Semnarea cererilor de aderare la UE din partea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, adoptarea de către PE a unei rezoluţii privind Ucraina, adoptarea de noi sancţiuni ale Consiliului împotriva Rusiei, activarea Directivei privind protecţia temporară pentru a le oferi asistenţă rapidă şi eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina etc reprezintă o parte dintre evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în intervalul 28 februarie - 4 martie 2022.

Parlamentul European

* La 1 martie, PE a adoptat, în sesiune plenară extraordinară, dedicată Ucrainei, o rezoluţie privind Ucraina prin care ''invită instituţiile Uniunii Europene să acţioneze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE". Prin rezoluţia adoptată, eurodeputaţii au condamnat cu tărie invazia ilegală a Ucrainei şi au cerut sancţiuni mai dure împotriva Rusiei. Ei au cerut totodată statelor UE să furnizeze mai rapid arme defensive Ucrainei, să adopte sancţiuni ţintite împotriva celor responsabili de corupţie la nivel înalt în Rusia şi Belarus, precum şi să pună capăt acordării "vizelor de aur" pentru cetăţeni ruşi bogaţi.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedintele Parlamentul ucrainean, Ruslan Stefanciuk, au luat cuvântul din Kiev, în cadrul sesiunii de la Bruxelles, conform https://www.europarl.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene

* Consiliul UE a aprobat, la 28 februarie, un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru finanţarea echipamentelor şi a materialelor destinate forţelor armate ucrainene, precum şi o interdicţie a survolării spaţiului aerian al UE şi a accesului la aeroporturile UE al operatorilor de transport de toate tipurile din Rusia. A aprobat, de asemenea, un nou set de sancţiuni individuale la adresa Rusiei. Astfel, numărul total de persoane sancţionate se ridica, la data menţionată, la 680 de persoane fizice şi 53 de entităţi. Sancţiunile includ îngheţarea activelor şi o interdicţie de călătorie pe teritoriul UE, se arată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

* Consiliul a decis, la 2 martie, suspendarea de urgenţă a activităţilor de difuzare ale Sputnik şi RT/Russia Today (RT în engleză, RT Regatul Unit, RT Germania, RT Franţa şi RT în spaniolă) în UE sau direcţionate către UE, până când agresiunea împotriva Ucrainei va înceta, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

* Tot la 2 martie, Consiliul a introdus o interdicţie de utilizare a sistemului SWIFT pentru şapte bănci ruse: Bank Otkritie, Novikombank, Promsvyazbank, Rossiya Bank, Sovcombank, VNESHECONOMBANK (VEB) şi VTB BANK.

Comisia Europeană

* Comisia a anunţat, la 28 februarie, o sumă suplimentară de 90 de milioane de euro pentru programe de ajutor de urgenţă pentru civilii afectaţi de războiul din Ucraina, ca parte a unui apel de ajutor urgent al Naţiunilor Unite. Acest nou ajutor umanitar al UE va oferi hrană, apă, sănătate, adăpost şi va ajuta la acoperirea nevoilor lor de bază, notează https://ec.europa.eu/.
Comisia mai coordonează furnizarea de asistenţă materială prin Mecanismul UE de protecţie civilă către Ucraina, cu oferte din 20 de state membre: Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ţările de Jos.
UE a acordat ajutor umanitar Ucrainei, începând din 2014, de peste 193 de milioane de euro, scrie site-ul Comisiei.

* La 1 martie, Comisia Europeană a adoptat primul său raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al instrumentului NextGenerationEU. MRR furnizează statelor membre granturi şi împrumuturi în valoare de până la 723,8 miliarde euro (în preţuri curente), pentru a sprijini investiţiile şi reformele, care vor permite UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19. Comisia a furnizat o evaluare pozitivă a celor 22 de planuri de redresare şi rezilienţă, până în prezent, suma alocată acestora ridicându-se la 445 de miliarde euro (291 de miliarde euro sub formă de granturi şi 154 de miliarde euro sub formă de împrumuturi), scrie https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a propus, la 2 martie, activarea Directivei privind protecţia temporară pentru a le oferi asistenţă rapidă şi eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. În temeiul acestei propuneri, persoanelor care fug din calea războiului li se va acorda protecţie temporară în UE, adică li se vor elibera permise de şedere şi vor primi acces la educaţie şi la piaţa forţei de muncă. La 3 martie, miniştrii de interne ai statelor Uniunii Europene s-au pus de acord asupra propunerii Comisiei, conform AFP şi https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a adoptat, la 2 martie, orientări privind regimul general de condiţionalitate, care vizează protejarea bugetului UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. Regulamentul privind un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii se aplică din ianuarie 2021. De la această dată, Comisia a monitorizat situaţia din ţările UE şi a colectat informaţii relevante (sursa: https://ec.europa.eu/).

* Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat, în zilele de 2-3 martie, România şi Slovacia, discutând cu liderii celor două state despre situaţia din Ucraina şi despre sprijinul Europei pentru refugiaţii din acest stat.

Extinderea Uniunii Europene

* Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, la 28 februarie, că a semnat o cerere oficială de aderare a ţării sale la Uniunea Europeană. Ucraina speră să primească semnale pozitive în demersul ei de a deveni membră a UE, au declarat, la 2 martie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, în timp ce Parlamentul European a atras atenţia că rezoluţia sa de susţinere a acestui proces nu înseamnă că el a început sau că Ucraina ar beneficia de vreo procedură specială de aderare, conform Reuters şi EFE. Aderarea unui stat la UE este un proces complex, care presupune, în mai multe etape, vor unanim în Consiliul European şi în Consiliul UE (acordul tuturor statelor membre UE) şi include etape precum: avizul Comisiei, acordarea statutului de ţară candidată, începerea negocierilor, semnarea tratatului de aderare, aprobarea aderării de către PE şi Consiliu şi ratificarea tratatului de aderare de către toate statele membre UE.

* Premierul georgian Irakli Garibaşvili a semnat, la 3 martie, cererea de aderare la Uniunea Europeană, conform EFE şi AFP. ''Este o zi istorică. Semnez cererea în numele ţării'', a declarat şeful guvernului. ''Pentru noi, un viitor în Europa este singura opţiune. Este obiectivul nostru strategic'', a subliniat Garibaşvili. În 2014, Georgia a semnat Acordul de Asociere cu UE, care include Acordul de liber schimb, iar în 2017 a obţinut liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeană.

* Tot la 3 martie, şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, conform Deschide.md. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)