O PERSONALITATE PE ZI: Artista Maria Ciobanu
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu s-a născut la 3 septembrie 1937, în satul Hotăroaia, comuna Roşiile, judeţul Vâlcea, într-o familie iubitoare de cântec popular. Ion Ciobanu, tatăl artistei, era instrumentist, iar mama sa, Nicoliţa Ciobanu, avea o voce deosebită.
Încă de mică, Maria Ciobanu şi-a arătat calităţile vocale - cânta oricând şi oriunde. A învăţat să cânte de la lăutarii renumiţi din zona unde a crescut, de unde a adunat doine, balade şi cântece populare. La început era invitată să cânte la evenimentele din sat, la horele locale.
Debutul său a fost pe Scena Ateneului Român, alături de Orchestra "Barbu Lăutaru" a Filarmonicii "George Enescu", în 1961, unde a fost remarcată şi înscrisă la un concurs pentru ocuparea unui post la Ansamblul "Ciocârlia" al Ministerului de Interne. În juriul din care făcea parte şi Maria Lătăreţu, dintre cei 400 de concurenţi înscrişi, doar doi au trecut proba "de foc": Irina Loghin şi Maria Ciobanu. Maria Lătăreţu spunea despre Maria Ciobanu: "Asta este cântăreaţa care-mi va călca pe urme", precizează site-ul https://folclor-romanesc.ro/.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, susţinând un concert, la Festivalul Internaţional 'Cerbul de Aur', Braşov '94.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES
În aprilie 1962, Maria Ciobanu a fost primită în Ansamblul "Ciocârlia" din Bucureşti, unde şi-a desăvârşit calităţile vocale şi interpretative. A făcut apoi parte din Ansamblul "Doina Ilfovului" şi a colaborat cu alte numeroase ansambluri de cântece şi dansuri populare din Capitală şi din ţară.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, în timpul unui concert.
Foto: (c) ADRIAN OLTEAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Maria Ciobanu a cântat în fostele state comuniste Iugoslavia, Cehoslovacia, URSS, dar şi în SUA, Israel, Austria, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Italia, Malta etc, precizează site-ul bestmusic.ro.
Dintre numeroasele melodii populare care fac parte din repertoriul artistei amintim: ''Şarpe, şarpe de dudău", "Azi noapte când m-am culcat", "Mult mi-i drag mie Mărin", "Ia-mă dor şi du-mă, du-mă!", hăulitele "A naibii e iubitu", "Spune-mi neică, mergi, nu mergi?", "Hăulesc gorjencele", "Lie, ciocârlie" şi multe altele. După ce a interpretat în stil propriu melodia ''Lie, ciocârlie'', în 1973, Maria Ciobanu a fost numită ''Ciocârlia cântecului popular românesc''.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, susţinând un concert, la Festivalul Internaţional 'George Enescu'.
Foto: (c) AUREL VIRLAN/ Arhiva istorică AGERPRES
În 1977, Maria Ciobanu a fost laureată a concursului pe ţară al soliştilor profesionişti de muzică populară, cucerind primul loc. Un membru din juriul acestui concurs a declarat: ''Nu e glas, e forţă a naturii, e un miracol. I-aţi ascultat trilurile 'Ciocârliei'? Sunt neomeneşti, sunt chiar de pasăre a cerului!''. La a doua ediţiei a acestui concurs, desfăşurată în 1979, Maria Ciobanu a cucerit tot primul loc, menţionează site-ul https://folclor-romanesc.ro/.
Maria Ciobanu are trei copii - Leontina (Liliana), Camelia şi Ionuţ - toţi trei moştenind talentul mamei.
Din bogata discografie a artistei amintim: "De urât plecai de-acasă" (1971), "Maria Ciobanu şi Ion Dolănescu" (1974), "Între Jiu şi-ntre Olteţ" (1974), "În vale la noi la Olt" (1975), "Gorjule, iar am venit" (1976), "Plaiurile Gorjului" (1979), "Hăulesc gorjencele" (1980), "Dulce floare-i tinereţea" (1981), "Maria şi Liliana Ciobanu" (1982), "Drag mi-a fost câmpul cu flori" (1983), "În pădurea de arţar" (1985), "Sălcioară de pe Olt" (1987), "Inimioară, inimioară" (1991), "Mă cheamă un dor mereu" (1992), "Roată, roată" (1995), "Viaţă, repede-ai trecut" (1997), "La băiat mă tot gândesc" (1999), "Maria Ciobanu şi Ionuţ Dolănescu - Dragul măicuţii fecior" (2000), "Maria Ciobanu şi Camelia Ciobanu Filip - Tânără plecai de-acasă" (2003), "Rămân a voastră Mărie" (2005), "Neică, pui de hoţoman" (2011), "Doar o mamă poate şti" (2016), potrivit site-ului https://www.discogs.com/.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, la Gala Premiilor Criticii Muzicale, 1997.
Foto: (c) MIHAI TAPLIGA/ Arhiva istorică AGERPRES
În preajma aniversării a 80 de ani, TVR a organizat un concert aniversar la Sala Palatului pentru Maria Ciobanu, numit ''Un artist de legendă'', unde artista a cântat împreună cu cei trei copii, Ionuţ Dolănescu, Leontina Văduva şi Camelia Cosma, dar şi cu nora, Doiniţa Dolănescu. La concertul eveniment au participat colegi de scenă ai interpretei, artişti din generaţii mai tinere: Mariana Ionescu Căpitănescu, Gelu Voicu, Steliana Sima, Gheorghe Turda şi Zorina Bălan, câştigătoarea Trofeului Festivalului ''Maria Ciobanu''. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Doina Basarabiei, dirijor Valeriu Caşcaval, precizează site-ul tvr.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, susţinând un concert, la Festivalul Internaţional 'Cerbul de Aur', Braşov '92.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Discuții între președinte și partidele 'pro-europene' privind implementarea unor programe majore pentru România
Președintele Nicușor Dan are, la 27 aprilie, o întrevedere cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare 'pro-europene' privind implementarea programelor majore pentru Româ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Greco-catolice Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 27 aprilie. Sfântul Simeon a fost fiul
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2026. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 16 h 01 m și apune la 04 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)