul are drept scop să îndemne factorii de decizie să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta și
12 mai - Ziua internațională a sănătății plantelor (FAO)
Sănătatea plantelor reprezintă fundamentul securității alimentare și este interconectată cu sănătatea umană, animală și a mediului. Plantele sănătoase oferă diete bogate în nutrienți pentru oameni și animale și contribuie la promovarea unui ecosistem echilibrat, subliniază Organizația pentru Alimentație și Agricultură. Plantele infectate cu dăunători pot
12 mai - Ziua internațională a asistenților medicali
La 12 mai este marcată Ziua internațională a asistenților medicali. Data aleasă reprezintă ziua de naștere a asistentei medicale Florence Nightingale, cea care a deschis, în 1860, prima școală pentru asistentele medicale, în apropierea Spitalului 'Saint Thomas' din Londra, realizând primul pas în pregătirea profesională și insti
12 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline), sărbătorită în 2025 la data de 12 mai, este zi sacră pentru budiștii din întreaga lume, reprezentând ziua în care s-a născut Buddha, în 623 î. Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din mai, conform https://www.un.org/. Zi
CITATUL ZILEI
'Amabilitatea e în multe cazuri moneda falsă a bunătății. Bunătatea este întotdeauna amabilă; rareori însă amabilitatea e blândă și plină de bunătate.' - E.D.Ochoa, Cfr. Carlos Frontaura 'Maxime morale autografe' ('Spicuiri din înțelepciunea spaniolă', Editura Albatros, București, 1976)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 12 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Ierarhi Epifanie, arhiepiscopul Ciprului, și Gherman, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. ep. Epifanie al Ciprului; Sf. Gherman al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Nereu și Ahile, m. *; Pancrațiu, m. Sfântul Mucenic Ioan Valahul este pomenit &
11 mai - Ziua tatălui în România
La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua tatălui în România. Această zi este marcată, conform prevederilor legii în vigoare (Legea nr. 319/2009), în cea de-a doua duminică a lunii mai. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei tatălui și a Zilei Mamei a fost adoptată de Senat la 9 iunie 2009 și de Camera Deputaților la 29 septembrie 2
11 mai - Ziua Națională a Portului Tradițional din România
La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua Națională a Portului Tradițional din România. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea 102/2015. ''Tradiția reprezintă un element primordial în identificarea existenței și evoluției istorice și socio-culturale a unei națiuni. Portul tradițional, alături de alte elemente culturale ca muzica, dan
CITATUL ZILEI
'Arta unei țări reprezintă totalul virtuților sociale și al forțelor sale etice.' - J.Ruskin (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 mai
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Mochie preotul; Sf. Ier. Metodie și Sf. Cuv. Chiril, luminătorii slavilor Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Mochie Romano-catolice Duminica a 4-a a Paștelui Sf. Mamert, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 mai
Este a 131-a zi a anului 2025. Au mai rămas 234 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 53 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 19 h 39 m și apune la 04 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
DOCUMENTAR: Manechinul Linda Evangelista împlinește 60 de ani (10 mai)
Linda Evangelista este una dintre cele mai faimoase supermodele ale anilor '90. A apărut pe coperțile a peste 700 de reviste de modă, eleganță și lifestyle. Este cunoscută, în special, pentru colaborarea cu faimosul Steven Meisel, etalon al fotografiei fashion. Linda s-a născut la 10 mai 1965, în orașul St. Catharines din provincia canadiană On
DOCUMENTAR: Bono, liderul trupei U2, împlinește 65 de ani (10 mai)
Liderul trupei U2, Bono (Paul David Hewson), s-a născut la 10 mai 1960, la Dublin, și a crescut în partea de nord a acestui oraș în cartierele Ballymun și Glasnevin. În 1971, s-a mutat în centrul orașului pentru a începe să studieze la Institutul de învățământ ''St. Patrick''. Un an mai târziu părinții l-au &ici
CONIL Fest, Festivalul Integrării, ediția a-XXVI-a (10-11 mai)
În zilele de 10 și 11 mai 2025, este programată, la Circul Metropolitan din București, cea de-a XXVI-a ediție a CONIL Fest - Festivalul Integrării. Intitulat anul acesta 'Flori de Mai', este cel mai mare eveniment cultural și artistic din România dedicat copiilor 'tipici, cât și celor cu cerințe educaționale speciale', potrivit
10 mai - Ziua internațională a arborelui de argan
Ziua internațională a arborelui de argan este sărbătorită, în fiecare an, la 10 mai. A fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția A/RES/75/262, fiind adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arganul (Argania spinosa) este o specie autohtonă din regiunea subsahariană din sud-vestul Marocului, care crește &icir