A murit academicianul Eugen Simion
Academicianul Eugen Simion a murit, marţi, la vârsta de 89 de ani, a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, pentru AGERPRES.
"Era internat la Spitalul Elias. Imobilizat", a declarat Pop.
Critic, istoric literar şi eseist, academicianul Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova.
A urmat cursurile Liceului ''Petru şi Pavel'' din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952-1957), unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză despre ''Eugen Lovinescu, scepticul mântuit'', avându-l drept conducător ştiinţific pe Şerban Cioculescu.
Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/Arhiva Istorică AGERPRES
Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ''Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian" (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi "Întoarcerea autorului" (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
A debutat cu un articol despre ''Caietele Eminescu'', în paginile "Tribunei" (1958), colaborând ulterior la majoritatea revistelor, unde a deţinut rubrici permanente: ''Gazeta literară'', "România literară", "Contemporanul", ''Flacăra'', "Literatorul" (din 1991).
Academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale. Totodată, este autorul unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura română şi cultura românească.
Este şi autorul unor ediţii, studii introductive şi antologii. A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea etc.
Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES FOTO
Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi în limbi străine: ''Elmenyek kora, vallom asok kora. Parizsi nablo'' (1983); ''Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade'' (1984, în colaborare); ''Die Mitte Der Aufszatza zu Mircea Eliade'' (1994, în colaborare); ''The Return of the Author'' (1996); ''Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude'' (2001).
La 9 martie 1991, Eugen Simion a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 martie 1992 membru titular. Apoi vicepreşedinte (1 februarie 1994 - 16 ianuarie 1998), preşedinte interimar (15 octombrie 1997 - 16 ianuarie 1998) şi preşedinte al Academiei Române, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002. A deţinut această funcţie până la 20 aprilie 2006.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
În calitate de preşedinte al Academiei Române, Simion a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ''Dicţionarului Tezaur al Limbii Române'' (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ''Dicţionarul General al Literaturii Române'', ''Dicţionarul Etimologic al Limbii Române'', ''Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic'' (DOOM), ''Gramatica Limbii Române'', ''Micul Dicţionar Academic''. De asemenea, o realizare culturală importantă a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri. Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români.
A primit numeroase premii şi distincţii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Academia Română: Cercetarea nu este o povară bugetară, ci sursă de progres și de bunăstare
Conducerea Academiei Române respinge afirmațiile ''nefondate'' și ''insuficient documentate'' făcute în spațiul public la adresa institutelor sale de cercetare și a cercetării românești, în general, subliniind că cercetarea nu este o povară bugetară, ci sursă de progres și de bunăstare. 'A ridica &ici
'Străzi deschise', în Sectorul 2; Calea Victoriei, pietonală doar duminică, activități artistice și civice pe malul Dâmboviței
Programul 'Străzi deschise' include în acest sfârșit de săptămână concerte și ateliere pe Calea Victoriei, spectacole și competiții sportive în Sectorul 2, dar și activități artistice și civice pe malul Dâmboviței. Activitățile se vor desfășura pe Calea Victoriei doar în data de 8 iunie, a informat,
Olt: Călușul readus în vatra satelor, la Festivalul Călușului Oltenesc
Jocul ritualic al călușului va fi readus în vatra satelor, prin Festivalul Călușul Oltenesc ce se va desfășura timp de o săptămână, începând din duminica Rusaliilor, în șase localități din județul Olt, au anunțat joi, într-o conferință de presă, organizatorii manifestării. Festivalul Călușul Oltenesc, ajuns în acest an
Athenaeum Summer Festival - între 14 și 25 iunie, pe Esplanada și în Sala Mare a Ateneului Român
Athenaeum Summer Festival revine cu o nouă ediție între 14 și 25 iunie, iubitorii muzicii fiind invitați la două concerte pe Esplanada Ateneului și trei seri în Sala Mare. Potrivit unui comunicat al Filarmonicii 'George Enescu', transmis joi AGERPRES, pe 14 iunie, în cadrul primului concert al festivalului, pe Esplanada Ateneului Rom&
Istoricul de artă Erwin Kessler este, de vineri, managerul interimar al Muzeului Național de Artă al României
Istoricul de artă Erwin Kessler este, începând de vineri, managerul interimar, pentru 60 de zile, al Muzeului Național de Artă al României. 'În data de 06.06.2025 se încheie contractul prin care se asigura conducerea interimară a Muzeului Național de Artă al României pe o perioadă de 60 de zile de către
De Ziua Italiei, sărbătoare de trei zile în Cetatea Oradea organizată de asociația 'Italiani in Bihor'
Asociația pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune (APTOR - Visit Oradea) anunță sărbătoarea de trei zile dedicată Zilei Italiei, organizată în premieră, ce va avea loc în perioada 6-8 iunie sub genericul 'Festa Italiana' în Cetatea Oradea. 'Această sărbătoare aduce în inima orașului Oradea fa
Muzeul Național de Istorie - închis duminică, de Rusalii; Muzeul Satului - deschis
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va fi închis duminică, de Rusalii, în timp ce Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' va avea program normal. 'Vă informăm că în ziua de duminică, 8 iunie 2025, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor, programul de vizitare a Muzeului Național de Istorie a Român
Mai multe instituții muzeale din structura Muzeului Municipiului București - închise duminică, de Rusalii
O serie de muzee din structura Muzeului Municipiului București (MMB) vor fi închise duminică, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. Potrivit paginii de Facebook a MMB, următoarele muzee vor fi închise duminică: * Muzeul 'Theodor Aman' * Casa 'Filipescu Cesianu' * Muzeul 'George Severeanu&
Tulcea: Expoziție stradală 'Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic'
Piața Mircea cel Bătrân din centrul orașului Tulcea găzduiește, începând de miercuri seara, expoziția stradală 'Pitoresc mediteraneean în arhitectura Bucureștiului interbelic', rezultat a două proiecte editoriale susținute de Ordinul Arhitecților din România. Expoziția deschisă publicului până la finele lunii
Brașov: Râșnovul participă la ediția din acest an a 'Nopții cetăților europene'
Cetatea Râșnov participă, în acest an, la 'Noaptea cetăților europene' cu un eveniment organizat pe 8 iunie, fiind singura cetate din România înscrisă în calendarul acestui program european, care se desfășoară din mai și până în octombrie. 'Nu promitem artificii, dar avem ceva mult mai bun! O zi între
Spectacol literar-muzical dedicat domnitorului Constantin Brâncoveanu - în weekend, la Palatele Brâncovenești
Spectacolul literar-muzical 'Inima lui Constantin', un eveniment cu o încărcătură istorică și culturală, dedicat domnitorului Constantin Brâncoveanu, va fi prezentat sâmbătă și duminică, de la ora 16:00, la Centrul de Cultură 'Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului'. Potrivit unui comunicat transmis, miercuri
Emil Constantinescu: Ceva nevăzut îl lega pe Eugen Doga cu țara și cu lumea întreagă
Fostul președinte al României Emil Constantinescu regretă moartea compozitorului Eugen Doga, evidențiind că 'între el și muzică se află doar destinul' și cei care l-au iubit și nu îl vor uita. 'În anii '70, am fost fermecat, ca toată generația mea, de filmele 'Lăutarii' și 'Șatra', venite
A fost vernisată o expoziție dedicată lui Ioan Bianu, ctitor al Bibliotecii Academiei Române
O expoziție dedicată personalității lui Ioan Bianu, ctitor al Bibliotecii Academiei Române, a fost vernisată miercuri, la evenimentul omagial, ocazionat de împlinirea a 90 de ani de la moartea filologului, fiind prezent și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.
Academia Română/ Ioan-Aurel Pop: Maestrul Eugen Doga trăiește prin arta lui
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a evidențiat într-un 'omagiu târziu' adus maestrului Eugen Doga că muzicianul a lăsat în urmă o operă nemuritoare, la dimensiuni temporale eterne. 'Maestrul trăiește prin arta lui, prin muzica lui, pe care a avut amabilitatea să mi-o înmâneze odinioa
Alba: Două daruri simbolice pentru Papa Leon al XIV-lea, din partea Bisericii Greco-Catolice
Un portret în mozaic al Cardinalului Iuliu Hossu și o pictură alegorică a Catedralei 'Sfânta Treime' din Blaj, intitulată 'Biserica în zeghe', au fost oferite Papei Leon al XIV-lea de către Episcopul auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Cristian Crișan, în cadrul unei întâlniri avute de suveranul ponti