logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REVOLUŢIE 1848-1849: Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 3/15-5/17 mai 1848

Imagine din galeria Agerpres

La 2/14 mai 1848, cu o zi înainte de deschiderea Adunării Naţionale, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut, în catedrala din Blaj, o consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare al acestei mari adunări. Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, a cărui idee principală era aceea a afirmării naţiunii române ca naţiune politică de sine-stătătoare. Respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, Bărnuţiu s-a pronunţat pentru autonomia provinciei. "Datoria naţiunii române este aceea: de a-şi proclama libertatea şi independenţa, de a declara că pe viitor nu se va mai considera obligată decât prin legile la a căror elaborare şi adoptare va participa ea însăşi", prin reprezentanţii săi aleşi "după drepturi şi cuviinţă", potrivit volumului "Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)" (vol. VII, tom 1, Ed. Enciclopedică, 2003). Prin acest discurs, a fost formulat conceptul de naţiune română.

Adunarea Naţională de la Blaj s-a deschis la 3/15 mai 1848, foaia locală "Organul naţional" anunţând începerea zilei cu cuvintele: "Ziua aceasta, de mii de oameni însetaţi de libertate ca ziua răscumpărării aşteptată şi de mulţi temută, răsări", potrivit lucrării "Revoluţia română din 1848" (Editura Politică, 1969). Iniţial adunarea şi-a ţinut lucrările în faţa catedralei şi a pieţei înconjurătoare. Afluenţa considerabilă de oameni şi intervenţia lui Bărnuţiu şi a altor reprezentanţi ai poporului au determinat mutarea locului adunării în câmpul larg din estul oraşului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.

În mijlocul acestei suprafeţe întinse de lângă Târnava Mare se ridicase dinainte o tribună încadrată de mese şi scaune pentru "cei mai de frunte oameni ai naţiunii". Cu "tricolorul naţiunii române", în frunte, declarat steag naţional încă de la conferinţa de la Sibiu, cei doi episcopi, Andrei Şaguna (ortodox) şi Ioan Lemeni (unit), clerul şi intelectualii, urmaţi de mulţimea poporului, s-au îndreptat către Câmpia Libertăţii. "Măreţ era spectacolul ce se desfăşura în faţa noastră", nota istoricul şi memorialistul maghiar Jakab Elek, martor ocular. "Această masă imensă de oameni care se ridicase la prânz la 25.000-30.000, care s-a ridicat apoi la circa 40.000, părea o mare liniştită, pe a cărei suprafaţă nu se zărea nici cel mai mic val, în a cărei adâncimi nu se puteau bănui nici cel mai mic indiciu de agitaţie. Armata, nu mulţi la număr, a stat toată ziua la locul indicat, cu armele aşezate piramidă, în deplină linişte; aproape nici nu se putea observa că aici e atâta popor întrunit pentru prima oară în viaţa lui cu scop de consfătuire politică...Ziua aceasta a fost cu totul revelatorie."

 

 

Ansamblul monumental "Gloria", realizat de sculptorul Ion Vlasiu, amplasat pe renumita Câmpie a Libertăţii, unde a avut loc istorica adunare naţională din 3/15 mai 1848, Blaj, judeţul Alba, 24 iulie 2009. 

 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU /Arhiva istorică AGERPRES

 


Printre participanţi s-au aflat şi transilvăneni stabiliţi în Ţara Românească şi Moldova: August Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu, Aaron Florian, Petru Suciu. Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Alecu Russo, Lascăr Rosetti, Nicolae Ionescu, Ioan Curius, Vasile Alecsandri au fost reprezentanţi ai Moldovei iar Dumitru Brătianu din partea Comitetului revoluţionar muntean. Cu toate eforturile întreprinse în acest sens, Nicolae Bălcescu a fost împiedicat de autorităţile muntene să participe la acest important eveniment, arată volumul "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003)

Episcopii Andrei Şaguna şi Ioan Lemeni au fost proclamaţi preşedinţi ai Adunării, iar Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu, vicepreşedinţi, la care s-au adăugat şi zece secretari, printre care s-au numărat şi cărturarii August Treboniu Laurian şi Timotei Cipariu. Cei doi au fost însărcinaţi cu redactarea protocolului şi a petiţiei care urma să fie înaintată Dietei. La propunerea lui Simion Bărnuţiu au fost aprobate următoarele puncte pe care trebuiau să se sprijine hotărârile finale ale adunării: consacrarea denumirii de "Câmpie a Libertăţii" a locului unde se desfăşura adunarea; naţiunea română se declară "naţiune de-sine-stătătoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale", notează "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003) şi "Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)" (vol. VII, tom 1, Ed. Enciclopedică, 2003).

Dată fiind participarea impresionantă, de unde imposibilitatea evidentă ca toată lumea să poată auzi cuvântul oratorilor, marea adunare a fost divizată în zeci de microadunări, în care se discutau cuvântările şi propunerile făcute de la tribuna principală.

Simion Bărnuţiu a citit, apoi, programul adoptat cu o zi mai înainte în cadrul consfătuirii şi jurământul prestat de toată adunarea în numele întregii naţiuni române din principatul Transilvaniei. Ambele documente cuprindeau principalele cerinţe naţionale, recunoaşterea românilor ca naţiune politică. Revendicarea de bază a ţărănimii - desfiinţarea iobăgiei - a fost cuprinsă doar în jurământul prin care zecile de mii de participanţi se legau să lupte fără ezitare pentru drepturile şi interesele naţiunii române, conform lucrării "Revoluţia română din 1848" (Editura Politică, 1969).

Jurământul conţinea, succint, aproape toate punctele programului Revoluţiei române şi avea să devină actul fundamental al Adunării. Faptul că acest jurământ a fost făcut în prezenţa episcopilor, a preoţilor şi a protopopilor invitaţi la această Mare Adunare a conferit un caracter sacru întregii proceduri, ţinând cont de sensibilitatea religioasă ce caracteriza mulţimile aflate la Blaj. Întreaga solemnitate a momentului a fost descrisă de Papiu-Ilarian: "Toată adunarea îşi ridică mâinile în sus după datina depunerii jurământului, iar textul a fost repetat de trei ori". ("Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)", vol. VII, tom 1, Ed. Enciclopedică, 2003)

În cea de-a doua zi a Adunării de la Blaj, a fost adoptată "Petiţiunea naţională", respectiv programul revoluţiei din Transilvania, care revendica în 16 puncte: dreptul românilor de a fi reprezentaţi în Dietă, dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie, emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti, desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire, libertatea industriei şi a comerţului, desfiinţarea breslelor, libertatea cuvântului şi a tiparului, asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor, înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale, învăţământ de toate gradele în limba română, impozit proporţional cu veniturile, amânarea discutării în dietă a problemei "uniunii" Transilvaniei cu Ungaria până la convocarea unei adunări în care românii să fie reprezentaţi proporţional etc., conform "Istoriei României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003). Adunarea de la Blaj a avut meritul de a fi contribuit decisiv la desăvârşirea programului revoluţionar comun al tuturor românilor.

După încheierea Adunării, a fost aleasă o delegaţie, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, care urma să prezinte împăratului, la Viena, cererile naţiunii române. O altă delegaţie, condusă de episcopul unit Ioan Lemeni, urma să meargă, în acelaşi scop, la Dieta Transilvaniei de la Cluj. De asemenea, a fost ales un Comitet permanent pentru a aduce la îndeplinire hotărârile Adunării, alcătuit din 25 de membri, printre care Aron Pumnul, Avram Iancu, Al. Papiu-Ilarian ş.a., care avea sediul la Sibiu şi în fruntea căruia se aflau Andrei Şaguna, preşedinte, şi Simion Bărnuţiu, vicepreşedinte.

Cu toate că revendicările Adunării naţionale de la Blaj nu au fost acceptate nici de curtea imperială de la Viena şi nici de Dieta nobiliară de la Cluj, aceasta a avut o influenţă deosebită asupra creşterii conştiinţei naţionale a românilor şi a determinat o consolidare a spiritului de luptă al ţărănimii. Adunarea de la Blaj a fost totodată prima mare adunare naţională a românilor transilvăneni, exprimând în acelaşi timp dorinţa românilor de unire într-un singur stat. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

***Explicaţie foto din deschidere: Bustul revoluţionarului paşoptist Alexandru Papiu Ilarian amplasat în cadrul Monumentului Gloria de pe Câmpia Libertăţii, Blaj, 24 iulie 2009.

Afisari: 157

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 10-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 aprilie

Este a 100-a zi a anului 2025. Au mai rămas 265 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 41 m și apune la 19 h 54 m. Luna răsare la 17 h 32 m și apune la 05 h 41 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 09-04-2025 10:00

FRAGMENT DE ISTORIE: Armata sovietică ocupă orașul german Königsberg (9 aprilie 1945)

Bătălia pentru Prusia de Est s-a încheiat cu asediul armatei sovietice, în 1945, asupra orașelor Königsberg (9 aprilie, devenit apoi Kaliningrad) și Pillau (26 aprilie, devenit Baltiysk), potrivit https://eng.navalmuseum.ru/. Bătălia de la Königsberg a fost unul dintre cele mai dis

Documentare 09-04-2025 09:00

Nordic EV Summit, conferința anuală dedicată mașinilor electrice, la Oslo (9-10 aprilie)

La 9-10 aprilie 2025, are loc, la Oslo, în Capitala Norvegiei, unul dintre cele mai importante eveniment de pe continentul european dedicat mașinilor electrice, Nordic EV Summit, aducând laolaltă din spațiul internațional o comunitate amplă a celor implicați în industria dedicată mobilității electrice, potrivit

Documentare 09-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Nu-i pe lume comoară pe care s-o găsești fără trudă; omul nepăsător comoară nu va găsi.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983) 

Documentare 09-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 aprilie

Ortodoxe Sf. Mc. Eupshie; Sf. Cuv. Vadim Greco-catolice Sf. m. Eupsihie din Cezareea Romano-catolice Fer. Ubald, călug. Sfântul Mucenic Eupshie este pomenit în calendarul creștin ortodox la 9 aprilie. S-a născut în Cezareea Capadociei d

Documentare 09-04-2025 07:00

Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)

După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două

Documentare 09-04-2025 07:00

Prezidențiale2025/ Reguli privind finanțarea campaniei electorale

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din mai 2025 se desfășoară în intervalul 4 aprilie, ora 00:00 - 3 mai, ora 7:00. Potrivit regulilor de campanie, contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot proveni exclusiv din venituri proprii ale acestora, donații primite de la persoane fizice (maximum 810.000 lei) sau împrumuturi de la persoane

Documentare 09-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 aprilie

Este a 99-a zi a anului 2025. Au mai rămas 266 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 42 m și apune la 19 h 53 m. Luna răsare la 16 h 27 m și apune la 05 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 08-04-2025 13:50

A murit profesorul și analistul politic Bogdan Teodorescu (fișă biografică)

Profesorul Bogdan Teodorescu, analist politic, a murit la 8 aprilie 2025, la vârsta de 61 de ani. Dispariția lui Bogdan Teodorescu reprezintă o grea pierdere pentru societatea românească, arată conducerea SNSPA, într-un comunicat r

Documentare 08-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Scriitoarea Barbara Kingsolver

Barbara Kingsolver, născută la 8 aprilie 1955, în Annapolis, Maryland, SUA, este o scriitoare și activistă, ale cărei romane abordează teme precum rezistența oamenilor care trăiesc în medii neospitaliere și frumusețea care poate fi găsită chiar și în circumstanțe atât de dure. Kingsolver a crescut în estul statului Kentucky, fiind

Documentare 08-04-2025 10:15

Anunțarea listei scurte pentru International Booker Prize 2025

Lista scurtă pentru International Booker Prize 2025 va fi anunțată, la 8 aprilie 2025, la Londra, iar numele câștigătorului va fi dezvăluit în cadrul unei ceremonii desfășurate la muzeul Tate Modern din Capitala Regatului Unit, la 20 mai 2025. Președintele juriului ediției de anul acesta este scriitorul Max Porter. Alături de acest

Documentare 08-04-2025 10:00

Conferința despre finanțarea Rețelei transeuropene de transport TEN-T (8-9 aprilie)

Conferința despre finanțarea Rețelei transeuropene de transport TEN-T (8-9 aprilie) este organizată de Ministerul Dezvoltării Fondurilor și Politicii Regionale din Polonia, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, la Lublin. Construirea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) asigură o mai mare mobilitate, competitivitate și o mai bună funcți

Documentare 08-04-2025 09:30

Cea de-a 21-a ediție a Premiilor BAFTA dedicate industriei de gaming (8 aprilie)

În ziua de 8 aprilie 2025, este programată ediția cu numărul 21 a ceremoniei de decernare a Premiilor BAFTA dedicate industriei de gaming, arată bafta.org. Cu acest prilej, Academia Britanică de Arte ale Filmului și Televiziunii va recompensa cele mai bune jocuri video britanice și internaționale lansate în intervalu

Documentare 08-04-2025 09:00

Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții

Potrivit Constituției din 2003, Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puteri

Documentare 08-04-2025 09:00

8 aprilie - Ziua internațională a romilor

Ziua internațională a romilor este sărbătorită anual de comunitatea internațională, la 8 aprilie, în cinstea recunoașterii culturii, istoriei și drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar și pentru a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă comunitățile de romi din Europa și de pretutindeni, notează site-urile