Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane este marcată, la 18 octombrie, în vederea creșterii nivelului de conștientizare a populației asupra acestei forme de crimă organizată.

Instituită în anul 2007, ca urmare a recomandării Parlamentului European, precum și a propunerii înaintate de Comisia Europeană, această zi are rolul de a influența în mod pozitiv deciziile și acțiunile guvernelor, autorităților locale și celorlalte instituții publice cu privire la sclavia modernă, de a stimula comunicarea și interacțiunea între organizațiile care activează în acest domeniu, potrivit www.eeas.europa.eu, www.juridice.ro, www.18octombrie.ro și https://anitp.mai.gov.ro.

Traficul de persoane reprezintă o infracțiune prin care sunt exploatați copii, femei și bărbați în diferite scopuri, inclusiv sexuale, muncă forțată, cerșetorie sau trafic de organe, fiind o formă de sclavie a zilelor noastre. Estimările arată că sunt mai mulți oameni în sclavie astăzi decât au fost vreodată în istorie. Acest fenomen este răspândit în toată lumea, fiind a doua cea mai profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri, devansând traficul de arme, deoarece o persoană poate fi revândută. Traficul de persoane este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului, aducând atingere demnității și integrității ființei umane, implicațiile profunde ale fenomenului fiind resimțite de la nivel individual, asupra victimelor și persoanelor apropiate acestora, și până la nivelul statelor și relațiilor dintre acestea.

În Uniunea Europeană, traficul de persoane se face în scopul exploatării sexuale în proporție de aproximativ 62% sau în scopul muncii forțate. Dintre victimele exploatate sexual, multe sunt minore. Cel mai mare număr de victime identificate au vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, iar împreună cu grupa 18-25 de ani alcătuiesc 90% din totalul victimelor exploatate sexual, potrivit surselor amintite.

Majoritatea victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană sunt recrutate din estul Europei, din țările unde oamenii au mai puține opțiuni în ceea ce privește cariera, unde populația este foarte tentată în a-și găsi un loc de muncă în afara țării și copiii sunt mai greu de crescut și, astfel, mai neglijați. Grupul de experți în lupta împotriva traficului de persoane (GRETA) al Consiliului Europei a avertizat cu privire la riscul sporit al traficului de persoane creat de politicile restrictive în materie de imigrație și de eșecul de a aborda vulnerabilitățile migranților și ale solicitanților de azil, potrivit https://basilica.ro.

Fenomenul este prezent și în România, numărul victimelor și al vulnerabilităților fiind în creștere. Conform ultimului raport european în domeniul traficului de persoane pentru perioada 2019-2020, la nivelul Uniunii Europene, România era al 4-lea stat european după Franța, Olanda, Italia, urmat de Germania ca număr de victime identificate și al 2-lea stat european, după Franța, ca număr de persoane trimise în judecata și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori. În același timp, țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte State Membre.

În țara noastră, lupta împotriva traficului de persoane este monitorizată de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), care evaluează activitatea instituțiilor publice și a organizațiilor neguvernamentale, îndeplinind rolul de raportor național. În anul 2024, ANITP a identificat un număr de 610 victime ale traficului de persoane, constatându-se o tendință de creștere, respectiv cu 35% mai multe față de anul 2023. De asemenea s-a constatat că minorii reprezintă categoria cea mai vulnerabilă - 333, reprezentând 55% din numărul total de victime. Din cele 610 de victime, 491 au fost femei, iar 119 au fost bărbați. Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane au fost București (47), Bacău (35), Sibiu (34), Dolj (33), Brașov (30). Formele de exploatare predominante au fost: exploatarea sexuală - 308 victime, pornografie infantilă - 150 victime, muncă forțată - 96 victime. Alte forme includ căsătorie forțată, servitute și tentative de exploatare, potrivit https://anitp.mai.gov.ro.

Pentru marcarea Zilei europene de luptă împotriva traficului de persoane, începând din octombrie 2007, ANITP organizează, independent sau în colaborare cu partenerii săi guvernamentali și neguvernamentali, campanii și activități de prevenire la nivel național.

La 14 octombrie 2026, președintele Nicușor Dan a promulgat legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal care aduce modificări și completări 'esențiale' articolului 374 din Codul penal privind operațiunile cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

Reglementarea a fost salutată de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane: 'Noua reglementare aduce schimbări esențiale, întărind protecția copiilor împotriva abuzurilor sexuale online, modernizând instrumentele de combatere a fenomenului și asigurând o aplicare mai coerentă și proporțională a legii. Noua formă a art. 374 din Codul penal subliniază că materialele sexuale ce implică minori nu sunt simple materiale digitale (imagini sau înregistrări video), ci reprezintă expresia unor forme reale de abuz sexual asupra copiilor. Copilul-victimă este cel a cărui demnitate este afectată și care este supus unei victimizări continue prin păstrarea sau circulația materialului ce conține aceste imagini. Astfel, sunt corectate deficiențele reglementării actuale, se clarifică raportul art. 374 cu alte infracțiuni, iar incriminarea este adaptată la noile forme de producere și circulație a materialelor, inclusiv la cele create cu ajutorul inteligenței artificiale', se arată într-un comunicat de presă remis de comisie. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Mariana Zbora-Ciurel ,editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: coe.int