Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani au fost înscrise, în anul 2022, într-un dosar comun multinaţional Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Italia, România, Slovacia şi Slovenia, pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, potrivit paginii de internet a UNESCO, https://ich.unesco.org.

Aceste tradiţii de creştere a cailor lipiţani au fost folosite iniţial pentru a creşte cai pentru curtea imperială habsburgică din Viena, dar în prezent calul lipiţan joacă un rol deosebit în viaţa culturală şi socială actuală a comunităţilor din zonele rurale, notează site-ul UNESCO. Aceşti cai sunt prezenţi la tot felul de evenimente, sărbători şi festivităţi, cum ar fi procesiuni, carnavaluri şi parade. De asemenea, caii lipiţani joacă un rol cheie în călăria terapeutică şi turismul durabil.

Persoanele care lucrează la hergheliile de stat reprezintă principalii purtători ai elementului cultural UNESCO, alături de terapeuţi, specialişti, grupuri de sporturi ecvestre, militari, comunităţi locale şi vizitatori ai fermelor. Valorile, cunoştinţele, abilităţile şi practicile sunt transmise prin experienţă practică, seminarii şi sesiuni de antrenament, precum şi în timpul evenimentelor festive şi sportive. Practica face parte, de asemenea, din programele de învăţământ ale anumitor şcoli primare locale şi ale tuturor şcolilor agricole şi profesionale şi universităţilor agricole şi veterinare. Creşterea cailor lipiţani a unit comunităţile de peste 450 de ani, generând un puternic sentiment de identitate comună, inclusiv prin vocabularul său specializat şi legătura emoţională strânsă dintre crescători şi cai, apreciază UNESCO.

În România, tradiţia creşterii cailor lipiţani îşi are originea în secolul al XVIII-lea, fiind strâns legată de hergheliile Imperiului Habsburgic, menţionează MAE, www.mae.ro. Prima atestare documentară pe teritoriul României de astăzi datează din 1874, când a fost mutată herghelia imperială de la Mezohegyes (Ungaria) la Sâmbăta de Jos (Braşov). Herghelia de Stat Sâmbăta de Jos ajunsese, în anii 1980, cea mai mare unitate de creştere a calului lipiţan din lume. Astăzi, la Herghelia Sâmbăta de Jos sunt crescute şapte dintre cele opt linii ale rasei, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai importante la nivel mondial. De asemenea, cai lipiţani sunt crescuţi în România şi în cadrul Hergheliei Beclean (Bistriţa Năsăud).

Efectivele de cai din rasa Lipiţan, la nivelul ţării, se află în marea lor majoritate în hergheliile Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, care deţine ponderea importantă a efectivului matcă, restul fiind în proprietatea crescătorilor din sectorul privat, comunică RNP. România deţine opt linii de sânge foarte importante şi apreciate în toată lumea, din această rasă, respectiv Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy Capriola, Tulipan şi Incitato.

Herghelia Sâmbăta de Jos a fost înfiinţată în anul 1874, şi este situată la 12 km de Municipiul Făgăraş, în Depresiunea Făgăraşului (Ţara Făgăraşului). Herghelia Beclean este situată la 3 km de oraşul Beclean pe Someş, în partea de vest, fiind la un km de confluenţa râurilor Someşu Mare şi Şieu. Potrivit RNP, cabalinele din rasa Lipiţan au aptitudini pentru dresaj, tracţiune uşoară, călărie de agrement, concursuri de atelaje. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.desprecai.eu