A murit academicianul Eugen Simion (fişă biografică)
Academicianul Eugen Simion a murit în ziua de 18 octombrie 2022, la vârsta de 89 de ani, a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, pentru AGERPRES.
***
Critic, istoric literar şi eseist, academicianul Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova.
A urmat cursurile Liceului ''Petru şi Pavel'' din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952-1957), unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Graur ş.a. În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză despre ''Eugen Lovinescu, scepticul mântuit'', avându-l drept conducător ştiinţific pe Şerban Cioculescu, potrivit lucrărilor ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003) şi ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, 2007).
În perioada de după absolvire, a lucrat ca cercetător în colectivul "Eminescu" de pe lângă Academia Română, care era condus de D. Panaitescu-Perpessicius (1957-1964). A fost redactor, între 1962-1968, la ''Gazeta literară''. Din mai 1964, a fost asistent la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universităţii din Bucureşti, unde a urcat treptele universitare, devenind lector (1967), conferenţiar (1971) şi profesor (din 1990).

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ''Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian" (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi "Întoarcerea autorului" (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).
A debutat cu un articol despre ''Caietele Eminescu'', în paginile "Tribunei" (1958), colaborând ulterior la majoritatea revistelor, unde a deţinut rubrici permanente: ''Gazeta literară'', "România literară", "Contemporanul", ''Flacăra'', "Literatorul" (din 1991). A condus din 1983 revista de critică şi informaţie literară "Caiete critice", al cărei director a devenit în 1990, notează ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, 2007).

Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale. Totodată, este autorul unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura română şi cultura românească: "Proza lui Eminescu" (debut editorial, 1964); "Orientări în literatura contemporană" (1965); "Eugen Lovinescu, scepticul mântuit" (1971, a doua ediţie în 1994); ciclul "Scriitori români de azi" (I - 1974, II - 1977, III - 1983, IV - 1989), "Dimineaţa poeţilor" (1980, reeditat în 1995, 1998, 2014); "Sfidarea Retoricii" (1986, 1999); "Moartea lui Mercuţio" (1993, 2002); "Convorbiri cu Petru Dumitriu" (1994, 1998, 2011); "Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii" (1995); "Fragmente critice" (I - 1997: "Scriitura publică, scriitura taciturnă"; II - 1998: "Demonul teoriei a obosit"; III - 1999: ''Mit. Mitizare. Mistificare''; IV - 2000); "Ficţiunea jurnalului intim" (2001, I - "Există o poetică a jurnalului?", II - "Intimismul european", III - "Diarismul românesc"); ''Eliade, romancier'' (Paris, Editions Oxus, 2004); "În ariergarda avangardei'' (2004); "Tânărul Eugen Ionescu" (2006, publicată în limba franceză, ''Le jeune Eugen Ionescu'', 2013); ''Ion Creangă. Cruzimile unui umorist jovial'' (2011, reeditată în 2014 şi 2017); "Mircea Eliade - Nodurile şi semnele prozei" (2005, reeditată în 2011); ''În ariergarda avangardei. Convorbiri cu Andrei Grigor'' (2012); ''Cioran, o mitologie a nedesăvârşirilor'' (2014); ''Alexandru Odobescu, un romantic erudit şi anxios, iubitor de reverii clasicizante'' (2016); "Posteritatea critică a lui E. Lovinescu" (2017); "Secolul al XIX-lea în doi mesianici chibzuiţi şi un vizionar mistic. Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica (2020); "Convorbirile mele...", vol. I şi II (2021); "Fragmente critice", vol. 1-8 (2021), potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003) şi www.fnsa.ro.
Este şi autorul unor ediţii, studii introductive şi antologii (Mihai Eminescu, ''Proza literară''; Eugen Lovinescu, ''Scrieri'', 9 volume; Mircea Eliade, ''Proza fantastică'', 3 volume; ''Antologia criticilor români'', 2 volume; Mihai Eminescu, ''Proză'', ş.a.), a prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea ş.a.
Ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ''Dicţionarului Tezaur al Limbii Române'' (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ''Dicţionarul General al Literaturii Române'', ''Dicţionarul Etimologic al Limbii Române'', ''Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic'' (DOOM), ''Gramatica Limbii Române'', ''Micul Dicţionar Academic''. De asemenea, o realizare culturală de importanţă excepţională a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri. Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români.
O serie dintre lucrările sale au fost traduse şi în limbi străine: ''Elmenyek kora, vallom asok kora. Parizsi nablo'' (1983); ''Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade'' (1984, în colaborare); ''Die Mitte Der Aufszatza zu Mircea Eliade'' (1994, în colaborare); ''The Return of the Author'' (1996); ''Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude'' (2001).

Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
I-au fost decernate: Premiul Academiei Române (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1965, 1976, 1980, 1984), Premiul ''Vocaţia Cooperării Culturale'', acordat de revista ''Balcani'' (2001), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2003), Premiul naţional de istorie şi critică literară "Petru Creţia", acordat pentru facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu (2010), Premiul Eminescu, acordat cu prilejul ediţiei a XXIII-a a Festivalului internaţional "Mihai Eminescu'' (2013), Premiul APLER Cartea anului 2014, pentru volumul "Cioran, o mitologie a nedesăvârşirilor" (2015).
A primit distincţiile: Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Mare Cruce (2000), Ordinul Naţional ''Crucea Sudului'' al Guvernului Braziliei (2000), Medalia comemorativă "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu" pentru merite deosebite în studierea, editarea, promovarea sau interpretarea operei eminesciene, conferită de preşedintele României (2000), Medalia Jubiliară ''Centenar Mircea Eliade'', conferită de preşedintele României, în semn de apreciere pentru activitatea meritorie şi contribuţia semnificativă în domeniul istoriei religiilor, cu prilejul Congresului European de istorie a religiilor de la Bucureşti (2006), Cavaler al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2008), Ordinul Republicii Moldova (2008), Ofiţer al ordinului Legiunii de Onoare a Franţei (2011), Medalia de Aur pentru Merite a Republicii Serbia (2013).

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
În decembrie 2018 Eugen Simion a devenit câştigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, acordată de Societatea Internaţională de Filologie, şi, de asemenea, a primit titlul de cetăţean de onoare al Capitalei.
Membru al Academiei Europene cu sediul la Londra (1992), membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari (Paris, 1992), preşedintele Comitetului Naţional Român UNESCO pentru Deceniul Mondial al Dezvoltării Culturale (1992), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1999), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice a Franţei (2004), membru al Academiei de Ştiinte şi Litere din Danemarca (2003), membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Franţa - corespondent străin (2004), membru al Academiei din Atena (2009); membru al Academiei Regale a Doctorilor (Spania); Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, Universitatea "Valahia" din Târgovişte, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureş, Universitatea "George Bacovia" din Bacău, Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi, Universităţii de Vest ''Vasile Goldiş'' Arad, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Universitatea ''Titu Maiorescu'' din Bucureşti, ş.a.), dar şi din străinătate, potrivit www.fnsa.ro şi www.omniscop.ro.
A fost ales, la 9 martie 1991, membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 martie 1992 membru titular; vicepreşedinte (1 februarie 1994- 16 ianuarie 1998), preşedinte interimar (15 octombrie 1997-16 ianuarie 1998) şi preşedinte al Academiei Române, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002. A deţinut această funcţie până la 20 aprilie 2006, notează www.omniscop.ro.
Din 2006 şi până la data trecerii în nefiinţă, a fost preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române. A mai deţinut funcţiile de director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară "George Călinescu", precum şi de preşedinte (fondator) al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. AGERPRES (Documentare - Irina Andreea Cristea, Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)
Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:
DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)
Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B
21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)
În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d
21 noiembrie - Ziua mondială a salutului
Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &
21 noiembrie - Ziua limbii sârbe
La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie
Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie
Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026
Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra
Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor
AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)
Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r
20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)
În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu
Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 noiembrie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului; Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Dasie; Sf. Ier. Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului Greco-catolice Sf. cuv. Grigore Decapolitul; Sf. aep. Proclu al Constantinopolului; Sf. m. Dasius din Durostorum
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 noiembrie
Este a 324-a zi a anului 2026. Au mai rămas 41 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 18 m și apune la 16 h 44 m. Luna răsare la 14 h 09 m și apune la 02 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)












