Filmul "Fata morgana", regizat de Elefterie Voiculescu după un scenariu scris de Florian Grecea, este o adaptare a romanului omonim al lui Ion Grecea şi a avut premiera în 1981.

Tânărul Virgil Alexiu este un "copil de bani gata" - fiu al unui director de şantier şi al unei profesoare - arogant, obraznic, care crede că totul în viaţă vine de la sine şi că totul i se cuvine. Inclusiv dragostea Cristinei Barna, care lucra în şantierul unde tatăl său era director şi pe care el o tratează superficial, neacordându-i atenţia pe care ea o aştepta. După ce fata îl părăseşte şi el ratează admiterea la facultate, este luat în armată, la trupă, pentru un an şi jumătate. Abia aici, unde nu mai este tratat ca fiind "băiatul lui tata", învaţă ce sunt prietenia, respectul, valorile morale, dar şi dragostea pentru Cristina - acea "fata morgana" care îl bântuie, visând-o, căutând-o, încercând să o recucerească, notează site-urile https://www.cinemagia.ro/ şi https://www.cinemaraton.ro/.

"Virgil este fiul unei familii realizate. Tatăl său este director de şantier. El este presat de părinţi să dea examen la facultate. Tatăl vrea un fiu care să studieze construcţiile, iar mama vrea un fiu student la teatru. Virgil, la una dintre plimbările lui pe şantier, o descoperă pe Cristina Barna. Iubirea apare în viaţa lui Virgil, iar romantismul, florile aduse fetei mai reduc starea lui de nervozitate. Apoi evenimentele vieţii lui Virgil se succed cu repeziciune - plecarea în armată, dragostea pentru Cristina pe care o supărase, dar aştepta iertarea ei - fac deliciul acestui film care îmbină armonios dragostea şi datoria de a face armata cu implicaţiile acestora în viaţa lui", scrie site-ul http://aarc.ro/.

Criticul de film Alice Mănoiu nota, într-o cronică publicată în revista "Cinema" nr. 1 din ianuarie 198, că povestea filmului este "despre un băiat uşuratec alergând după fete până se îndrăgosteşte de una, o pierde din uşurătate, o regăseşte şi iar o pierde".

Sursa foto: cinemaraton.ro 

"Don Juanul nostru (...) are un instinct de fluturaş, de fils-a-papa căruia nu i se refuză nimic - de la papanaşii bunicii, la Dacia babacului. (...) Ne aflăm în faţa unui regizor care-şi cunoaşte meseria, ştie să povestească în imagini cursiv, chiar elegant, cu un anume firesc al ambianţelor şi al întâmplărilor (...). Există momente de mici adevăruri comune - un caporal ce-şi muştruluieşte recruţii nu doar din zel disciplinar, ci şi dintr-o criză de autoritate, de gelozie chiar, când unul e preferat de preferata caporalului. Noroc cu superiorul blajin care le rezolvă cu tact. Sigur că există şi o demnitate ultragiată a fetei care întoarce spatele când focul sentimental al partenerului s-a aprins cu întârziere. (...) Fata ar fi (poate) gata să-l ierte (ori poate nu, finalul e deschis). (...) Douăzeci de ani de asistenţă regizorală ai lui Elefterie Voiculescu îşi spun cuvântul în asigurarea unei mişcări funcţionale în planul doi, în acurateţea ambianţelor scenografice (decorurile sau costumele sunt de acolo, deci bune, utile), în reuşita imaginii (...), cât şi la realizarea autenticităţii sonore (priză directă în majoritatea cazurilor, bine realizată)", scria Alice Mănoiu, conform site-ului http://aarc.ro/.

Scriitorul D.I. Suchianu amintea că filmul "atacă o problemă psihologică - obrăznicia, o nevoie aproape patologică de a fi insolent, de a lua în bătaie de joc pe orice interlocutor".

"Virgil (...) este mânat de vanitate, de înfumurare. (...) Până la urmă se vindecă de ambele păcate. Cine sunt oare tămăditorii? Unul dintre ei e amorul. (...) Tânărul nostru cunoaşte o fată, Cristina, pe care nu o slăbeşte din galante şi perfect nesărate asiduităţi. (...) Interpreta acestei Cristina are un rol greu, interesant. O interpretare bazată pe priviri, gesturi şi cuvinte care arată cum ea va trece de la agasare la o progresivă înduioşare faţă de acel biet neajutorat care face şi spune numai prostii. (...) Asistăm la o mare măgărie a 'don-juanului'. (...) În ciuda exasperatelor lui căutări, nu o mai poate găsi. Groaznica lui obrăznicie, stupida lui neseriozitate îşi vor găsi totuşi o revanşă în viaţa de cazarmă, unde va plăti pentru perpetua lui plăcere de a brava pe superiori, de a sfida disciplina", nota D.I. Suchianu într-o cronică publicată în revista "România literară" nr. 5 din 29 ianuarie 1981.

În opinia scriitorului, "Fata morgana" reprezintă "eroina care dispăruse brusc din lumea şi din ochii eroului, el o tot căuta mereu, dar se tot lovea de un interminabil deşert".

Sursa foto: ziaruldevrancea.ro 

"Un pustiu în care căutările sale fac să răsară mereu, ca un miraj, ca o 'fata morgana' chipul (...) frumoasei Cristina. Rol original şi greu, rolul de fantomă frumoasă, de arătare inaccesibilă, rolul de 'fata morgana', pe care Diana Lupescu îl interpretează cu o rară măiestrie", scria D.I. Suchianu în revista "România literară", conform site-ului http://aarc.ro/.

Din distribuţia filmului fac parte actorii Dinu Manolache (în rolul lui Virgil), Diana Lupescu (în rolul Cristinei), Elena Sereda, Mihai Pălădescu, Petre Lupu, Dorel Zaharia, Florin Dobrovici, Claudiu Bleonţ, Mărioara Sterian, Marius Ionescu şi alţii, conform site-ului https://www.imdb.com/. Coloana sonoră a filmului cuprinde partituri semnate de compozitorul Cornel Fugaru. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: imdb.com