O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Colea Răutu
Colea Răutu (nume real Nikolai Rutkovski) s-a născut la 28 noiembrie 1912, în localitatea Limbenii Noi, judeţul Bălţi, astăzi în Republica Moldova. A fost cel mai mare fiu dintre cei patru copii ai familiei Rutkovschi, având două surori - Larisa şi Natalia - şi un frate - Valentin. A fost elev la Colegiul militar "Regele Ferdinand" din Chişinău, în acea perioadă fiind pasionat de fotbal şi jucând câtva timp în echipa Uzinelor "Mociorniţa" din Bucureşti.
Într-o seară, a mers la teatru să vadă spectacolul de revistă "Floarea din Hawai", care era o premieră muzicală a vremii. La galerie, un anunţ i-a atras atenţia: se căutau tineri pentru trupa lui Emil Bobescu. Pe fratele celui care solicita solişti îl cunoştea de la liceul din Chişinău, deoarece îi fusese profesor de muzică. S-a prezentat la audiţie, a cântat "Ocii ciornâi" ("Ochi negri"), fiind acceptat în trupă şi distribuit în spectacol, unde a jucat alături de Ion Pulca - cel care avea să-şi ia numele de scenă Ion Dacian.
Apoi, a urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti. Debutul său pe scenă a fost la Teatrul de Revistă "Cărăbuş" condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat, pentru prima oară, celebrul cântec "Ţi-a ieşit coşaru-n drum", de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian, potrivit site-ului https://www.cinemagia.ro/.
În timpul războiului, a cântat în spectacole de teatru de revistă alături de Gică Petrescu şi de Jean Moscopol, pe Lipscani, la sala Roxy. În 1956 a apărut la televiziune într-o emisiune alături de Ioana Radu, Mia Braia şi Gică Petrescu, devenind foarte cunoscut, precizează site-ul https://www.ziarulmetropolis.ro/.
Din 1952 până în 1968 a jucat la Teatrul Giuleşti. A jucat pentru scurt timp şi la Teatrul din Piteşti şi, la iniţiativa lui Sică Alexandrescu, a jucat şi la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Actorul Colea Răutu (dr.) în timpul repetiţiilor la piesa de teatru "Pisica în noaptea Anului Nou" de D.R.Popescu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, 1971.
Foto: (c) VASILE RUDAN/Arhiva istorică AGERPRES

Actorii Colea Răutu, Traian Stănescu, Draga Olteanu-Matei în timpul repetiţiilor la piesa de teatru "Pisica în noaptea Anului Nou" de D.R. Popescu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, 1971.
Foto: (c) VASILE RUDAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Foto: (c) VASILE RUDAN/ Arhiva istorică AGERPRES

Actorul Colea Răutu (dr.) în timpul repetiţiilor la piesa de teatru "Pisica în noaptea Anului Nou" de D.R.Popescu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, 1971.
Foto: (c) VASILE RUDAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Marea pasiune a actorului Colea Răutu a fost filmul, el jucând în peste 70 de filme de lung metraj, româneşti şi străine, dar şi în seriale de televiziune. Rolul său de debut a fost în "Desfăşurarea", regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda. A interpretat roluri memorabile în "Moara cu noroc", "Mihai Viteazul", "Fraţii Jderi", "Nemuritorii", "Pintea", "Răzbunarea haiducilor", "Răpirea fecioarelor", "Vânătorul de cerbi", "Zestrea domniţei Ralu", "Ulzana", "Mastodontul", "Singurătatea florilor", "Căutătorii de aur", "Mircea", "Cel mai iubit dintre pământeni", precizează site-ul https://www.cinemagia.ro/.

Actorul Colea Răutu, la premiera filmului "Lupeni 29", la cinema Patria, 1963.
Foto: (c) RADU CRISTESCU/ Arhiva istorică AGERPRES
Din bogata sa filmografie mai amintim: "Dincolo de brazi" (1957), "Bijuterii de familie" (1957), "Soldaţi fără uniformă" (1960), "Setea" (1961), "Vară romantică" (1961), "Lupeni 29" (1962), "Pisica de mare" (1963), "Lumina de iulie" (1963), "Castelanii" (1964), "Răscoala" (1965), "Procesul alb" (1965), "Neamul Şoimăreştilor (1965), "Vremea zăpezilor" (1966), "Haiducii" (1966), "Fantomele se grăbesc" (1966), "De trei ori Bucureşti" (1967), "Haiducii lui Şaptecai" (1971), "Serata" (1971), "Zestrea domniţei Ralu" (1971), "Săptămâna nebunilor" (1971), "Pădurea pierdută" (1971), "Facerea lumii" (1971), "Ultimul cartuş" (1973), "Explozia" (1973), "Apachen" (1973), "Despre o anumită fericire" (1973), "Fair Play" (1977), "Regăsirea" (1977), "Pentru patrie" (1978), "Revanşa" (1978), "Drumuri în cumpănă" (1978), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Ultima noapte de dragoste" (1980), "Mihail, câine de circ" (1979), "O lume fără cer" (1981), "Capcana mercenarilor" (1981), "Duelul" (1981), "Întâlnirea" (1982), "Viraj periculos" (1983), "Acţiunea Zuzuc" (1984).

Actorii Colea Răutu şi Sergiu Nicolaescu în timpul filmărilor la "Mircea", 1988.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
De asemenea, a jucat în mai multe seriale de televiziune româneşti şi străine - "Die Lederstrumpferzählungen" (RFG, 1970), "Lupul mărilor" (Austria, 1971), "La Révolte des Haidouks" (Franţa/România, 1972), "Atkins" (RDG, 1985), "Toate pânzele sus!" (TVR, 1976), unde a interpretat magistral rolul piratului Spânu.
A fost distins cu titlul de Artist Emerit (anterior anului 1965). În 1988 a primit premiul ACIN pentru întreaga activitate şi s-a numărat printre laureaţii Galei "Vârsta de Aur" din 2001, ai Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi Galei Premiilor în Cinematografie, notează site-ul https://www.cinemagia.ro/.
A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) "pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice". La 30 mai 2002 a primit, din partea Preşedinţiei României, Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, alături de alţi actori, "pentru prestigioasa cariera artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc", precizează site-ul https://www.ziarulmetropolis.ro/.

Actorii (de la stg. la dr) Ion Dichiseanu, Iurie Darie, Colea Răutu şi Florin Piersic la ceremonia de decorare de către Preşedinţia României, 2002.
Foto: (c) VLAD STAVRICA/ Arhiva istorică AGERPRES
Pe lângă film, Colea Răutu era pasionat de scris, aşa cum mărturisea în caietele sale cu amintiri, intitulate "Eu, despre mine". El spunea, în aceste caiete, că "pe spectator trebuie să-l faci să înţeleagă că arta nu-i o joacă-în-joacă, ci un lucru serios, cu rezonanţă în inima şi judecata lor". (...) "În toate rolurile pui suflet. Fiecare e al tău şi chiar dacă nu-i desăvârşit tot îl treci pe răbojul personal şi se cheamă că l-ai îndrăgit. Şi un personaj secundar poate să-ţi dea satisfacţii. Rolurile mici, episodice, dau şi ele satisfacţie. Depinde cum sunt făcute", mai spunea artistul.
Regizorul Sergiu Nicolaescu, cu care Colea Răutu a colaborat în numeroase filme, spunea despre el: "Era unul dintre cei mai buni călăreţi. Curajos, niciodată nu i-am simţit vârsta, niciodată nu s-a plâns. Era un actor dificil la machiaj, la costume, voia ca cizma să-i stea bine, la fel cămaşa... Colea mi-a fost nu numai un colaborator, mi-a fost un prieten.", conform site-ului https://www.ziarulmetropolis.ro/.
"Un actor are puterea asta să se transpună, să-şi închipuie cam cum i-ar sta lui dacă ar fi personajul acela. Pe mine mă mai ajută şi figura, mă mai ajut şi eu... (...) Mai întâi îmi fac o biografie amănunţită a personajului ca să ştiu cu cine am de-a face. Apoi mi-l gândesc foarte bine, în toate detaliile, cu toate gesturile, ticurile, îmbrăcămintea, ţinuta, mersul, tot. Până în cele mai mici amănunte. Poate că eu am prins la film şi perioada în care se făceau cam patru-cinci filme pe an şi atunci, într-adevăr, aveai timp. Atunci exista un foarte bun 'prost obicei': regizorul aduna actorii, stătea cu ei la masă (cam ca la repetiţiile de teatru), discutam personajele, ne gândeam, ne sfătuiam. Era un lucru bun. (...) Numai că la noi e simplu: regizorul oricând găseşte un altul în locul tău. Să ştiţi că nimeni nu e de neînlocuit. Dar eu cred şi că nimeni nu e de înlăturat. Pe urmă, în meseria noastră mai intervine şi şansa. Suntem mai mulţi buni, dar unul se nimereşte primul sub ochiul regizorului. (...) Regizorul de film caută în teatru actorul care nu e teatral. Asta e tot. În teatru, joci aşa ca să ţi se vadă mimica până la balcon. În film, dacă n-ai făcut gestul foarte uşor, firesc, rişti, în gros-plan, să-ţi iasă sprânceana din cadru... Cu totul trebuie să te porţi firesc. Să te mişti ca oamenii, să vorbeşti ca oamenii, să uiţi că eşti actor şi să fii omul acela care trebuie să fii. Asta înseamnă că trebuie să cunoşti foarte bine toate mediile de viaţă, oamenii... Dacă nu cunoşti viaţa, n-ai nicio treabă la film. Filmul este prin excelenţă viaţă. Este un fel de a te expune aşa cum eşti, cum te-ai transpus în cel care trebuie să fii.", declara Colea Răutu într-un interviu publicat în revista "Cinema" nr. 4 din aprilie 1981, potrivit site-ului http://aarc.ro/.
Actorul Colea Răutu a murit la 13 mai 2008, la Bucureşti.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Actorul Colea Răutu la Premiile Uniunii Cineaştilor din România, 1998.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând cu data de 24 aprilie, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformarea recentă aduce o extindere a spațiului de expunere și
Ediția de primăvară a East European Comic Con 2026 (24-26 aprilie)
În intervalul 24 - 26 aprilie 2026, are loc ediția de primăvară a East European Comic Con 2026, la centrul expozițional Romexpo din București, potrivit comic-con.ro. Evenimentul este dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și cosplay. Printre actorii confirmați pentru această e













