Punctul fosilifer Bucovăţ se află în perimetrul comunei cu acelaşi nume din judeţul Dolj, în Oltenia.

Rezervaţia paleontologică se întinde pe o suprafaţă de 4 hectare. Este un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluşte descoperit în anul 1949. Depozitul datează din Paleolitic.

În această arie protejată s-au găsit foarte multe fosile de scoici şi alte resturi fosilifere ce atestă că aici a fost fundul Mării Sarmatice. Datorită cercetărilor şi studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluşte existentă aici, aria este protejată UNESCO şi ocrotită de lege, potrivit volumului "Enciclopedia geografică a României" (Editura Enciclopedia, 2002) şi site-ului https://zmcraiova.ro.

Comuna Bucovăţ este situată la o distanţă de circa 6 kilometri de oraşul Craiova. Prima atestare a comunei datează din anul 1897. Aceasta este amplasată într-un cadru natural geografic pitoresc, fiind înconjurată de dealuri împădurite.

Punctul fosilifer de la Bucovăţ - 1974

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES 

Importanţa ştiinţifică a rezervaţiei se datorează bogatului material fosil depozitat aici şi format din scoici, aparţinând unor grupuri sistematice ale clasei Bivalva (din încrengătura Mollusca), dar mai cuprinde şi specii din genurile Unio şi Vivipara, ce au trăit în etajul Levantin (epoca pliocenă a perioadei Neozoice), cea mai interesantă specie fiind "Unio craiovensis". Profilul de referinţă pentru stratigrafia depozitelor a servit drept model pentru stabilirea etajului numit Levantin, potrivit http://greenly.ro şi www.primaria-bucovat.ro.

Imagine din comuna Bucovăţ pe raza căreia se află punctul fosilifer de la Bucovăţ - 1974

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/Arhiva istorică AGERPRES  

Rezervaţia este marcată în peisaj prin deschiderea geologică de pe versantul Piemontului Bălăciţei, ce străjuieşte pe latura dreaptă lunca şi terasele Jiului. În ceea ce priveşte vegetaţia lemnoasă, pădurile seculare sau replantate din apropierea Craiovei sunt numeroase. Pe solurile erodate din pădurile Ştiubei, Bucovăţ, Mofleni, Cobia (în apropiere de Segarcea), pot fi admirate exemplare de pin negru (Pinus nigra), pinul comun (Pinus sylvestris), douglasul albastru (Pseudotsuga glauca).

Un specific aparte îl reprezintă pădurile de pe versanţii din dreapta Văii Jiului, la vest de Craiova, în raza localităţilor Breasta, Leamna, Bucovăţ, unde în pădurile de stejari xeromezofili ­termofili, apar specii de gorun (Quercus dalechampii, Quercus polycarpa), exemplare de fag (Fagus sylvatica), de cărpiniţă (Carpinus  orientalis), de frasin (Fraxinus ornus, Fraxinus excelsior) şi stejar pufos (Q. pubescens).

Prezenţa fagului din pădurea Leamna, în plină zonă a stejarului, reprezintă una din curiozităţile geobotanice ale acestei regiuni. De altfel, numele comunei Bucovăţ, de origine slavă, vine de la cuvântul "bucov", care înseamnă fag, desemnând pădurile de fag din jurul localităţii, mai arată site-urile http://greenly.ro. şi www.primaria-bucovat.ro. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, redactor arhivă foto: Elena Bălan; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Punctul fosilifer de la Bucovăţ - 1974