Grădina Botanică "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca, aflată în subordinea Universităţii Babeş-Bolyai, este una dintre cele mai apreciate şi vizitate instituţii de acest fel din România. În 2022, peste 232.500 de vizitatori au trecut pragul acestui obiectiv cultural-educativ major din Transilvania, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca transmis AGERPRES, la începutul anului 2023.

La începutul secolului al XIX-lea, o primă grădină botanică a Clujului, care deţinea colecţii de plante în aer liber şi sere, a funcţionat pe lângă Colegiul Reformat (astăzi, între străzile Mihail Kogălniceanu şi Avram Iancu). Aceasta era organizată şi susţinută financiar de botanistul amator Wolfgang Cserey, ce a avut ideea înfiinţării unei grădini botanice naţionale la Cluj, potrivit site-ului oficial http://gradinabotanica.ubbcluj.ro/.

Însă, înfiinţarea primei grădini botanice academice a oraşului, precursoarea celei actuale, a fost legată de fondarea Societăţii Muzeului Ardelean (1859) şi înfiinţarea Universităţii "Franz Josef" din Cluj (1872). Aceasta a fost organizată de către profesorul August Kanitz pe terenul donat de contele Mikó (zona parcului de pe strada Clinicilor 5-7). După 1900, profesorul Aladár Richter a reuşit să achiziţioneze, în vederea amenajării unei noi grădini botanice, terenul de 9 ha cu grădini şi livadă din partea de sud a oraşului (actuala localizare a grădinii). Începerea Primului Război Mondial a afectat foarte mult dezvoltarea grădinii botanice pe acest nou amplasament.

Odată cu înfiinţarea Universităţii Daciei Superioare, începând cu anul 1919, profesorul şi botanistul Alexandru Borza (1887-1971) a primit misiunea de a definitiva organizarea acestei noi grădini botanice: a mărit suprafaţa la 14 ha şi a apelat la cele mai noi concepte ştiinţifice. La 25 iunie 1925, noua grădină botanică a fost deschisă oficial pentru vizitatori.

Între anii 1930-1935 s-au mai adăugat clădirea Institutului Botanic, inaugurată oficial în 1937 în prezenţa regelui Carol al II-lea. În prezent, aici se află Muzeul Botanic şi cel mai mare herbar al României. Între 1940-1945, conducerea grădinii a fost preluată de autorităţile nou instalate ca urmare a Dictatului de la Viena. Complexul serelor mari s-a realizat între anii 1957-1960, s-au reconstruit alei, existând o constantă preocupare pentru menţinerea, îmbunătăţirea şi modernizarea vechilor dotări, adăugarea altora noi, menite să asigure funcţionarea în bune condiţii a instituţiei.

Grădina Botanică "Alexandru Borza" cuprinde mai multe zone precum Sectorul Ornamental, Sectorul Fitogeografic, Sectorul Sistematic, Sectorul Economic, Sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere, cărora li se adaugă Institutul Botanic, Serele de producţie, Grădina Japoneză, Serele Mari şi Turnul de Apă, se mai precizează pe http://gradinabotanica.ubbcluj.ro/.

Sectorul Ornamental se întinde pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, începând de la poarta principală de acces în grădina botanică şi până la serele de producţie. Aici se află colecţii de specii horticole, anuale şi perene, dar şi specii botanice cultivate în scop decorativ. Multitudinea speciilor şi cultivarurilor asigură o înflorire eşalonată, de primăvara până toamna, rezultând astfel, o expoziţie cu caracter permanent.

Sectorul Fitogeografic cuprinde reprezentanţi ai florei deşerturilor africane şi americane, florei Americii de Nord, florei chino-japoneze, a Munţilor Himalaya, Altai şi a Caucazului, florei Balcanilor, florei alpine europene şi florei mediteraneene, florei României.

Parte integrantă a Sectorului Fitogeografic, ansamblul de sere este format din şase construcţii şi ocupă puţin peste 2.000 metri pătraţi. Trei sere sunt accesibile publicului: sera cu plante ecuatoriale, sera palmierilor şi sera plantelor mediteraneene şi australiene. Alte trei sere, care conţin colecţii de plante utilizate pentru cercetare şi pentru schimb de material vegetal cu instituţii similare din întreaga lume (cactuşi şi suculente, bromeliacee, aracee şi piperacee, ferigi şi orhidee tropicale), sunt închise pentru publicul larg.

Sectorul Sistematic a fost conceput de profesorul Alexandru Borza. Plantele au fost dispuse în cadrul celor mai importante familii botanice, precum Pinaceae, Caryophyllaceae, Brassicaceae, Fabaceae, Asteraceae, Poaceae etc. Botanica sistematică este ştiinţa care stabileşte relaţiile dintre plante pe baza caracterelor lor (morfologice, anatomice) şi a informaţiei genetice, în acest domeniu fiind cercetate şi plantele care au dispărut de pe Pământ (unele cu milioane de ani în urmă), dar care au stat la baza înţelegerii modului în care organismele biologice au evoluat.

Turnul de Apă este amplasat în Sectorul Sistematic, fiind utilizat în trecut ca rezervor de apă necesară irigării grădinii botanice. În prezent reprezintă un important punct de observaţie pentru vizitatori, care pot admira diversitatea speciilor de arbori din această parte a grădinii botanice.

Sectorul Economic cuprinde colecţia plantelor considerate utile, întrebuinţate direct sau indirect de către om. Botanica economică este o ramură în care se intersectează informaţiile venite din cadrul mai multor discipline, precum agronomia, horticultura, antropologia, chimia, farmacologia etc. De exemplu, legătura dintre botanică şi antropologie reprezintă modul în care oamenii folosesc sau au folosit în trecut plantele pentru alimentaţie sau pentru calităţile lor curative.

Grădina Japoneză a fost concepută de botanistul Alexandru Borza în stilul tradiţional intermediar "gyo no niwa". Punctul central al grădinii japoneze este ceainăria, construită pe un mic lac. Elementele arhitecturale specifice sunt numeroase: două mici cascade, o punte de piatră, un pod curbat tradiţional japonez, lanterne de piatră, cărări din pietre, o fântână de piatră şi un adăpost specific din lemn, precum şi o poartă sacră "torii". Aici cresc plante specifice florei din Japonia şi China precum arborele pagodelor (Ginkgo biloba), diverse specii de Magnolia, gutuiul japonez (Chaenomeles), diverse specii asiatice de liliac (Syringa).

Lângă Grădina Japoneză, pe o suprafaţă de aproximativ 150 metri pătraţi, venind în sprijinul comunităţii persoanelor cu deficienţe de vedere, sunt expuse plante ale căror însuşiri morfo-anatomice le fac sesizabile, altfel decât vizual. Este vorba atât despre plante ale căror organe secretă uleiuri eterice, mirosul degajat putând fi uşor sesizat cu ajutorul simţului olfactiv cât şi despre plante cu o formă specifică a frunzelor sau florilor, sesizabile cu ajutorul simţului tactil.

Turnul de apă

Grădina Romană aduce un punct de originalitate grădinii botanice, în centrul său găsindu-se statuia zeiţei Ceres, zeiţa agriculturii la romani. În apropierea ei se găsesc două sarcofage romane provenite din cimitirul anticului municipiu roman Napoca, dar şi baza unei prese de struguri romane.

Grădina Botanică deţine şi o colecţie importantă de statui realizate de diferiţi sculptori, din diverse perioade ale dezvoltării sale, precum bustul profesorului Alexandru Borza, bustul botanistului Florian Porcius, statuia de bronz a poetului Mihai Eminescu.

Activitatea de cercetare la Grădina Botanică "Al. Borza" se desfăşoară pe mai multe linii principale: studii floristice şi de documentare a diversităţii plantelor; cercetare sistematică, filogenie şi genetică moleculară; vegetaţie şi ecologie; managementul şi conservarea diversităţii plantelor; conservarea şi multiplicarea prin culturi in vitro, o măsură complementară conservării ex situ a plantelor vii în colecţiile grădinilor botanice. În prezent, colecţia in vitro de plante endemice şi periclitate a grădinii botanice este cea mai mare din ţară. Cercetarea este integrată în activităţile Herbarului Universităţii Babeş-Bolyai, Laboratorului de ecologie sistemică şi fitopatologie, Laboratorului de micropropagare şi a Laboratorului de conservare a materialului vegetal şi banca de seminţe. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.gradinabotanica.ubbcluj.ro