Conferința despre finanțarea Rețelei transeuropene de transport TEN-T (8-9 aprilie) este organizată de Ministerul Dezvoltării Fondurilor și Politicii Regionale din Polonia, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, la Lublin.

Construirea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) asigură o mai mare mobilitate, competitivitate și o mai bună funcționare a pieței unice a UE. Construcția rețelei centrale de transport transeuropene (TEN-T) este o prioritate a UE și urmează să fie finalizată până la sfârșitul anului 2030 și într-o versiune extinsă până în 2040, potrivit https://polish-presidency.consilium.europa.eu/.

Până în prezent, construcția rețelei TEN-T a fost finanțată în principal de Facilitatea Conectarea Europei - CEF, precum și din fondurile politicii de coeziune. Dar bugetul UE nu mai este în măsură să finanțeze toate prioritățile, astfel că se caută identificarea de noi surse, cum ar fi împrumuturile Comisiei Europene pe piețele de capital sau implicarea mai largă a sectorului privat, arată pagina evenimentului.

În pragul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, este necesară o consultare între experți privind sursele de finanțare pentru construirea unei rețele extinse TEN-T.

În plus, modernizarea infrastructurii existente este esențială pentru a răspunde cererilor tot mai mari de rezistență la schimbările climatice, progresul tehnologic și cerințele de siguranță. Dezvoltarea infrastructurii civile-militare cu dublă utilizare este la fel de importantă.


Ce cuprinde TEN-T

TEN-T este o rețea la nivelul UE de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri. Metodologia de planificare a fost stabilită în 2013 și a fost actualizată în cadrul unei revizuiri a Regulamentului TEN-T. Rețeaua conectează 424 de orașe europene importante, cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Atunci când TEN-T va fi finalizată, va reduce timpul de deplasare între aceste orașe.

Rețeaua transeuropeană promovează transportul eficient pentru oameni și mărfuri, asigură accesul la locuri de muncă și servicii și permite comerțul și creșterea economică. Întărește coeziunea economică, socială și teritorială a UE și creează sisteme de transport fără întreruperi transfrontaliere, fără lacune, blocaje sau legături lipsă. În special de la revizuirea sa din 2024, acesta urmărește și să reducă impactul transporturilor asupra mediului și asupra climei și să sporească siguranța și rezistența rețelei, arată https://transport.ec.europa.eu/.

Rețeaua transeuropeană de transport este proiectată după o metodologie care prevede trei zone: rețeaua centrală, rețeaua centrală extinsă și rețeaua completă. Rețeaua centrală include cele mai importante conexiuni între orașe și noduri majore și trebuie finalizată până în 2030. Rețeaua centrală extinsă are termen de finalizare zece ani mai târziu, în 2040. Rețeaua cuprinzătoare conectează toate regiunile UE la rețeaua centrală și are termen de finalizare până în 2050.

Printre altele, cerințele pentru rețeaua TEN-T se referă la:

*Viteza de deplasare feroviară - până în 2040, liniile feroviare de pasageri de pe rețeaua centrală și extinsă trebuie să asigure funcționarea trenurilor care călătoresc cu viteze de cel puțin 160 km/h;.

*Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) - Sistemul european unic de semnalizare va fi implementat în întreaga rețea TEN-T, sporind siguranța și eficiența feroviară. Sistemele naționale vor fi eliminate treptat.

*Conectivitatea aeroporturilor - aeroporturile mari, cu peste 12 milioane de pasageri anual, trebuie să fie conectate prin calea ferată pe distanțe lungi, ceea ce face din calea ferată o alternativă competitivă la zborurile interne.

*Terminale de marfă - numărul și capacitatea terminalelor de transbordare vor fi extinse pentru a satisface cerințele de trafic. Aceasta include găzduirea de trenuri lungi de 740 de metri, promovarea trecerii la moduri de transport durabile și stimularea sectorului transportului combinat din Europa.

*Mobilitate urbană - toate orașele mari de-a lungul rețelei TEN-T vor dezvolta planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii reduse și zero.

*Combustibili alternativi - TEN-T reprezintă baza pentru instalarea punctelor de reîncărcare și a punctelor de alimentare cu combustibili alternativi, cum ar fi hidrogenul. Acesta completează cerințele Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi pentru nodurile și terminalele urbane.

Propunerea de regulament revizuit a fost adoptată de Comisie la 13 decembrie 2021 ca parte a pachetului legislativ pentru o mobilitate eficientă și ecologică. Propunerea Comisiei a acordat o atenție deosebită noii structuri de guvernanță pentru politica TEN-T și multimodalității, stabilind obiective ce vizează în special pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare. Ca răspuns la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia a adoptat, la 27 iulie 2022, o propunere modificată care introduce mai multe modificări în textul inițial. În propunerea revizuită se solicită unificarea rețelei TEN-T prin utilizarea ecartamentului european standard al liniilor de cale ferată. De asemenea, se urmărește o mai bună conectivitate a Ucrainei și a Republicii Moldova cu UE prin extinderea coridoarelor europene de transport relevante, conform https://www.consilium.europa.eu/.


Ce înseamnă TEN-T pentru România

România face parte din două coridoare:

*Coridorul actual Rin-Dunăre, care va fi consolidat și va lega România (inclusiv doua porturi la Marea Neagra: Constanța și Sulina) de centrul economic al Europei, în Germania (Frankfurt, Stuttgart). De asemenea, va conecta porturi majore de pe Marea Baltică și Marea Nordului (Rostock, Hamburg, Bremen). Acest coridor traversează Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria, Cehia.

*Un nou coridor nord-sud este creat pe flancul estic al UE: coridorul Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, care va conecta toate statele membre de-a lungul frontierei de est a UE. Va crea o nouă legătură între Polonia (Gdynia/Gdansk), Slovacia, Ungaria, România (inclusiv portul Constanța), Bulgaria și Grecia, potrivit unui document publicat pe https://s.iw.ro.

România ar trebui să se concentreze în special pe finanțarea UE pentru finalizarea rețelei centrale (termen limită 2030). Un obiectiv al revizuirii TEN-T este de a lega mai bine partea de est a UE de Rețeaua europeană de mare viteză. Noua rețea TEN-T din România include o linie de mare viteză care va lega România (conectând Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei la Viena (prin Budapesta).

În România, linia de mare viteză este inclusă în rețeaua centrală extinsă (termen limită de finalizare 2040). Porțiunea dintre București și Constanța este în rețeaua centrală (termen limită 2030). Această linie va include un tunel de aproximativ 22 km la sud de Brașov, care va crește eficiența întregii linii și care face parte din rețea (termen limită 2030).

Secțiunile rutiere și feroviare de-a lungul graniței de vest a României ar trece de la rețeaua completă (2050) la rețeaua centrală extinsă (2040), deoarece acestea fac parte din coridorul nou creat Marea Baltică -Marea Neagră-Marea Egee. Acest lucru va contribui la accelerare realizării rețelei TEN-T în România, arată documentul citat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: polish-presidency.consilium.europa.eu