REPORTAJ Între Palme d'Or și 'Palma de odor' - Patria cu miros de mucegai (GALERIE FOTO/VIDEO)
În timp ce cinematografia românească culege lauri internaționali pe covorul roșu de la Cannes, în inima Capitalei, ecranul pe care s-au proiectat marile capodopere ale lumii se dezintegrează încet, de ani de zile, în igrasie, urină și nepăsare.
Cinematograful Patria, un gigant modernist la momentul inaugurării, în 1935, cu peste 1.000 de locuri și proiectat de Horia Creangă, nepotul lui Ion Creangă, primește de ani de zile propria 'distincție' nedreaptă: Palma de odor - un focar de infecție, unde mirosul pestilențial de mucegai și fecale ține loc de cultură.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Așa suntem construiți ca neam, când unul de-ai noștri cunoaște gloria, imediat ne-o 'asumăm', un cuvânt de-andoaselea folosit excesiv și inutil în ultima vreme. Crește inima în noi ca nație, așa am făcut și facem în continuare cu Brâncuși, cu Nadia, cu Năstase, cu Hagi, cu Popovici, cu Mungiu, și pe alocuri, cu micuțele creiere mari care câștigă aur curat la concursurile internaționale de robotică, fizică sau matematică.
Dar astăzi trăim absurdul și paradoxul în stare pură, suntem în zodia lui Eugen Ionescu. România a devenit o forță cinematografică mondială, însă nu are un ecran funcțional acasă. Cristian Mungiu, singurul regizor român laureat cu marele trofeu de la Cannes, pentru a doua oară, nu are unde să organizeze premiera filmului Fjord acasă, la București.
'Dacă am mai reușit o dată să luăm un Palme d'Or - pentru că nu mi-a aparținut mie, ci cinematografiei române, am niște așteptări care nu se leagă de filmul meu. Eu am rugămintea și pretenția ca statul român să încerce să dea un pic mai mult înapoi culturii și cinematografiei, pentru că noi am făcut partea noastră. E un pic stânjenitor că la 20 de ani după ce am luat primul Palme d'Or, ne întoarcem acum și noi nu avem încă o sală de premieră la care să prezentăm filmul acesta, în București. Avem nevoie ca statul să ne ajute', spunea Mungiu la 24 mai, la sosirea în țară.
În foaierul de la Cinema Patria, cuvintele sale capătă o greutate sinistră, ca un ecou, unde cinematografia primește doar întuneric, nepăsare și un miros insuportabil.
Dau ture de jur împrejurul Cinematografului Patria, fost Aro la începuturi, pe unde se formau cozile de sute de oameni la bilete, fără a mă apropia prea mult de intrarea principală. Un icnet interior de greață pornește involuntar de fiecare dată când tragi aerul acru și greu. Mirosul dejecțiilor umane e insuportabil.
Intru în discuții cu un om de-al locului, care știe multe. 'Aici era primul cinematograf al țării, aici se țineau premierele la toate filmele, cele mai importante. Sergiu Nicolaescu avea toate premierele aici. Și de o groază de timp se luptă ca niște câini, de ani de zile, ministerul cu primăria mare, cu primăria de sector și tot așa, de a ajuns totul o paragină. Dorm aurolacii pe acolo, au distrus tot', spune omul.
Blocat administrativ din anul 2015 sub pretextul riscului seismic, după tragedia de la Colectiv, Cinema Patria se află scriptic în administrarea Primăriei Sectorului 1, dar se află și pe listele de consolidare amânate în mai multe rânduri ale Primăriei Capitalei. În realitate este un teritoriu al nimănui: abandonat, nepăzit, vandalizat și devenit adăpost de noapte pentru oamenii străzii.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Intru în Cinema Patria, sau ce a mai rămas din el, relativ ușor. E nepăzit, neîncuiat. Trebuie să știi doar pe unde. Asta doar dacă îți dorești să vezi cum arată infernul, degradarea, hăul.
Vizitând aproape toate încăperile clădirii părăsite, inclusiv o parte din pod, mai puțin 'dormitorul' unui om al străzii, realizez că sunt mai multe căi de acces în cinema, la etaj existând mai multe uși deschise larg și ferestre fără geamuri sau tocărie. E libertate, să intre cine vrea. Dar cine vrea?
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Ușile masive din sticlă de care îmi aduc aminte din copilărie și prin care miile de bucureșteni intrau în 'Epoca de Aur' a cinematografiei, nu le găsesc. Clădirea a suferit modificări de-a lungul timpului. În plus e beznă, puținele geamuri de la parter sunt acoperite cu sute de straturi de afișe reclamă la șușanele artistice.
Intru printr-o laterală a sălii în ceea ce pare a fi o scenă dintr-un film cu atmosferă post-apocaliptică. Mirosul de excremente e luat de altul, la fel de greu, de igrasie, de umezeală. M-am surprins uitându-mă în dreapta și în stânga după Bacovia. Nici țipenie, doar atmosfera creată de el.
Scaunele tapițate au fost scoase de mult timp, mocheta la fel. În bezna sălii cinematografului Patria, dacă vorbești se formează ecou. Dar ciudat este că sunetul parcă se întoarce spre tine, cu vocea lui Jean Gabin în 'Mizerabilii'. Sau poate că vine din gura lui Alain Delon, în 'Clanul Sicilienilor'? Și totuși, ar putea fi și Liz Taylor pe acolo, în 'Cleopatra', și Ilarion Ciobanu în 'Columna', și Amza Pellea în 'Nea Mărin Miliardar' și Colea Răutu în 'Lupeni 29', și, și, și. Și peste toate se aud sute de mii de români care oftează, suspină și plâng când văd a treia, a cincea, a zecea oară 'Lanțul amintirilor', sau Yaadon Ki Baaraat.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Un perete gol, alb, în întunericul sălii, mă face să cred că acolo ar fi fost odată pânza care a făcut milioane de ochi să sclipească de fericire, milioane de guri să-și ridice colțurile în sus, milioane de dinți să se lase văzuți într-un hohot de nestăvilit sau milioane de guri să-și găsească perechea într-un sărut furat pe ascuns. Cine știe câte destine au fost scrise în întunericul acestei săli, cu luminile peliculei jucând pe pânza albă.
Așa e, într-acolo trebuie să fi fost magica pânză, pentru că sus, la etaj, în spate, se văd trei ferestruici prin care străbate lumina soarelui. Singura care mai intră acum în sală, spre deosebire de alte timpuri, când pe acolo alte lumi se revărsau și intrau în mințile oamenilor.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
În plus, bucata de perete alb se află deasupra scenei pe care a susținut un concert însuși George Enescu, în 1937.
Ies din sală și ajung în zona intrării principale, pe holul pe care erau instalate casele de bilete. De aici se aprovizionau șmenarii care vindeau la suprapreț biletele în Epoca de Aur, îmbogățindu-se. Unii au recunoscut-o public, alții sunt 'imaculați'.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Peste tot domnește haosul, igrasia, nepăsarea. Pereții au ciuperci negre pe ei, până la un metru înălțime. Mai peste tot sunt acoperiți cu graffiti. O singură ușă capitonată a rămas acoperită de catifea. Pe jos, mozaicul e plin de urme de apă, urină, alcool poate, după cutiile de bere care zac ici și colo.
La etaj, în zona în care era aproape imposibil să prinzi bilet, pentru că vizibilitatea era cea mai bună, găsesc într-o mică încăpere două seifuri. Cel mare cred că depășește câteva tone. Cineva a încercat cu un obiect de fier să îi zgândăre încuietoarea, dar mastodontul de fier fabricat în Austria s-a lăsat doar ușor zgâriat. Cel mic e și el nedesfăcut, deși e răsturnat și semnele de agresiune asupra lui sunt mai mari.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
În aceeași încăpere, câteva mii de documente păstrate de zeci de ani sunt împrăștiate pe jos. Se văd anii '˜50, '˜60, '˜70, și ștampile, și semnături. Sunt rapoarte, dări de seamă, inventare.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
La ușă zace un biblioraft, plin de documente. Din care aflu că în 31 decembrie 1961, la ora 16:30, cu câteva ore înainte de Revelion, subsemnații Elefteriu Constantin, responsabilul Cinematografului Patria, și Ene Maria, casieră, au făcut un proces verbal de predare - primire a stocului de bilete și a 'chitanților' pentru bilete date pe credit. Aproape 130.000 de bilete, într-un an. 130 de mii de visuri, 130 de mii de zâmbete, 130 de mii de povești, 130 de mii de lumi.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Zona balcoanelor e la fel de degradată, scaunele au dispărut, au fost scoase, trebuie să fii atent să nu cazi peste balustrade. Pe holuri și încăperi același haos generalizat, de parcă toate popoarele migratoare care ar fi trecut să vadă Yaadon Ki Baaraat s-au răzbunat pe tot ce au apucat, nemulțumite că au primit în schimb replica lui Gheorghe Cozorici către Mircea Diaconu în pelicula 'Un petic de cer', 1984: 'Și eu tot la Bicaz m-am însurat!'.
Vreau să ajung sus în cabina de proiecție, acolo unde arhanghelii dumnezeilor cinematografiei mișcau manete, puneau role, le lipeau, făceau scharful manual, potriveau sunetul pentru ca mai apoi să dea start 'lumii'.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Urci niște trepte în 'melc', destule și șubrede, deși sunt din piatră. Încăperi minuscule stânga dreapta, pe una dintre el se vede coama unor tubulaturi uriașe. Cred că e vorba despre sistemul de aerisire, modern în 1935, când ziarele vremii titrau că Cinema Aro, așa cum se numea pe atunci, beneficia de aer condiționat. Aveam să descopăr și restul ansamblului de climatizare mai târziu, în pod. Acolo unde chiar mi-aș fi dorit să fiu unul dintre zecile de porumbei aciuați, ca să elimin pericolul prăbușirii.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Găsesc în cele din urmă cabina de proiecție. Găzduiește două proiectoare de film, ambele distruse. Unul fabricat în Cehoslovacia arată parcă mai bine și în interior se mai pot vedea niște oglinzi curbate. Are un film vechi rupt, atârnat de el, ca o beteală ieftină într-un brad de Crăciun. De aici pornea fiecare miraj.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Ies din cinema ca de obicei, cu ochii mijiți de lumina soarelui orbitor, și cu sentimentul că aș fi asistat la cea mai grotescă peliculă văzută vreodată.
Foto: (c) Adrian Țone/AGERPRES
Ruinarea cinematografului Patria nu este doar un eșec administrativ, ci poate fi chiar oglinda unui paradox național revoltător. Clădirea care a pornit în perioada interbelică ca un simbol al avangardei și al modernismului european, o bijuterie arhitecturală menită să civilizeze și să adune elitele, și să bucure poporul, a fost coborâtă de nepăsare în cel mai degradant primitivism. Trăim absurdul suprem: ne umflăm piepturile de mândrie patriotică când îi vedem pe ai noștri pășind pe covorul roșu de la Cannes, însă, în inima Capitalei, îi așteptăm acasă, așa cum doar noi știm. Întindem sub picioarele culturii un covor de delăsare catastrofică și, blocați în propria neputință, asistăm la o realitate în care geniul artistic românesc este condamnat să se nască, paradoxal, exact din mizerie. Adormiți parcă într-un blestem istoric, visăm doar ca Testamentul lui Arghezi să se împlinească din nou între aceste ziduri uitate: 'Durerea noastră surdă și amară / O grămădii pe-o singură vioară, / Pe care ascultând-o a jucat / Stăpânul, ca un țap înjunghiat. / Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi'.
AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Mureș: Orchestra UMFST și Trupa Re-Born, în deschiderea Zilelor Târgumureșene
Orchestra Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, Trupa Re-Born de la Palatul Copiilor din municipiu, câștigătoarea trofeului 'Românii au talent', alături de Alina Manole & Band, deschid joi seara, în Cetatea Medievală, ediția cu numărul 29 a Zilelor Târ
Iași: Lucrări ale lui Pablo Picasso vor fi expuse la Palatul Culturii, în perioada 3-12 iulie
Vizitatorii Palatului Culturii din Iași vor avea ocazia să admire ceramică pictată și glazurată, precum și cromolitografii realizate de Pablo Picasso, în cadrul unei expoziții organizate, în perioada 3-12 iulie, de Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași, în parteneriat cu 'Artmark'. Intitulată 'Picasso l
Cristian Mungiu - invitat de onoare la Festivalul din La Rochelle; retrospectivă cu nouă lungmetraje și toate scurtmetrajele sale
Regizorul Cristian Mungiu este invitat de onoare al celei de-a 54-a ediții a Festivalului Internațional de Film din La Rochelle - FEMA La Rochelle, Franța, care se desfășoară în perioada 26 iunie - 4 iulie. Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român transmis, joi, AGERPRES, Cristian Mungiu se va afla la FEMA La Rochelle
Neamț: Artiști din Italia, Costa Rica, Japonia și România - prezenți la Festivalul 'Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț'
Artiști din Italia, Costa Rica, Japonia și România vor fi prezenți la a 51-a ediție a Festivalului 'Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț', eveniment cultural organizat în perioada 5-11 iulie de Centrul pentru Cultură și Arte 'Carmen Saeculare' și finanțat de Consiliul Județean (CJ) Neamț. 'Mă bucură faptul că și anu
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', luni, la Academia Română
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', dedicată fondatorului Școlii românești de biologie celulară și al Institutului de Biologie și Patologie Celulară, la 100 de ani de la nașterea sa, va fi organizată luni, în Aula Academiei Române, de la ora 10:00. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul de B
Patriarhia Română își exprimă solidaritatea față de cei afectați de cutremurele recente din Venezuela
Patriarhia Română își exprimă solidaritatea față de cei afectați de cutremurele care au avut loc recent în Venezuela și care au provocat pierderi de vieți omenești, rănirea mai multor persoane și imense pagube materiale. 'În semn de profundă durere față de cei afectați de cutremurele care au lovit recent Venezuela, provocând p
'Cu Enescu, la Enescu' - prima ediție a Taberei Muzicale Estivale la Tescani
Prima ediție a Taberei Muzicale Estivale se desfășoară în această săptămână la Tescani, sub genericul 'Cu Enescu, la Enescu'. ''Centrul de Cultură ''Rosetti Tescanu - George Enescu'' găzduiește în această săptămână prima ediție a Taberei Muzicale Estivale Tescani, un proiect de înaltă ținută academi
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris - printre invitații la Festivalul 'Vasluiul Medieval'
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris se numără printre invitații ediției din acest an a Festivalului 'Vasluiul Medieval', care va avea loc în perioada 3 - 5 iulie la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani. Organizatorii propun publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul mediev
Bihor: Seară muzicală Kaganovskiy, la Palatul episcopal baroc; invitată - flautista Sandor Agnes Klara
Sala festivă a Palatului Episcopal Romano-Catolic din Oradea a găzduit miercuri ultima ediție a Serilor Muzicale Kaganovskiy înaintea vacanței de vară, un concert de muzică de cameră susținut de Sandor Agnes Klara (flaut), Artur Kaganovskiy (vioară), Eszter Kaganovskiy (violă) și Sviatoslav Perepelytsia (violoncel). Evenimentul a propus un parcurs muzica
Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel - de joi până duminică, la Muzeul Satului
O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va avea loc de joi până duminică, la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele Sânpetru de vară sau Moșii de Sânpetru, va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități - momente muzical-coregra
Harghita: Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a celebrat Ziua Universală a Iei
Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a marcat, miercuri seara, Ziua Universală a Iei printr-un eveniment care a avut loc la Muzeul Oltului și Mureșului Superior, desfășurat sub mottoul 'IA și fotografIA'. Ma
Mureș: Turneul 'Pianul Călător' cu Horia Mihail, pe scena Palatului Culturii
Turneul Național 'Pianul Călător', unul dintre cele mai longevive și de succes proiecte de muzică clasică din România, a ajuns, miercuri, pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureș, în cadrul celei de-a XVI-a ediții, dedicată în acest an conceptului de 'Pianiști compozitori'. Evenimentul susținut de pia
Vâlcea: Ziua Universală a Iei, sărbătorită printr-o expoziție fotografică și ateliere de cusut cămăși populare
Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită miercuri, la Râmnicu Vâlcea, printr-o expoziție fotografică dedicată costumului tradițional vâlcean și prin ateliere de cusut cămăși, organizate pentru publicul iubitor de artă populară autentică la un centru comercial din centrul municipiului.
Mureș: Secretele unui cufăr militar austro-ungar, descifrate la un workshop de restaurare
O băncuță de epocă viu colorată, cuiere-blidar și piese de mobilier istoric cu povești fascinante, printre care o ladă cu dublă datare și un cufăr austro-ungar pentru transport de accesorii militare ce ascunde gravuri secrete, sunt readuse la viață în această săptămână la Târgu Mureș. Timp de șapte zile, zece specialiști cons
REPORTAJ/Ziua Iei/Cămăși vechi, readuse la viață în cadrul unui proiect al Muzeului 'Ștefan cel Mare' Vaslui
Zece ii cusute după după modelul unor cămăși tradiționale vechi, existente în patrimoniul Muzeului Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui, au fost prezentate, miercuri, în cadrul unei expoziții organizate cu prilejul Zilei Universale a Iei. Iile au fost lucrate de câteva femei care, din dragoste pentru portul popular, au p