Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții

Potrivit Constituției din 2003, Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate (Titlul III, Capitolul II, Articolul 80 din Constituția României - https://www.presidency.ro/).
Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Articolul referitor la durata mandatului președintelui țării (Art.83) a fost unul dintre cele care au suferit modificări în Constituția din 2003 față de Constituția din 1991 (prima Constituție de după Revoluția din decembrie 1989), în aceasta din urmă fiind prevăzut un mandat de patru ani. Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales. Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată, potrivit Articolului 84 din Constituție. Președintele României se bucură de imunitate.
Referitor la alegerea președintelui, potrivit Constituției, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale, iar în cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive, potrivit Articolului 81 din Constituție.
Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională, după cum prevede Articolul 82 din Constituție. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fata Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: ''Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!' (Articolul 82 din textul Constituției României, postat pe site-ul https://www.presidency.ro/).
Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Potrivit Articolului 85 din Constituție, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea premierului, pe unii membri ai Guvernului.
Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită, potrivit Articolului 86 al Constituției României. De asemenea, Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea premierului, în alte situații. Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă, potrivit Articolului 87 din Constituție.
În ceea ce privește promulgarea legilor, potrivit Articolului 77 din Constituția României, legea se trimite, spre promulgare, Președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea.
Potrivit Articolului 88, Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.
Referitor la dizolvarea Parlamentului, Articolul 89 al Constituției României prevede că: ''După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură''. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Totodată, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Articolul 90 al Constituției, referitor la referendum, arată că: ''Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național''.
Atribuțiile Președintelui României în domeniul politicii externe sunt prevăzute în Articolul 91 al Constituției. Astfel, Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. De asemenea, Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României.
Președintele României are o serie de atribuții și în domeniul Apărării, acestea fiind cuprinse în Articolul 92 al Constituției. Astfel, el este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Președintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, printr-un mesaj.
În ceea ce privește măsurile excepționale, conform Articolului 93 al Constituției, Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Alte atribuții ale Președintelui României sunt, potrivit Articolului 94 din Constituție, următoarele: conferă decorații și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; acordă grațierea individuală.
În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului, se menționează în Articolul 100 al Constituției. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Reuniunea juriului pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Comunicare și Științe Umaniste (6-7 mai)
Reuniunea juriului responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Comunicare și Științe Umaniste din 2025 are loc în zilele de 6 și 7 mai, la Oviedo, iar în a doua zi a evenimentului este anunțat câștigătorul distincției. Întâlnirile vor avea loc la Hotelul Barcelo Oviedo Cervantes. Premiul Prințesa de Asturia p
FRAGMENT DE ISTORIE: 425 de ani de la prima unire a celor trei țări române (mai 1600)
În mai 1600, în urma campaniei întreprinse în Moldova de Mihai Viteazul, acesta a devenit ''domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei'', realizând prima unire a celor trei țări române. Mihai Viteazul (1593-1601) a realizat prima încercare de unificare politică a teritoriului rom&acir
Expoziția internațională IMDEX Asia, Singapore (6-8 mai)
La 6-8 mai 2025, la Changi Exhibition Centre de la baza navală Changi din Singapore, se desfășoară unul dintre cele mai importante evenimente din Asia dedicate flotei maritime și navale la nivel internațional, potrivit https://www.imdexasia.com/. Expoziția internațională reprezintă cel mai important even
Cătălin Predoiu - desemnat premier interimar (fișă biografică)
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat marți dimineața decretul pentru desemnarea lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile până la formarea noului Guvern, a informat Administrația Prezidențială.
DOCUMENTAR: 35 de ani de la primul ''Pod de flori'' peste Prut (6 mai)
La 6 mai 1990 a avut loc primul 'Pod de flori' peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fos
CITATUL ZILEI
'Dacă privești arta drept creație, trebuie să-i atribui și o valorare etică. Arta ca ușoară jucărie ar fi tot atât de incomprehensibilă ca și viața socotită fără rost.' - Liviu Rebreanu (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 mai
Ortodoxe Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar Greco-catolice Sf. și dreptul Iov, mult-răbdătorul Romano-catolice Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug. Sfântul și Dreptul Iov este pomenit în calendarul creștin orto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 mai
Este a 126-a zi a anului 2025. Au mai rămas 239 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 59 m și apune la 20 h 26 m. Luna răsare la 14 h 19 m și apune la 03 h 30 m. Maximul curentului de meteori Eta-Aquaride la 06 h. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Prim-ministrul interimar și guvernul interimar (procedură și atribuții)
Consiliul Politic Național al PSD a decis, la 5 mai 2025, ieșirea partidului din coaliția de guvernare, iar Marcel Ciolacu își va depune demisia din funcția de premier.
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Data de 5 mai a fost stabilită oficial în 2009 de către Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - pentru a celebra limba portugheză și culturile lusofone.
5 mai - Ziua internațională a moașelor
La 5 mai este marcată Ziua internațională a moașelor, cu scopul de a reliefa importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Această zi a fost lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980 și a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua
CITATUL ZILEI
'Drumul cel mai sigur și mai bun este acela de a te bizui numai pe propriile-ți forțe și să tinzi la propria-ți prefecțiune.' - Michelangelo Buonarroti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Mare Muceniță Irina este pomenită în calendarul creștin ortodox la 5 mai. Sfâ
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2025. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 25 m. Luna răsare la 13 h 12 m și apune la 03 h 09 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul mare fotbalist și antrenor Anghel Iordănescu
La 4 mai 1950, s-a născut, la București, Anghel 'Puiu' Iordănescu, fost fotbalist de talie internațională și unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria României. A început să joace fotbal la vârsta de opt ani, la Steaua București, fiind un produs sută la sută al echipei 'militare'. A debutat pe prima scenă a fotbalul