Catedrala Mitropolitană din Timişoara, închinată Sfinţilor Trei Ierarhi, este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale oraşului de pe Bega. Situată în centrul oraşului, la răscrucea celor mai importante artere de circulaţie, clădirea impresionează prin dimensiunile ei, specificul arhitectural şi învelişul de ţiglă smălţuită, se arată pe site-ul https://www.crestinortodox.ro/.

Lucrările de construcţie au început în 1936, prin sfinţirea pietrei de temelie, de către episcopul Andrei Magieru al Aradului. Proiectul catedralei a aparţinut arhitectului Ioan Traianescu (1875-1964), fiind declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura şi sculptura ei. După aproape cinci de ani de eforturi, lucrările s-au încheiat, catedrala având o lungime de 63 de metri şi o lăţime de 32 de metri şi nu mai puţin de unsprezece turle, din care turnul principal are aproape 84 de metri. În turnurile catedralei sunt aşezate şapte clopote mari (opt tone).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în zilele de 30-31 octombrie 1944, unul din pereţii laterali ai Catedralei a fost afectat de explozia unei bombe lansate de aviaţia germană, potrivit https://mitropolia-banatului.ro/.

Foto 1: Catedrala Mitropolitană din Timişoara, 10 iulie 1945. Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2 : Catedrala Mitropolitană din Timişoara, 17 februarie 2023. Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

La 6 octombrie 1946, noul lăcaş mitropolitan a fost târnosit şi i-a fost încredinţat cultul căruia i-a fost destinat. La marea procesiune organizată cu acest prilej a participat patriarhul Nicodim Munteanu (1864-1948) şi regele Mihai I (1921-2017), alături de întreg episcopatul Mitropoliei Ardealului şi români din întreaga ţară. Din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, finisajele şi picturile interioare şi exterioare au fost terminate zece ani mai târziu.

Stilul arhitectural al Catedralei Mitropolitane din Timişoara îmbină elemente bizantine, munteneşti şi moldoveneşti. Cu firide sub streşini, cu bolte înstelate în interior, cu discuri lăcuite într-o multitudine de culori, acest stil poate fi regăsit şi în mănăstiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului al XIV-lea, indică acelaşi site.Pridvorul deschis al catedralei este susţinut de şase coloane mari din marmură, aşezate pe câte un soclu pătrat. În pridvorul închis accesul se face prin trei uşi masive în două canaturi, frumos sculptate, atât pe faţa exterioară, cât şi pe cea interioară. Catedrala mai are uşi de intrare şi în părţile laterale (sud şi nord), de asemenea, frumos sculptate. . Deasupra pridvorului se află turnul-clopotniţă, zidit în formă pătrată, cu câte cinci ferestre pe fiecare faţă. Din pridvorul închis, care este foarte larg, se intră în pronaos tot prin trei uşi sculptate, dotate cu geamuri în partea superioară. Bolţile din pronaos sunt susţinute de cinci coloane din marmură, de formă octogonală, cu capiteluri sculptate.

Foto 1: Catedrala Mitropolitană din Timişoara, 6 noiembrie 1966. Foto: (c) CORNEL MOCANU /Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2 : Catedrala Mitropolitană din Timişoara, 17 februarie 2023. Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În pronaos, pe partea dreaptă, sunt aşezate, încă din 1956, Moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, fostul mitropolit al Timişoarei, în secolul al XVII-lea. Iconostasul catedralei impresionează printr-o sculptură realizată de Ştefan Gajo (1910-1998), un artist bănăţean al lemnului cu lucrări în peste 46 de biserici din ţară. Tot el a realizat şi candelabrele. Maestrul Traian Novac a realizat mobilierul. Picturile interioare şi exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian (1899-1977). Între anii 2003-2006, pictura catedralei mitropolitane a fost restaurată, fiindu-i redată strălucirea originală.

O colecţie de artă bisericească se află la demisolul Catedralei, cuprinzând icoane pe lemn şi pe sticlă, manuscrise şi cărţi, vase şi obiecte de cult, veşminte, broderii şi alte exponate preţioase din secolele XIV-XIX, precum şi un lapidar ce conţine cruci vechi, pietre de hotar şi alte obiecte cu adânci reverberaţii pentru istoria spirituală şi culturală a spaţiului bănăţean, conform https://mitropolia-banatului.ro/.

Astăzi, Catedrala se întinde pe o suprafaţă de 1.500 metri pătraţi. La slujbele oficiate pot lua parte în jur de cinci mii de credincioşi. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)