Filmul "Vară sentimentală", regizat de Francisc Munteanu după un scenariu scris de Vasile Băran, a avut premiera în 1986. Pelicula are ca subiect o poveste de dragoste ce se înfiripă într-un sat, unde e repartizat un inginer agronom care, dincolo de unele neînţelegeri pe care le are cu diverse persoane din conducerea localităţii, îşi găseşte iubirea.

"Tânărul inginer agronom repartizat 'la sat' intră în conflict cu preşedintele CAP-lui, primul încercând să-şi convingă superiorul că, pentru a obţine recolte bogate, trebuie să introducă un sistem modern de irigaţii. În paralel, se înfiripă mai multe poveşti de dragoste, cu final fericit", scrie site-ul https://www.cinemaraton.ro/ în prezentarea filmului.

Acţiunea se petrece într-un sat de câmpie, unde inginerul agronom Bogdan Mihai (interpretat de actorul Emil Hossu) fusese transferat pentru a înlocui un alt coleg inginer. În drum spre locul unde fusese transferat, inginerul Mihai opreşte maşina, intră în lanul de porumb şi rupe un ştiulete pentru a vedea dacă boabele sunt "bine dezvoltate". Foarte vigilent, paznicul Gorun (interpretat de actorul Aurel Giurumia) îl amendează pentru "furt din avutul obştesc". Inginerul Mihai îi spune paznicului că lanul nu are desimea corespunzătoare, iar boabele nu au crescut din cauză că porumbul nu a fost udat suficient.

Ajuns în sat, inginerul îl cunoaşte pe Coman, preşedintele CAP-ului (interpretat de actorul Gheorghe Dinică). Acesta îi spune că îi plac oamenii "serioşi, care prind rădăcini în sat" şi că până la renovarea locuinţei repartizate, agronomul va locui în gazdă la Ioan Stroe (interpretat de actorul Marin Moraru). Inginerul începe activitatea a doua zi şi o ia pe teren şi pe tehniciana Maricica (interpretată de actriţa Rodica Mureşan). Cei doi inspectează loturile cultivate şi inginerul constată că arăturile nu se fac la adâncimea corespunzătoare, iar culturile nu sunt suficient udate. El propune construirea unei staţii de pompare pentru a colecta apa celor trei izvoare ce treceau prin apropiere şi a o folosi la irigaţii.

După ce propunerea inginerului este aprobată de conducerea judeţeană, Coman îşi schimbă poziţia şi îl susţine pe agronom. Pe parcursul acţiunii, se înfiripă trei poveşti de dragoste - între inginerul Mihai şi Maricica, între Ana, fiica lui Stroe, şi studentul Mircea Abrudan - care propusese cu ceva timp în urmă realizarea unui sistem de irigaţii, dar şi între Coman şi felceriţa Paraschiva (interpretată de actriţa Florina Cercel).

Criticul Tudor Caranfil scria, referindu-se la film, că "lupta dintre bine şi mai bine poate demara, cu consecinţe uşor de prevăzut: eternul conflict al agronomului cu rutina", conform volumului "Dicţionar de filme româneşti" (Editura Litera Internaţional, 2003).

Criticul de film Eugenia Vodă nota, în volumul "Cinema şi nimic altceva" (Editura Fundaţiei România Literară, 1995), că filmul este despre "problematica rurală abordată cu buna-intenţie a 'exemplarităţii' ", care duce "pe alocuri, la reflexe de comedie, mai mult sau mai puţin lirică", potrivit site-ului http://aarc.ro/.

"Schema şi schela sunt aceleaşi: un inginer tinerel vine la o cooperativă în care lucrurile merg, desigur, bine, dar el le va face să meargă şi mai bine. Întotdeauna, casa agronomului nu e încă gata, dar întotdeauna 'se gată' în cadrul filmului; în acelaşi cadru se rezolvă nu numai capitale probleme de producţie, dar şi un număr considerabil de probleme sentimentale, familiale, matrimoniale şi se înţelege că toţi vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi. (...) Evident, portretul-robot al genului se nuanţează de la caz la caz. În cazul acesta, inginerul vine cu farmecul bonom al lui Emil Hossu, la volanul unui Oltcit, tânăr şi liber şi hotărât 'să prindă rădăcini', alături de prima subalternă care-i iese în cale: tânără şi liberă şi tehniciană agricolă, pe cât de micuţă pe atât de cocheţică (...). În parametrii daţi, e de consemnat efortul realizatorilor de a (...) introduce şi replici mai isteţe, şi poante, şi detalii notabile. Sau de a pune în mişcare o echipă de interpreţi de primă mână (Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Stela Popescu, Gheorghe Cozorici, Florina Cercel şi alţii), luptând să transforme artificialitatea funciară într-o sentenţiozitate hâtră.", mai scria Eugenia Vodă, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

Din distribuţia filmului mai fac parte actorii Gheorghe Cozorici, Stela Popescu, Nicoleta Ilie, Constantin Diplan, Vasile Abrudan, Silviu Stănculescu, Dan Puric, Alexandru Arşinel, Anda Caropol. Coloana sonoră include muzica semnată de compozitorul Horia Moculescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: imdb.com