O PERSONALITATE PE ZI: Artista Maria Ciobanu
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu s-a născut la 3 septembrie 1937, în satul Hotăroaia, comuna Roşiile, judeţul Vâlcea, într-o familie iubitoare de cântec popular. Ion Ciobanu, tatăl artistei, era instrumentist, iar mama sa, Nicoliţa Ciobanu, avea o voce deosebită.
Încă de mică, Maria Ciobanu şi-a arătat calităţile vocale - cânta oricând şi oriunde. A învăţat să cânte de la lăutarii renumiţi din zona unde a crescut, de unde a adunat doine, balade şi cântece populare. La început era invitată să cânte la evenimentele din sat, la horele locale.
Debutul său a fost pe Scena Ateneului Român, alături de Orchestra "Barbu Lăutaru" a Filarmonicii "George Enescu", în 1961, unde a fost remarcată şi înscrisă la un concurs pentru ocuparea unui post la Ansamblul "Ciocârlia" al Ministerului de Interne. În juriul din care făcea parte şi Maria Lătăreţu, dintre cei 400 de concurenţi înscrişi, doar doi au trecut proba "de foc": Irina Loghin şi Maria Ciobanu. Maria Lătăreţu spunea despre Maria Ciobanu: "Asta este cântăreaţa care-mi va călca pe urme", precizează site-ul https://folclor-romanesc.ro/.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, susţinând un concert, la Festivalul Internaţional 'Cerbul de Aur', Braşov '94.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES
În aprilie 1962, Maria Ciobanu a fost primită în Ansamblul "Ciocârlia" din Bucureşti, unde şi-a desăvârşit calităţile vocale şi interpretative. A făcut apoi parte din Ansamblul "Doina Ilfovului" şi a colaborat cu alte numeroase ansambluri de cântece şi dansuri populare din Capitală şi din ţară.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, în timpul unui concert.
Foto: (c) ADRIAN OLTEAN/ Arhiva istorică AGERPRES
Maria Ciobanu a cântat în fostele state comuniste Iugoslavia, Cehoslovacia, URSS, dar şi în SUA, Israel, Austria, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Italia, Malta etc, precizează site-ul bestmusic.ro.
Dintre numeroasele melodii populare care fac parte din repertoriul artistei amintim: ''Şarpe, şarpe de dudău", "Azi noapte când m-am culcat", "Mult mi-i drag mie Mărin", "Ia-mă dor şi du-mă, du-mă!", hăulitele "A naibii e iubitu", "Spune-mi neică, mergi, nu mergi?", "Hăulesc gorjencele", "Lie, ciocârlie" şi multe altele. După ce a interpretat în stil propriu melodia ''Lie, ciocârlie'', în 1973, Maria Ciobanu a fost numită ''Ciocârlia cântecului popular românesc''.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, susţinând un concert, la Festivalul Internaţional 'George Enescu'.
Foto: (c) AUREL VIRLAN/ Arhiva istorică AGERPRES
În 1977, Maria Ciobanu a fost laureată a concursului pe ţară al soliştilor profesionişti de muzică populară, cucerind primul loc. Un membru din juriul acestui concurs a declarat: ''Nu e glas, e forţă a naturii, e un miracol. I-aţi ascultat trilurile 'Ciocârliei'? Sunt neomeneşti, sunt chiar de pasăre a cerului!''. La a doua ediţiei a acestui concurs, desfăşurată în 1979, Maria Ciobanu a cucerit tot primul loc, menţionează site-ul https://folclor-romanesc.ro/.
Maria Ciobanu are trei copii - Leontina (Liliana), Camelia şi Ionuţ - toţi trei moştenind talentul mamei.
Din bogata discografie a artistei amintim: "De urât plecai de-acasă" (1971), "Maria Ciobanu şi Ion Dolănescu" (1974), "Între Jiu şi-ntre Olteţ" (1974), "În vale la noi la Olt" (1975), "Gorjule, iar am venit" (1976), "Plaiurile Gorjului" (1979), "Hăulesc gorjencele" (1980), "Dulce floare-i tinereţea" (1981), "Maria şi Liliana Ciobanu" (1982), "Drag mi-a fost câmpul cu flori" (1983), "În pădurea de arţar" (1985), "Sălcioară de pe Olt" (1987), "Inimioară, inimioară" (1991), "Mă cheamă un dor mereu" (1992), "Roată, roată" (1995), "Viaţă, repede-ai trecut" (1997), "La băiat mă tot gândesc" (1999), "Maria Ciobanu şi Ionuţ Dolănescu - Dragul măicuţii fecior" (2000), "Maria Ciobanu şi Camelia Ciobanu Filip - Tânără plecai de-acasă" (2003), "Rămân a voastră Mărie" (2005), "Neică, pui de hoţoman" (2011), "Doar o mamă poate şti" (2016), potrivit site-ului https://www.discogs.com/.
Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, la Gala Premiilor Criticii Muzicale, 1997.
Foto: (c) MIHAI TAPLIGA/ Arhiva istorică AGERPRES
În preajma aniversării a 80 de ani, TVR a organizat un concert aniversar la Sala Palatului pentru Maria Ciobanu, numit ''Un artist de legendă'', unde artista a cântat împreună cu cei trei copii, Ionuţ Dolănescu, Leontina Văduva şi Camelia Cosma, dar şi cu nora, Doiniţa Dolănescu. La concertul eveniment au participat colegi de scenă ai interpretei, artişti din generaţii mai tinere: Mariana Ionescu Căpitănescu, Gelu Voicu, Steliana Sima, Gheorghe Turda şi Zorina Bălan, câştigătoarea Trofeului Festivalului ''Maria Ciobanu''. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Doina Basarabiei, dirijor Valeriu Caşcaval, precizează site-ul tvr.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu, susţinând un concert, la Festivalul Internaţional 'Cerbul de Aur', Braşov '92.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace, conform https://www.un.org/. Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace recunoaște utilizarea deciziilor multilaterale și a dip
24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi
Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)
Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu
CITATUL ZILEI
'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)
Un puternic seism, cu magnitudinea 6,2, s-a produs la 23 aprilie 2025, la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia. Epicentrul cutremurului a fost în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri, a anunțat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD) din Turcia. Acesta a
PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române
Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197