Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc, în cadrul Consiliului European, la Versailles, într-o reuniune informală, în zilele de 10-11 martie 2022, având ca subiect principal de dezbatere răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, informează https://www.consilium.europa.eu/.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, spune, în scrisoarea de invitaţie privind reuniunea că, în prima zi a Consiliului, va avea loc un schimb de opinii cu preşedinta Parlamentului European şi se vor discuta situaţia din Ucraina, apărarea şi energia. În a doua zi a reuniunii, la 11 martie, va fi luat în discuţie noul model de creştere şi investiţii al Uniunii în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene şi a preşedintelui Eurogrupului, mai adaugă Charles Michel.

Cu privire la Ucraina, Charles Michel a punctat că discuţia se va axa pe consolidarea capacităţilor europene de apărare, pe reducerea dependenţei energetice, în special de gazul, petrolul şi cărbunele ruseşti şi pe construirea unei baze economice mai robuste.

Încă din primele zile ale invaziei Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a luat măsuri care au vizat sancţionarea Rusiei, protecţia refugiaţilor sau ajutoare financiare pentru Ucraina.

Astfel, la 25 februarie 2022, UE a decis să îngheţe activele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, şi ale ministrului afacerilor externe, Serghei Lavrov. În plus, a impus măsuri restrictive membrilor Consiliului Naţional de Securitate al Federaţiei Ruse şi celorlalţi membri ai Dumei de Stat ruse care au sprijinit recunoaşterea de către Rusia a celor două "republici" autoproclamate, Doneţk şi Luhansk, conform https://www.consilium.europa.eu/.

La 28 februarie, Uniunea Europeană şi-a închis spaţiul aerian pentru orice aeronavă operată de transportatori aerieni ruşi şi a interzis toate tranzacţiile cu Banca Centrală a Rusiei. La aceeaşi dată, UE a adoptat măsuri de asistenţă în cadrul Instrumentului european pentru pace în valoare totală de 500 de milioane euro.

La 2 martie, Uniunea a decis să suspende activităţile de difuzare în UE ale canalelor mass-media deţinute de statul rus, Sputnik şi Russia Today, să excludă şapte bănci ruse din sistemul SWIFT şi să impună sancţiuni împotriva Belarusului ca răspuns la implicarea sa în invazia militară a Rusiei.

Introducerea sistemului de protecţie temporară a fost decisă de Uniune la 4 martie 2022, acesta fiind un mecanism de urgenţă care poate fi aplicat în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate şi care urmăreşte să ofere acestora drept de şedere, acces la piaţa forţei de muncă şi la locuinţe, asistenţă medicală, acces la educaţie pentru copii.

***

Anterioara reuniune a Consiliului European a fost una extraordinară şi a avut loc la 24 februarie 2022, zi în care Federaţia Rusă a invadat Ucraina. Consiliul European a adoptat concluzii prin care a condamnat agresiunea militară "neprovocată şi nejustificată" a Rusiei împotriva Ucrainei. "Prin acţiunile sale militare ilegale, Rusia încalcă grav dreptul internaţional şi subminează securitatea şi stabilitatea europeană şi mondială", s-a arătat în concluzii.

De asemenea, Consiliul European a solicitat Rusiei: să înceteze imediat acţiunile militare; să îşi retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei; să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei; să respecte dreptul internaţional; să pună capăt campaniei de dezinformare şi atacurilor cibernetice.

Tot la reuniunea extraordinară din 24 februarie, Consiliul European a susţinut că recurgerea la forţă şi la constrângere pentru modificarea frontierelor nu îşi are locul în secolul XXI. "Tensiunile şi conflictele ar trebui soluţionate exclusiv prin dialog şi diplomaţie. UE va continua să coopereze îndeaproape cu vecinii şi îşi reiterează sprijinul ferm şi angajamentul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi a Republicii Moldova. UE va continua coordonarea strânsă cu partenerii şi aliaţii în cadrul ONU, al OSCE, al NATO şi al G7", se mai arată în concluziile adoptate în context.

"Acest Consiliu European nu a fost unul anodin. Nu a fost o reuniune banală, ci una în care eram pe deplin conştienţi de gravitate, de conştiinţa de a trăi un moment care ar putea fi un moment de răscruce şi pentru care generaţia noastră din Europa împreună cu partenerii noştri din întreaga lume vor trebui să facă alegerile corecte, potrivite şi să dea dovadă de curaj pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung", a declarat preşedintele Charles Michel, după reuniunea din 24 februarie.

***

Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii. Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.consilium.europa.eu

Citiţi şi:

Liderii UE, în summit de criză la Versailles, pentru o Europă mai suverană în faţa războiului

Preşedintele Iohannis participă la reuniunea informală a Consiliului European de la Versailles