REPORTAJ Între Palme d'Or și 'Palma de odor' - Patria cu miros de mucegai (GALERIE FOTO/VIDEO)
În timp ce cinematografia românească culege lauri internaționali pe covorul roșu de la Cannes, în inima Capitalei, ecranul pe care s-au proiectat marile capodopere ale lumii se dezintegrează încet, de ani de zile, în igrasie, urină și nepăsare.
Cinematograful Patria, un gigant modernist la momentul inaugurării, în 1935, cu peste 1.000 de locuri și proiectat de Horia Creangă, nepotul lui Ion Creangă, primește de ani de zile propria 'distincție' nedreaptă: Palma de odor - un focar de infecție, unde mirosul pestilențial de mucegai și fecale ține loc de cultură.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Așa suntem construiți ca neam, când unul de-ai noștri cunoaște gloria, imediat ne-o 'asumăm', un cuvânt de-andoaselea folosit excesiv și inutil în ultima vreme. Crește inima în noi ca nație, așa am făcut și facem în continuare cu Brâncuși, cu Nadia, cu Năstase, cu Hagi, cu Popovici, cu Mungiu, și pe alocuri, cu micuțele creiere mari care câștigă aur curat la concursurile internaționale de robotică, fizică sau matematică.
Dar astăzi trăim absurdul și paradoxul în stare pură, suntem în zodia lui Eugen Ionescu. România a devenit o forță cinematografică mondială, însă nu are un ecran funcțional acasă. Cristian Mungiu, singurul regizor român laureat cu marele trofeu de la Cannes, pentru a doua oară, nu are unde să organizeze premiera filmului Fjord acasă, la București.
'Dacă am mai reușit o dată să luăm un Palme d'Or - pentru că nu mi-a aparținut mie, ci cinematografiei române, am niște așteptări care nu se leagă de filmul meu. Eu am rugămintea și pretenția ca statul român să încerce să dea un pic mai mult înapoi culturii și cinematografiei, pentru că noi am făcut partea noastră. E un pic stânjenitor că la 20 de ani după ce am luat primul Palme d'Or, ne întoarcem acum și noi nu avem încă o sală de premieră la care să prezentăm filmul acesta, în București. Avem nevoie ca statul să ne ajute', spunea Mungiu la 24 mai, la sosirea în țară.
În foaierul de la Cinema Patria, cuvintele sale capătă o greutate sinistră, ca un ecou, unde cinematografia primește doar întuneric, nepăsare și un miros insuportabil.
Dau ture de jur împrejurul Cinematografului Patria, fost Aro la începuturi, pe unde se formau cozile de sute de oameni la bilete, fără a mă apropia prea mult de intrarea principală. Un icnet interior de greață pornește involuntar de fiecare dată când tragi aerul acru și greu. Mirosul dejecțiilor umane e insuportabil.
Intru în discuții cu un om de-al locului, care știe multe. 'Aici era primul cinematograf al țării, aici se țineau premierele la toate filmele, cele mai importante. Sergiu Nicolaescu avea toate premierele aici. Și de o groază de timp se luptă ca niște câini, de ani de zile, ministerul cu primăria mare, cu primăria de sector și tot așa, de a ajuns totul o paragină. Dorm aurolacii pe acolo, au distrus tot', spune omul.
Blocat administrativ din anul 2015 sub pretextul riscului seismic, după tragedia de la Colectiv, Cinema Patria se află scriptic în administrarea Primăriei Sectorului 1, dar se află și pe listele de consolidare amânate în mai multe rânduri ale Primăriei Capitalei. În realitate este un teritoriu al nimănui: abandonat, nepăzit, vandalizat și devenit adăpost de noapte pentru oamenii străzii.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Intru în Cinema Patria, sau ce a mai rămas din el, relativ ușor. E nepăzit, neîncuiat. Trebuie să știi doar pe unde. Asta doar dacă îți dorești să vezi cum arată infernul, degradarea, hăul.
Vizitând aproape toate încăperile clădirii părăsite, inclusiv o parte din pod, mai puțin 'dormitorul' unui om al străzii, realizez că sunt mai multe căi de acces în cinema, la etaj existând mai multe uși deschise larg și ferestre fără geamuri sau tocărie. E libertate, să intre cine vrea. Dar cine vrea?
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Ușile masive din sticlă de care îmi aduc aminte din copilărie și prin care miile de bucureșteni intrau în 'Epoca de Aur' a cinematografiei, nu le găsesc. Clădirea a suferit modificări de-a lungul timpului. În plus e beznă, puținele geamuri de la parter sunt acoperite cu sute de straturi de afișe reclamă la șușanele artistice.
Intru printr-o laterală a sălii în ceea ce pare a fi o scenă dintr-un film cu atmosferă post-apocaliptică. Mirosul de excremente e luat de altul, la fel de greu, de igrasie, de umezeală. M-am surprins uitându-mă în dreapta și în stânga după Bacovia. Nici țipenie, doar atmosfera creată de el.
Scaunele tapițate au fost scoase de mult timp, mocheta la fel. În bezna sălii cinematografului Patria, dacă vorbești se formează ecou. Dar ciudat este că sunetul parcă se întoarce spre tine, cu vocea lui Jean Gabin în 'Mizerabilii'. Sau poate că vine din gura lui Alain Delon, în 'Clanul Sicilienilor'? Și totuși, ar putea fi și Liz Taylor pe acolo, în 'Cleopatra', și Ilarion Ciobanu în 'Columna', și Amza Pellea în 'Nea Mărin Miliardar' și Colea Răutu în 'Lupeni 29', și, și, și. Și peste toate se aud sute de mii de români care oftează, suspină și plâng când văd a treia, a cincea, a zecea oară 'Lanțul amintirilor', sau Yaadon Ki Baaraat.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Un perete gol, alb, în întunericul sălii, mă face să cred că acolo ar fi fost odată pânza care a făcut milioane de ochi să sclipească de fericire, milioane de guri să-și ridice colțurile în sus, milioane de dinți să se lase văzuți într-un hohot de nestăvilit sau milioane de guri să-și găsească perechea într-un sărut furat pe ascuns. Cine știe câte destine au fost scrise în întunericul acestei săli, cu luminile peliculei jucând pe pânza albă.
Așa e, într-acolo trebuie să fi fost magica pânză, pentru că sus, la etaj, în spate, se văd trei ferestruici prin care străbate lumina soarelui. Singura care mai intră acum în sală, spre deosebire de alte timpuri, când pe acolo alte lumi se revărsau și intrau în mințile oamenilor.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
În plus, bucata de perete alb se află deasupra scenei pe care a susținut un concert însuși George Enescu, în 1937.
Ies din sală și ajung în zona intrării principale, pe holul pe care erau instalate casele de bilete. De aici se aprovizionau șmenarii care vindeau la suprapreț biletele în Epoca de Aur, îmbogățindu-se. Unii au recunoscut-o public, alții sunt 'imaculați'.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Peste tot domnește haosul, igrasia, nepăsarea. Pereții au ciuperci negre pe ei, până la un metru înălțime. Mai peste tot sunt acoperiți cu graffiti. O singură ușă capitonată a rămas acoperită de catifea. Pe jos, mozaicul e plin de urme de apă, urină, alcool poate, după cutiile de bere care zac ici și colo.
La etaj, în zona în care era aproape imposibil să prinzi bilet, pentru că vizibilitatea era cea mai bună, găsesc într-o mică încăpere două seifuri. Cel mare cred că depășește câteva tone. Cineva a încercat cu un obiect de fier să îi zgândăre încuietoarea, dar mastodontul de fier fabricat în Austria s-a lăsat doar ușor zgâriat. Cel mic e și el nedesfăcut, deși e răsturnat și semnele de agresiune asupra lui sunt mai mari.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
În aceeași încăpere, câteva mii de documente păstrate de zeci de ani sunt împrăștiate pe jos. Se văd anii '˜50, '˜60, '˜70, și ștampile, și semnături. Sunt rapoarte, dări de seamă, inventare.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
La ușă zace un biblioraft, plin de documente. Din care aflu că în 31 decembrie 1961, la ora 16:30, cu câteva ore înainte de Revelion, subsemnații Elefteriu Constantin, responsabilul Cinematografului Patria, și Ene Maria, casieră, au făcut un proces verbal de predare - primire a stocului de bilete și a 'chitanților' pentru bilete date pe credit. Aproape 130.000 de bilete, într-un an. 130 de mii de visuri, 130 de mii de zâmbete, 130 de mii de povești, 130 de mii de lumi.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Zona balcoanelor e la fel de degradată, scaunele au dispărut, au fost scoase, trebuie să fii atent să nu cazi peste balustrade. Pe holuri și încăperi același haos generalizat, de parcă toate popoarele migratoare care ar fi trecut să vadă Yaadon Ki Baaraat s-au răzbunat pe tot ce au apucat, nemulțumite că au primit în schimb replica lui Gheorghe Cozorici către Mircea Diaconu în pelicula 'Un petic de cer', 1984: 'Și eu tot la Bicaz m-am însurat!'.
Vreau să ajung sus în cabina de proiecție, acolo unde arhanghelii dumnezeilor cinematografiei mișcau manete, puneau role, le lipeau, făceau scharful manual, potriveau sunetul pentru ca mai apoi să dea start 'lumii'.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Urci niște trepte în 'melc', destule și șubrede, deși sunt din piatră. Încăperi minuscule stânga dreapta, pe una dintre el se vede coama unor tubulaturi uriașe. Cred că e vorba despre sistemul de aerisire, modern în 1935, când ziarele vremii titrau că Cinema Aro, așa cum se numea pe atunci, beneficia de aer condiționat. Aveam să descopăr și restul ansamblului de climatizare mai târziu, în pod. Acolo unde chiar mi-aș fi dorit să fiu unul dintre zecile de porumbei aciuați, ca să elimin pericolul prăbușirii.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Găsesc în cele din urmă cabina de proiecție. Găzduiește două proiectoare de film, ambele distruse. Unul fabricat în Cehoslovacia arată parcă mai bine și în interior se mai pot vedea niște oglinzi curbate. Are un film vechi rupt, atârnat de el, ca o beteală ieftină într-un brad de Crăciun. De aici pornea fiecare miraj.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Ies din cinema ca de obicei, cu ochii mijiți de lumina soarelui orbitor, și cu sentimentul că aș fi asistat la cea mai grotescă peliculă văzută vreodată.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Ruinarea cinematografului Patria nu este doar un eșec administrativ, ci poate fi chiar oglinda unui paradox național revoltător. Clădirea care a pornit în perioada interbelică ca un simbol al avangardei și al modernismului european, o bijuterie arhitecturală menită să civilizeze și să adune elitele, și să bucure poporul, a fost coborâtă de nepăsare în cel mai degradant primitivism. Trăim absurdul suprem: ne umflăm piepturile de mândrie patriotică când îi vedem pe ai noștri pășind pe covorul roșu de la Cannes, însă, în inima Capitalei, îi așteptăm acasă, așa cum doar noi știm. Întindem sub picioarele culturii un covor de delăsare catastrofică și, blocați în propria neputință, asistăm la o realitate în care geniul artistic românesc este condamnat să se nască, paradoxal, exact din mizerie. Adormiți parcă într-un blestem istoric, visăm doar ca Testamentul lui Arghezi să se împlinească din nou între aceste ziduri uitate: 'Durerea noastră surdă și amară / O grămădii pe-o singură vioară, / Pe care ascultând-o a jucat / Stăpânul, ca un țap înjunghiat. / Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi'.
AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Festivalul de Poezie București: Întâlnirea literară 'Poezia peruană și periferia Occidentului' - marți, la Institutul Cervantes
Întâlnirea literară 'Poezia peruană și periferia Occidentului', eveniment care se înscrie în programul celei de-a XVI-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) și la care va fi prezent poetul peruan Martín Rodríguez-Gaona, are loc marți, în Sala Auditorium a Institutului Cervantes.
Teleorman/Expoziția 'Chipuri din Memoria Sudului' - Marin Preda, Zaharia Stancu și Mircea Scarlat, la Biblioteca Județeană
Expoziția 'Chipuri din Memoria Sudului', ce cuprinde portretele marilor scriitori Marin Preda și Zaharia Stancu, precum și al criticului literar Mircea Scarlat - lucrări semnate de artista Alessia Mogoș -, a fost vernisată luni la Biblioteca Județeană 'Marin Preda' Teleorman. 'Cele trei lucrări au fost concepute astfel &ici
Ioan Cristescu, directorul MNLR: Festivalul Internațional de Poezie București - o sărbătoare a sufletului, a minții și a dialogului
Festivalul Internațional de Poezie București a fost inițiat din dorința de a oferi publicului bucureștean, și nu numai, o sărbătoare a sufletului, a minții și a dialogului, a afirmat Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, luni seara, în deschiderea celei de-a XVI-a ediții a festivalului. '
Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci îl cheamă pe credincios la propria înălțare duhovnicească prin iubire
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită luni, îl cheamă pe credincios la propria înălțare duhovnicească prin iubire smerită, singura care aduce omului m&
Institutul Francez și Goethe-Institut lansează 'Adevăruri în mișcare' - film, sunet și media comunitare împotriva dezinformării
Institutul Francez și Goethe-Institut anunță lansarea proiectului 'Adevăruri în mișcare' - film, sunet și media comunitare împotriva dezinformării, o inițiativă de cooperare franco-germană care pune în dialog arta, educația media și participarea civică. ''Adevăruri în mișcare' propune un laborator de gândire cr
Mureș: Ediția a III-a a festivalului 'Mica Săptămână de Muzică Veche', în Cetatea Medievală Sighișoara
Societatea Cultural-Artistică de Tineret CONCRET și Grupul de muzică veche TRUVERII din București, în colaborare cu Primăria Sighișoara, au anunțat, luni, organizarea celei de-a treia ediții a Festivalului 'Mica Săptămână de Muzică Veche'. Festivalul are loc în Cetatea Medievală Sighișoara, în perioada 18-20 septembrie, și este
Președintele Academiei, Marius Andruh, la comemorarea fraților Ion și Alexandru Lapedatu: Se cuvine să ne cinstim înaintașii
Președintele Academiei, Marius Andruh, a îndemnat, luni, la sesiunea comemorativă dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea fraților Ion și Alexandru Lapedatu, la cinstirea înaintașilor, privindu-i ca părtași la construcția unor etape din dezvoltarea României moderne. 'Este bine, este frumos, așa se cuvine, să ne cinstim &icir
MAE: Contribuție voluntară de aproximativ 65.000 de lei la Platforma pentru siguranța jurnaliștilor
România a contribuit voluntar cu aproximativ 65.000 de lei la Platforma pentru siguranța jurnaliștilor, a transmis luni Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Sursa citată arată că în acest an statul român a sprijinit Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a Consiliului Europei (Platforma pentru sigur
Ediția aniversară a Festivalului Săptămâna Haferland se va desfășura în 2027, în perioada 5 - 8 august
Ediția aniversară a Festivalului Săptămâna Haferland, ce va marca 15 ani de existență neîntreruptă a evenimentului care celebrează istoria și tradițiile comunității sașilor transilvăneni, va avea loc în perioada 5 - 8 august 2027. Potrivit unui comunicat al organizatorilor, Fundația Michael Schmidt și Fundația Tabaluga / Peter Maffay Stiftung
Focus Japonia la BIFF 2026 - de la animația contemporană la noul film al lui Kiyoshi Kurosawa
Un program dedicat cinematografiei japoneze contemporane, care reunește trei titluri, 'We Are Aliens', în regia lui Kohei Kadowaki, 'The Keeper of the Camphor Tree', semnat de Tomohiko Ito, și 'The Samurai and the Prisoner', cel mai recent film al cineastului Kiyoshi Kurosawa, va fi prezentat la cea de-a XXII-a ediție a Bucharest International F
Violonistul american Jayden King a câștigat, la 11 ani, premiul I la Concursul Internațional George Enescu
Violonistul american Jayden King, în vârstă de 11 ani, a câștigat Premiul I al Secțiunii Vioară a Concursului Internațional George Enescu 2026, devenind cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. Premiul al II-lea i-a revenit lui Francesco Papa din Italia și premiul al III-lea lui Eun Che Kim din Coreea de Sud, în urm
'Duelul Tenorilor', cu tenorul Ștefan von Korch și invitații săi, la Sala Studio a Teatrului Național
Concertul-eveniment 'Duelul Tenorilor', cu Ștefan von Korch și invitații săi, Andrei Mihalcea și Mihai Urzicana, acompaniați la pian de Alexandru Burcă, va fi prezentat în deschiderea de toamnă a stagiunii Musical Extravaganza, luni, de la ora 19:00, la Sala Studio a Teatrului Național din Capitală. Potrivit paginii de Facebook dedicată eveniment
Buzău: Structura schitului din piatră Fundătura, vechi de sute de ani, nu a fost afectată de acoperișul de lemn
Acoperișul modern construit peste schitul rupestru Fundătura, parte din ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniș aflat în Geoparcul UNESCO 'Ținutul Buzăului', nu a afectat stânca, potrivit unei echipe de specialiști care s-a deplasat la fața locului pentru a evalua starea monumentului, urmând să se ia o decizie asupra readucerii lui la starea inițial
Gala Premiilor Uniunii Compozitorilor - luni, la Opera Națională București; Marele Premiu - compozitoarea Doina Rotaru
Gala Premiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ediția a 55-a, va avea loc luni, de la ora 18:00, la Opera Națională București. Punctul central al serii va fi decernarea Marelui Premiu al UCMR compozitoarei Doina Rotaru. De asemenea, vor fi anunțate premiile UCMR pe anul 2025, acordate de Secția de muzică instrumentală
Festivalul Internațional de Poezie București începe luni - spațiu al întâlnirii dintre culturi și generații, cu peste 50 de evenimente
Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) - ediția a XVI-a, care reunește poeți și artiști din întreaga lume într-un program amplu dedicat poeziei, dialogului intercultural și puterii cuvântului, se desfășoară în Capitală de luni până duminică. Festivalul este deschis oficial luni, de la ora 18:00, în Aula Bibliote