AUR lansează o campanie menită să indice, deopotrivă, interesul nostru necondiționat pentru minoritatea română din Ucraina, dar și respectul pe care îl acordăm țării noastre vecine. Campania noastră politică și publică înseamnă transformarea românilor din Ucraina în veritabilă punte de legătură între Kiev și București, un liant între cele două state, și nu motiv de dispută internațională.

Obiectivele campaniei:

Românii din Ucraina (a doua minoritate din țara vecină) trebuie să se bucure de drepturile care i se cuvin prin legislația internă a Ucrainei, tratate bilaterale (1997) sau internaționale la care România și Ucraina sunt parte;

Românii din Ucraina au dreptul să se educe în limba română și, mai ales, au dreptul să participe la slujba religioasă în limba lor natală;

Posibilitatea românilor din Ucraina de a se educa și a participa la slujbe religioase în limba română va loializa și apropia această minoritate de statul ucrainean. Canalul de legătură dintre minoritatea română și statul ucrainean este limba română;

În condițiile refuzului acestor drepturi din partea statului ucrainean, deopotrivă cu lipsa de reacție a statutului român, această minoritate devine alienată atât în raport cu România, cât și cu Ucraina. Nici minoritatea română, nici Bucureștiul, nici Kievul nu au de câștigat din așa ceva.

Singurul câștigător al acestei situații ar fi Federația Rusă! O minoritate română fără dreptul de a se educa și participa la slujbe religioase în limba română ar deveni nostalgică față de vremurile sovietice când - culmea! - avea dreptul la așa ceva. Printr-un unic paradox, românii din Ucraina constată că, cu cât Kievul se apropie de UE, cu atât drepturile lor firești se îngrădesc. Pe cale de consecință, e posibil să se orienteze politic spre candidații pro-Moscova, cu speranța că aceștia le vor acorda drepturile identitare pierdute. În plus, vor deveni o țintă pentru manipularea rusă, cu precizarea foarte importantă că asta nu va fi din vina lor. E ridicol să acuzi în Europa secolului XXI o comunitate că vrea să își păstreze identitatea etnică și religioasă.

Această situație trebuie evitată și părțile - română și ucraineană - trebuie să rezolve urgent acest dosar, mai ales ținând seama de evoluțiile de azi din Ucriana.

Evoluțiile curente din Ucraina:

În anul 2018, statul a inființat o 'Biserică ortodoxă a Ucrainei', care a fost declarată în 2019 autocefală de către Patriarhul ecumenic Bartolomeu. În Ucraina exista atunci o 'Biserică ortodoxă ucraineană' cu statut de biserica autoadministrată, sub egida Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu). Noua autocefalie a fost recunoscută de bisericile grecești (Patriarhia Alexandriei, Biserica Ciprului și Biserica Greciei), celelalte biserici, nerecunoscând-o, inclusiv Biserica Ortodoxă Română (BOR).

Din anul 2019, romanii ortodocși din Ucraina au inițiat demersuri pentru a reveni canonic la sânul Bisericii-Mama, adica BOR, conform legislației ucrainene. În Ucraina functionează 130 de biserici în care slujbele se oficiază traditional în limba română (de două ori mai multe decât școlile cu predare în limba română!). Au trecut aproape 10 luni de la depunerea cererii pentru înregistrarea organizației religioase 'Biserica Ortodoxă Română din Ucraina'. Dosarul a fost acceptat, dar cererea a rămas nesoluționată, fiind amânată sine die.

Pe 20 mai, a expirat și ultimatumul autorităților de la Kiev dat 'Bisericii Ortodoxe Ucrainene', de care țin toate bisericile românești din Ucraina. Între timp, prin decizia guvernului ucrainean, s-a înființat o comisie specială care își propune expertizarea afilierii 'Bisericii Ortodoxe Ucrainene' la Patriarhia Moscovei. Concluziile sunt evidente: această instituție va fi scoasă în afara legii.

Ce se întâmplă cu credincioșii români în această situație? Pe de-o parte, solicitările lor perfect legale, de înființare a unei biserici proprii, subordonată BOR, sunt ignorate. Pe de alta, nici tentativa unor biserici românești de a trece direct sub subordonarea canonică a BOR - o inițiativă perfect conformă cu legislația internă a Ucrainei! - nu este tolerată de autorități. De pildă, pe 19.05.2025, trei preoți români din regiunea Cernăuți (Boian, Hrușeuți și Pătrăușii de Jos) au depus cereri de afiliere la BOR. În după amiaza aceleiași zile, preoții și enoriașii din cele trei parohii care au semnat procesele verbale de revenire la Patriarhia Româna au fost contactați prin intermediul a doi primari și a unei persone interpuse, de la Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) și amenintați că, dacă nu renunță la demersurile lor, vor fi incorporați imediat și trimiși pe front în prima linie, împreună cu rudele apropiate, semnatarii procesului-verbal de aderare, dar și toți bărbații apți de mobilizare din acele localități. Drept urmare, și-au retras a doua zi solicitările.

Măsuri urgente solicitate de AUR:

AUR solicită urgent autorităților române să clarifice aceste aspecte și cere public ca președintele României să spună dacă această problematică a figurat pe agenda comună a convorbirilor româno-ucrainene. Menționăm că Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei, pe 27.09.2024, a 'justificat' amânarea înregistrării 'Bisericii Ortodoxe Române' din Ucraina motivând, fără fundament legal, faptul că 'subiectul în cauza cuprinde probleme ale relațiilor interstatale româno-ucrainene și ucraineano-române'. Care sunt acestea și care e poziția Bucureștiului?

AUR va menține chestiunea pe agenda publică românească și internațională, solicitând periodic, prin interpelări parlamentare, luări de poziție și atitudini publice, stadiul dosarului și reacțiile autorităților române.

AUR transmite, alături de considerația față de țara vecină, faptul că protejarea drepturilor minorităților române aflate în afara granițelor României este un punct major al programului său politic. În consecință, odată cu preluarea guvernării la București, AUR va condiționa nemijlocit parcursul european al Ucrainei de implementarea în legislația și practica țării vecine a normelor internaționale privind minoritățile naționale, simetric cu ceea ce se întâmplă în România. Sperăm să nu se ajungă la asta.