A doua eclipsă de Soare din 2022, care este parţială, se produce în data de 25 octombrie. Fenomenul este vizibil şi fără instrumente astronomice şi din ţara noastră. Soarele trebuie privit în timpul eclipsei doar cu un filtru de protecţie, respectiv, un filtru de sudură verde, foarte închis la culoare sau filtre achiziţionate de la magazinele specializate de astronomie. Următoarea eclipsă de Soare se va vedea din România pe 29 martie 2025, putând fi observată doar în vestul şi nordul ţării, la vest de linia care trece prin Lugoj, Cluj-Napoca şi Putna.

Eclipsa parţială de Soare începe în nord-vestul ţării, la ora 12 şi 20 minute, penumbra deplasându-se de la nord-vest spre sud-est. La ora 12 şi 28 minute eclipsa debutează şi în sud-estul României. Maximul eclipsei se produce între orele 13 şi 28 minute (la vest) şi 13 şi 42 minute (la est), acoperirea Soarelui fiind între 33 şi 44%, variind în funcţie de locul observaţiei. În nord-vest durează 2 ore şi 18 minute, iar în nord-est, 2 ore şi 26 minute, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În Bucureşti se poate observa între orele 12 şi 26 minute şi 14 şi 49 minute, cu faza maximă la 13 şi 38 minute, acoperirea Soarelui fiind de 38,4%.

Planetariul "Cosmonaut Dumitru Prunariu" organizează, în Parcul "Nicolae Titulescu" din Braşov, o sesiune de observaţii ale Soarelui, cu ocazia eclipsei parţiale de Soare din 25 octombrie, un număr de 1.000 de persoane urmând să beneficieze gratuit de ochelari de protecţie. Văzut de la Braşov, discul solar va fi acoperit în proporţie de 0,39 (39%).

În parcul "Nicolae Titulescu" vor fi instalate mai multe telescoape speciale ceea va face posibilă urmărirea mişcării Lunii prin faţa Soarelui într-un mod diferit: telescopul dotat cu filtru solar special sau cu prismă Herschel, în lumină vizibilă - se poate vedea fotosfera, telescopul solar cu "filtru" H-Alpha, în lungimea de undă de 656,28 nm - se poate vedea partea medie-superioară a cromosferei, şi telescopul cu "filtru" Ca-H line, în lungimea de undă de 396.90 nm -se poate vedea partea inferioară a cromosferei, potrivit reprezentanţilor Planetariului braşovean.

Eclipsa de pe 25 octombrie va fi vizibilă din Europa, nord-estul Africii, Orientul Mijlociu şi vestul Asiei, magnitudinea maximă a eclipsei fiind de 86.2%, eclipsa urmând să dureze aproximativ 2 ore şi 30 de minute, potrivit eclipse.gsfc.nasa.gov. Eclipsa debutează la ora 11 şi 58 minute (ora României), odată cu primul contact al penumbrei Lunii cu suprafaţa Pământului, undeva în Islanda. Apoi, penumbra Lunii va acoperi treptat toată Europa, nord-estul Africii şi vestul şi sudul Asiei. Maximul eclipsei se va produce la ora 14 (ora României), într-o locaţie din Siberia unde Soarele va fi la orizont, iar magnitudinea eclipsei va fi de 86%. Penumbra Lunii va părăsi suprafaţa Pământului până la ora 16 şi 02 minute, când va avea loc ultimul contact undeva în Marea Arabiei, nu departe de coasta Indiei, potrivit www.astro-info.ro.

Eclipsa de Soare din 25 octombrie 2022 face parte din seria Saros 124, fiind cea de-a 55-a eclipsă din cele 73 ale seriei. Ultima eclipsă centrală a avut loc pe 3 octombrie 1986. Prima eclipsă a seriei a avut loc pe 6 martie 1049 undeva în zona polară sudică, iar ultima se va produce pe 11 mai 2347, dincolo de Cercul Polar de Nord.

O eclipsă de Soare se produce întotdeauna la faza de Lună Nouă. Eclipsele de Soare pot fi de trei tipuri: parţiale, inelare şi totale. O eclipsă totală se produce la fiecare 40 de ani, vizibilă din aceeaşi regiune de pe pământ. Eclipsele de Soare parţiale sunt mai dese şi se produc atunci când Luna trece peste discul Soarelui, neacoperidu-l complet. Primele observaţii au fost făcute în urmă cu două milenii şi jumătate de babilonieni, apoi astronomul grec Ptolemeu a elaborat, către anul 150 al erei noastre, veritabile calcule.

În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că Soarele sau Luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. Dispariţia Soarelui în plină zi era identificată cu cele mai teribile evenimente, ca de exemplu moartea unui mare conducător, declanşarea sau întreruperea unui război.

În Grecia antică, cei ce îndrăzneau să spună că eclipsa se produce prin interpunerea Lunii sau a Pământului erau arşi de vii. Se credea că eclipsa se datora puterii unor formule magice. Aztecii posteau de frică în timpul eclipsei, femeile se flagelau, iar fetele îşi luau sânge din braţ. În India, se spunea că, la eclipsă, un demon îşi întinde ghearele negre peste aştri, vrând să-i smulgă. Chinezii credeau, pe vremuri, că eclipsele sunt pricinuite de un geniu al răului, care acoperă Soarele cu mâna dreaptă şi Luna cu mâna stângă.

Şi francezii credeau că eclipsele sunt semne prevestitoare de rău. Marea eclipsă din 1033 a fost socotită ca o premoniţie a morţii regelui Robert, iar o alta, din 1074, ca o prezicere a conspiraţiei lorzilor Catesby şi Percy din Anglia. În antichitate, armatele refuzau să lupte atunci când avea loc un asemenea fenomen. AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

Galaţi: Eclipsa parţială de Soare va putea fi urmărită de la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii