FRAGMENT DE ISTORIE: 170 de ani de la inaugurarea Teatrului cel Mare din Bucureşti (31 decembrie)
Istoria primei clădiri a Teatrului Naţional începe în aprilie 1836, când "Societatea Filarmonica", înfiinţată de I.H. Rădulescu şi de Ioan Câmpineanu, a cumpărat Hanul Câmpinencii, pentru a construi în acel loc clădirea Teatrului Naţional şi a început o colectă în acest scop. În 1840, "Obşteasca Adunare" i-a propus domnitorului Alexandru Ghica un proiect pentru construcţia Teatrului Naţional cu cheltuiala statului. Proiectul a fost aprobat la 4 iunie 1840, potrivit site-ului tnb.ro.
În 1845, a fost ales planul arhitectului Anton Heft pentru a construi clădirea. În mai 1848, încep lucrările la ridicarea teatrului, dar au fost întrerupte din cauza evenimentelor revoluţionare din acel an. În 1849, după instalarea pe tron a domnitorului Barbu Ştirbei, s-a reluat licitaţia pentru terminarea construcţiei. La 31 decembrie 1852, a avut loc inaugurarea, sub numele de Teatrul cel Mare, cu piesa "Zoe sau Un amor românesc".
Clădirea teatrului a fost construită în stil baroc în cea mai mare parte. Sala de spectacole, cu o capacitate redusă, construită iniţial pentru protipendadă, a fost mărită pentru a cuprinde şi alte categorii de spectatori. În primii doi ani de la deschidere, teatrul a fost luminat cu lumânări de seu, iar din 1854 s-au folosit lămpi cu ulei de rapiţă. Mai târziu, teatrul a fost luminat cu gaz şi apoi, cu lumină electrică.
În 1853, actorul Matei Millo a jucat pentru prima oară în Bucureşti piesa "Chiriţa în provincie" de Vasile Alecsandri; acest spectacol reprezintă debutul dramaturgului în repertoriul teatral bucureştean. Premiera naţională a piesei "Hamlet" de William Shakespeare a avut loc în 1861.
Teatrul cel Mare a devenit instituţie publică de cultură când, printr-un decret din 1864, semnat de prim-ministrul de atunci, Mihail Kogălniceanu, "s-a hotărât să se ia pe contul statului şi să devină instituţie naţională". Faţadele laterale ale teatrului dădeau spre strada Matei Millo până la strada Sf. Ionică şi spre strada Câmpineanu, până la strada Ştirbei Vodă. Prin proporţiile şi amenajările interioare era, teatrul la acea dată, al treilea din Europa, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
Teatrul Naţional din Bucureşti, 1930 (placă fotografică).
Foto: (c) Arhivă istorică AGERPRES
În 1875, Teatrul cel Mare din Bucureşti a devenit Teatrul Naţional, director fiind scriitorul Alexandru Odobescu, precizează site-ul tnb.to. Din iniţiativa lui Ion Ghica, director al teatrului, Parlamentul promulgă în 1877 Legea teatrelor, inspirată de regulamentul Comediei Franceze, regulament redactat de Napoleon. În timpul Războiului de Independenţă, teatrul organizează reprezentaţii în folosul soldaţilor răniţi şi pentru întreţinerea spitalelor. În timpul reprezentaţiilor, publicul era ţinut la curent cu evenimentele de pe front.
În timpul Primului Război Mondial, trupa Teatrului Naţional se refugiază la Iaşi. În 1919 are loc primul turneu oficial al Teatrului Naţional Bucureşti în Transilvania şi în Banat, cu dramele "Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea şi "Răzvan şi Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Camil Petrescu devine director al Teatrului Naţional în 1939 şi inaugurează o şcoală de regie experimentală. Din 1941 până în 1944, director este Liviu Rebreanu.
În august 1944, aviaţia germană a executat o misiune de distrugere a Palatului Telefoanelor, bomba însă a căzut pe Teatrul Naţional, care se afla în vecinătate. Deşi clădirea Teatrului Naţional a fost distrusă, teatrul a continuat să funcţioneze în sălile: Comedia (Majestic), Studio (din Piaţa Amzei), sălile de festivităţi ale liceelor "Sfântul Sava" şi "Matei Basarab", Cercul Militar. După o vreme, rămâne doar cu sălile Comedia şi Studio, precizează site-ul tnb.ro. Terenul pe care s-a aflat vechiul Teatru Naţional a rămas viran până în anii 1990. În 2006, a fost construit pe acel loc hotelul Novotel, care are un portal la intrare ce imită porticul clădirii dispărute în 1944.
Odată cu sărbătorirea centenarului Teatrului Naţional, în 1952, instituţia de cultură a primit numele dramaturgului Ion Luca Caragiale, notează site-ul tnb.ro.
În perioada 1964-1973 a fost ridicată noua clădire a Teatrului Naţional Bucureşti, situată pe Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 2. Planurile de construcţie au fost semnate de arhitecţii Horia Marcu, Romeo Belea şi Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă de inginerul Alexandru Cişmigiu. Arhitectura clădirii se înscria în modernismul anilor '60. Sala Mare avea 920 de locuri şi dispunea de o scenă amplă cu portal variabil. Sala Mică a fost concepută în aşa fel încât se preta la transformări după genul spectacolului prezentat: italian, elisabetan şi tip arenă (cu spectatori de jur împrejur); în funcţie de aceste variante, ea putea primi 539, 455 şi 598 de spectatori, potrivit volumului ''Bucureşti, ghid turistic'' (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980).
Teatrul Naţional din Piaţa Universităţii, Bucureşti, 10 ianuarie 1989.
Foto: (c) TRAIAN PROSAN/Arhivă istorică AGERPRES
Inaugurarea noii clădiri a Teatrului Naţional a avut loc în 20 decembrie 1973, la Sala Mare, cu spectacolul ''Apus de soare'' de Barbu Ştefănescu Delavrancea şi cu ''Simfonia patetică'' de Aurel Baranga. Sala Mică (Studio) a fost inaugurată la 30 aprilie 1974, cu piesele ''Năpasta'' şi ''Conul Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale, spectacol-coupé în regia lui Ion Cojar, iar la 1 octombrie 1975 s-a deschis Sala Atelier, cu drama ''Capul'' de Mihnea Gheorghiu, regia Letiţia Popa.
Sala Mare a Teatrului Naţional "I. L. Caragiale", Bucureşti, 14 august 1973.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhivă istorică AGERPRES
În momentul inaugurării, faţada clădirii nu era finalizată la exterior, notează www.tnb.ro. Forma de ''pălărie'' care i-a devenit simbol ar fi trezit nemulţumiri în rândul conducerii de atunci. Un incendiu, în luna august 1978, a distrus Sala Mare, determinând suspendarea spectacolelor pentru câţiva ani. Proiectul pentru refacerea Sălii Mari, realizat între 1983 şi 1986, a adus schimbări importante ansamblului: modificarea arhitecturală şi structurală a Sălii Mari (numărul de locuri a crescut de la 920 la 1.155) şi schimbarea faţadei corpului principal prin amplasarea unui ecran de arce în faţa copertinei de la intrarea principală. Tot cu această ocazie s-a construit Sala Amfiteatru. Sala Mare a fost redată activităţii teatrale în 1986.
Clădirea Teatrului Naţional, Bucureşti, 17 martie, 1989.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhivă istorică AGERPRES
Din 1986, când a fost demolată clădirea Teatrului "Regina Maria" (situată în zona Pieţei Naţiunile Unite), până în 2011, în Sala Mică a Teatrului Naţional a fost găzduit Teatrul de Operetă "Ion Dacian", conform site-ului www.opereta.ro.
Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian", Bucureşti, 10 iunie 2008.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/Arhivă istorică AGERPRES
Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Bucureşti, 5 iunie 1988.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhivă istorică AGERPRES
În perioada 15 martie 2011-11 aprilie 2015, clădirea Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti a fost supusă unui amplu proces de reconstrucţie, reabilitare şi modernizare. Prima dintre sălile nou construite, Sala Mică, a fost inaugurată la 9 octombrie 2012. A urmat Sala Media, la 16 decembrie 2012. În 2013, la 4 octombrie, a avut loc inaugurarea Sălii Pictura, cea de-a treia sală nouă, amplasată pe locul fostului Atelier de pictură. Sala Studio s-a redeschis la 11 octombrie 2013, marcând revenirea acestei săli cu dotări sceno-tehnice speciale în circuitul teatral. La 3 noiembrie 2013, Sala Atelier, refăcută şi îmbogăţită cu un balcon, a reintrat şi ea în circuitul de spectacole, potrivit site-ului tnb.ro.
Teatrul Naţional "I. L. Caragiale", Bucureşti, 9 martie 1994.
Foto: (c) AUREL VÂRLAN/Arhivă istorică AGERPRES
Hotelul Intercontinental şi Teatrul Naţional, Bucureşti, 17 mai 1996.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES
Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale", Bucureşti, 6 mai 2015.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
La 18 aprilie 2015, premiera spectacolului ''Înşir'te mărgărite'' după Victor Eftimiu, în regia lui Dan Puric, a marcat inaugurarea noii Săli Mari, integral refăcută şi redimensionată, dar şi încheierea lucrărilor de reabilitare şi deschiderea în totalitate a TNB pentru public. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactor Arhivă Foto: Vlad Ruşeanu, Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Teatrul Naţional din Bucureşti, 1930 (placă fotografică).
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând cu data de 24 aprilie, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformarea recentă aduce o extindere a spațiului de expunere și
Ediția de primăvară a East European Comic Con 2026 (24-26 aprilie)
În intervalul 24 - 26 aprilie 2026, are loc ediția de primăvară a East European Comic Con 2026, la centrul expozițional Romexpo din București, potrivit comic-con.ro. Evenimentul este dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și cosplay. Printre actorii confirmați pentru această e