Regele Mihai I, 100 de ani: Momente importante din viaţa suveranului (25 octombrie)
Mihai I, rege al României între 1927-1930 şi 1940-1947, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al principelui Carol şi al Elenei, principesă de Grecia.
La 20 iulie 1927, după moartea regelui Ferdinand (1914-1927), în condiţiile în care prinţul Carol renunţase la tronul ţării, Mihai I a devenit rege al României, înainte de a împlini vârsta de şase ani. Date fiind împrejurările, prerogativele demnităţii regale au fost asumate de o Regenţă (1927-1930), în componenţa căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, potrivit "Dicţionar biografic de istorie a României" (Editura Meronia, 2008).
Portret al Regelui Mihai (1927-1930), realizat în anul 1927.
Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES
Regele Mihai împreună cu Regina Mamă Elena în vizită la Expoziţia internaţională de radio şi electricitate, în 1929. Realizat: 30 septembrie 1929.
Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES
Principele Mihai a urmat şcoala primară (din 1928) la Castelul Peleş din Sinaia, avându-l profesor pe Nicolae Sassu. După proclamarea sa ca rege, la 8 iunie 1930, Carol al II-lea, a organizat la Palat, o clasă specială, formată din copii ce proveneau din medii sociale diferite şi de etnii diferite, dar cu rezultate foarte bune la învăţătură, sub conducerea generalului Traian Grigorescu. Aici, au predat nume sonore, precum, istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi. Mihai, căruia, după revenirea la tron a tatălui său, îi fusese acordat titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, a fost înscris onorific, la Liceul "Sf. Sava" din Bucureşti, la Liceul militar "Nicolae Filipescu" de la Mănăstirea Dealu şi la Şcoala tehnică a Aeronauticii de la Mediaş. Şi-a susţinut Bacalaureatul la 27 iunie 1940. Pasionat de automobile şi mecanică, a făcut practică la Atelierele Ford câte două ore pe săptămână (începând din 1936), în paralel cu pregătirea militară în cadrul Batalionului Gărzii Regale a Palatului. Sublocotenent (1937) în cadrul Batalionului 1 vânători de munte, general de divizie (1940) şi mareşal al României (1941), conform "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României" (Editura Meronia, 2011).
Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi. În 1932 a plecat în exil la Florenţa, se arată pe site-ul https://casamajestatiisale.ro/. A revenit în 1940, fiindu-i conferit titlul de Regina-mamă, de către generalul Ion Antonescu, şi a stat în România, alături de regele Mihai, până la 3 ianuarie 1948.
Mihai I, Mare Voievod de Alba Iulia, pe o navă militară-şcoală, la vârsta de 12 ani. Realizat: 20 iunie 1933.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Regele Carol al II-lea (1930-1940), Mihai I, Gheorghe Tătărescu (premier) şi alţi membri ai guvernului în vizită oficială la Chişinău. Realizat: 3 iunie 1935.
Foto: (c) ROMPRES / FOTO
Mihai I, Mare Voievod de Alba Iulia, la o serbare la Palatul Regal. Realizat: 6 decembrie 1936.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Mihai a revenit pe tron la 6 septembrie 1940, la vârsta de 19 ani, în condiţiile abdicării lui Carol al II-lea ca urmare a crizei politice determinate de pierderile teritoriale din vara aceluiaşi an şi a instaurării unui regim autoritar sub comanda generalului Ion Antonescu. Până la 23 august 1944, cât a durat regimul antonescian, regele Mihai a avut atribuţii mai mult simbolice, având reşedinţa la Sinaia, unde i se fixase un program de activitate care viza o pregătire intelectuală la nivel universitar. Preluarea de către Antonescu a celor mai importante prerogative regale, modul neprotocolar de comportare a generalului, ieşirile sale violente, excluderea sistematică a suveranului de la luarea deciziilor au creat de la început o stare de tensiune între Palat şi conducătorul statului, care s-au amplificat în anii următori. "Nu mă duceam în Bucureşti decât din raţiuni oficiale, atunci când mă convoca Antonescu. ŤConvocať, acesta este cuvântul potrivit", potrivit volumului "Mihai I" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", Editura Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004).
Excluderea regelui Mihai de la luarea oricărei decizii în ceea ce privea ţara sa, s-a reflectat şi în faptul că nu a fost anunţat nici despre intrarea României în război, alături de Germania, împotriva URSS, la 22 iunie 1941, sursa de informare constituind-o ştirile transmise de radio BBC. A fost de acord, la început, cu războiul, în vederea recuperării Basarabiei şi Bucovinei de Nord, dar s-a împotrivit continuării războiului dincolo de Nistru. A făcut vizite pe front (9-10 iul. 1941 şi 30 iul.-3 aug. 1942), alături de generalul Antonescu, acordând decoraţii ostaşilor români. Treptat, regele Mihai I a devenit tot mai reticent faţă de continuarea războiului, mai ales după înfrângerile din iarna anilor 1942-1943. La rândul lor, liderii principalelor partide, Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu, au stabilit legături secrete cu suveranul şi cu regina-mamă, discutând despre eventualitatea ieşirii României din război. Şi-a dat avizul pentru negocierile diplomatice secrete desfăşurate de Barbu Ştirbei la Cairo (începând din martie 1944), în scopul încheierii armistiţiului cu Naţiunile Unite, notează lucrarea "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României" (Editura Meronia, 2011).
Regele Mihai I (1927-1930, 1940-1947) în inspecţie pe frontul din Basarabia. Realizat: 22 august 1941.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Regele Mihai I (1927-1930, 1940-1947) decorează un drapel de luptă în cadrul unei festivităţi militare desfăşurate la Sibiu (cca. 1942-1943). Realizat: 30 aprilie 1942.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Regele Mihai l-a chemat pe Antonescu în audienţă la 23 august 1944, după, ce în urmă cu trei zile, Armata Roşie dezlănţuise o puternică ofensivă pe direcţia Iaşi-Chişinău, existând riscul transformării ţării în teatru de război şi ocupării ei de către sovietici. Mareşalul Ion Antonescu a refuzat semnarea armistiţiului, argumentând că România nu a primit nicio asigurare din partea aliaţilor occidentali că nu va fi lăsată în mâna sovieticilor. A urmat arestarea sa. În aceeaşi zi, începând cu ora 22.12, a fost transmisă, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite". În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: "din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite", potrivit volumului ''Mihai I" ("Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)", Editura Enciclopedică, Ioan Scurtu, 2004) şi lucrării "Dicţionar biografic de istorie a României" (Editura Meronia, 2008).
Întâlnire a regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947) cu presa la Palatul Elisabeta, în toamna anului 1944. Realizat: 29 septembrie 1944.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Parada militară şi defilarea muncitorilor, dedicate zilei de 9 Mai 1945 - Ziua Victoriei. La paradă au luat parte: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum şi reprezentanţi ai Naţiunilor Unite. Realizat: 10 mai 1945.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
Monarhul român a fost decorat cu cele mai înalte distincţii de către URSS şi SUA: Ordinul Victoria (iulie 1945) şi respectiv, Legiunea de Merit în cel mai înalt grad (1947), fiindu-i astfel recunoscute meritele în scurtarea războiului şi în victoria Aliaţilor, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ceremonia decorării M.S. Regelui Mihai cu cel mai înalt ordin sovietic, ordinul Victoria, în iulie 1945. Distincţia i-a fost înmânată M.S. Regelui Mihai de către mareşalul URSS F.I. Tolbuhin. Realizat: 6 iulie 1945.
Foto: (c) ROMPRES / FOTO
Prevederile Convenţiei de Armistiţiu, semnată la 12/13 septembrie 1944, precum şi înţelegerile internaţionale între SUA, Marea Britanie şi URSS, care plasau România în sfera de influenţă sovietică, au făcut inevitabilă instaurarea comunismului în România şi înlăturarea monarhiei. Instalarea noului regim a fost marcată de numirea guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, ca urmare a presiunilor exercitate de reprezentantul URSS în România, A.I. Vîşinski. Singura încercare de a stopa instituirea controlului comuniştilor asupra întregului stat a fost "greva regală" (aug.1945-ian. 1946), când Mihai I a refuzat să semneze decretele guvernului. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.
Regele Mihai I şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, la festivităţile prilejuite de retrocedarea bricului Mircea. Realizat: 26 mai 1946.
Foto: (c) RADOR
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) la deschiderea lucrărilor Parlamentului. Alături de rege se afla dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi membri ai guvernului. Realizat: 3 decembrie 1946.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
La 30 decembrie 1947, autorităţile comuniste l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, luând calea unui lung exil. La scurt timp, după ce suveranul român a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată, Consiliul de Miniştri a luat decizia (22 mai 1948) de a-i retrage cetăţenia română şi de a confisca bunurile Familiei Regale.
Sosirea în ţară după vizita la Londra, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Mamă Elena, unde au participat la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Au fost întâmpinaţi în gara Băneasa de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza. Realizat: 21 decembrie 1947.
Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA
În urma călătoriei în Marea Britanie, din noiembrie 1947, cu prilejul nunţii viitoarei regine Elisabeta a II-a, Mihai I a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Ana de Bourbon Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), din familia regală a Danemarcei. Aflaţi în exil, cei doi s-au căsătorit, la 10 iunie 1948, la Atena. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, la vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai I şi regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar din 1950, în Marea Britanie, unde au locuit până în 1956, când s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne, în Elveţia. Regele Mihai a păstrat legătura cu românii aflaţi în exil şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă.
Lansarea volumului "Nunta de Diamant" scris de principesa Margareta şi principele Radu, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la căsătoria regelui Mihai cu Ana de Bourbon Parma. Realizat: 12 iunie 2008.
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/ ROMPRES/FOTO
În 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, a ajuns în România, pentru prima oară, după 44 de ani. Vizita cu caracter privat, ce a avut loc în perioada 25-27 aprilie, a fost întreprinsă în urma invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna. Au mers, apoi, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş.
Sosirea pe aeroportul Otopeni a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), a reginei Ana şi a principelui Nicolae, într-o vizită prilejuită de Sfintele Sărbători de Paşti. Realizat: 26 aprilie 1992.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română. La 30 decembrie 1997, regele Mihai a susţinut un discurs în faţa reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti, în care a făcut o trecere în revistă a celor 50 de ani de exil. Totodată, a militat în anii 1997, 2002 şi 2006, pentru intrarea României în NATO şi UE, vizitând mai multe ţări europene, dar şi Statele Unite ale Americii.
Prelegere susţinută de MS regele Mihai I legată de aderarea României la Alianţa Nord Atlantică. Realizat: 15 noiembrie 2002.
Foto: (c) ROMULUS BOANCA/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
La 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României. În anii 2008, 2009, 2010 şi 2011, în ziua de 30 decembrie, regele a semnat documentele de înfiinţare a unor decoraţii regale - Decoraţia regală "Nihil Sine Deo" (instituită la 30 decembrie 2009), simbol al trăiniciei, continuităţii, tradiţiei şi legitimităţii istorice a Casei Regale, Medalia "Regele Mihai I pentru Loialitate" şi Crucea Casei Regale a României -, precum de reînfiinţare a Ordinului Coroana României şi de creare a Fundaţiei Colecţia Familiei Regale a României, potrivit https://casamajestatiisale.ro/.
În mai 2001, regele Mihai I s-a reîntors la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin. De asemenea, în vara anului 2008, Castelul Peleş a reintrat oficial în posesia sa.
Regele Mihai I a fost ales membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007). I-au fost acordate, de-a lungul timpului, numeroase titluri onorifice, distincţii, medalii.
Ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină din Timişoara, regelui Mihai I. Realizat: 13 octombrie 2006.
Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/ ROMPRES/FOTO
La 25 octombrie 2011, în ziua în care împlinea vârsta de 90 de ani, regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.
Majestatea Sa Regele Mihai I susţine un discurs în cadrul şedinţei Camerelor reunite ale Parlamentului, cu prilejul aniversării a 90 de ani de viaţă. Realizat: 25 octombrie 2011.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI// AGERPRES/ FOTO
La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, care a presupus şi o intervenţie chirurgicală, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, principesa Margareta, Custodele Coroanei. La 6 noiembrie 2017, Casa Regală făcea un nou anunţ prin care informa că starea generală a regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei.
Regele Mihai I al României a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia. Suveranul român a revenit pentru ultima oară, în România, la 13 decembrie 2017, când sicriul cu trupul neînsufleţit a fost adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. În aceeaşi zi, sicriul a fost aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde timp de câteva ore, numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti au transmis condoleanţe şi s-au recules la catafalcul regelui. În seara zilei de 13 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în Capitală şi depus la Palatul Regal, unde a fost vegheat de fetele sale, dar şi de reprezentanţi ai Caselor Regale europene iar mii de oamenii obişnuiţi i-au adus un ultim omagiu. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria regelui Mihai I.
Slujba religioasă oficiată în prezenţa principesei Margareta, Custodele Coroanei Române, şi a membrilor Familiei Regale, a reprezentanţilor instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe şi ai Casei Majestăţii Sale, pe Aeroportul Otopeni, după aducerea în ţara a sicriului cu corpul neînsufleţit al regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947). Realizat: 13 decembrie 2017.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
În dimineaţa zilei de 16 decembrie, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai I a fost aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal şi, apoi, a fost urcat pe un afet de tun (ora 11.15). Cortegiul funerar, la care au luat parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, s-a deplasat pe jos iar afetul de tun a fost tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. Cortegiul funerar a mers pe traseul Piaţa Palatului Regal - Calea Victoriei - Splaiul Independenţei - Piaţa Unirii - Intrarea pe Dealul Mitropoliei.
Un vehicul militar operaţional transportă sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), pe un afet de tun, din Piaţa Palatului Regal către Catedrala Patriarhală. Realizat: 16 decembrie 2017.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
La Catedrala Patriarhală a avut loc slujba de înmormântare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regală Băneasa de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Argeş, unde regele Mihai I a fost înmormântat la Catedrala arhiepiscopală şi regală din Curtea de Argeş. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, de Majestatea Sa Regele Mihai I. Realizat: 8 mai 2006.
Citiţi şi:
Regele Mihai I, 100 de ani : Revenirea în ţară după anii de exil
Regele Mihai I, 100 de ani: Abdicarea forţată şi anii de exil
Regele Mihai I, 100 de ani: Prima (1927-1930) şi a doua domnie (1940-1947)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, producătorul și expertul în arte marțiale Carlos Ray 'Chuck' Norris
Actor, expert în arte marțiale și scriitor, Carlos Ray 'Chuck' Norris s-a născut la 10 martie 1940, în Ryan, Oklahoma, SUA, potrivit imdb.com. Între 1955 și 1958, a învățat la Liceul North Torrance, în California, apoi s-a înrolat în Forțele Aeriene ale SUA și
Înregistrarea și validarea candidaturilor la președinția României (prevederi legale)
Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat, la 9 martie 2025, că a fost respinsă înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu și a altor două candidaturi independente, Maria Marcu și Ion Popa. Înregistrarea candidaturii lui Nicușor Dan a fost acceptată. Conform calendarului alegerilor prezidențiale, în termen de cel mult 48 d
DOCUMENTAR: 85 de ani de la moartea prozatorului și dramaturgului Mihail Bulgakov (10 martie)
''Maestrul și Margareta'', de Mihail Bulgakov, este considerat unul dintre cele mai apreciate romane ale secolului al XX-lea, precursor al realismului magic. ''În același timp fabulă, satiră și roman de dragoste, 'Maestrul și Margareta' este o parabolă despre putere și efectele ei distrugătoare, despre bine și rău și, mai ales, despre fr
10 martie - Ziua internațională a femeilor judecător (ONU)
Decizia privind marcarea unei zile internaționale a femeilor judecător a fost luată la 28 aprilie 2021, prin Rezoluția ONU A/RES/75/274, cu scopul de a reafirma angajamentul de a dezvolta și implementa strategii și planuri naționale adecvate și eficiente pentru promovarea femeilor în sistemele și instituțiile de justiție judiciară la nivel de conducere și la alte nivel
CITATUL ZILEI
'Educația e cultura caracterului, cultura e educația minții.' - Mihai Eminescu ('Răsunetul cultural', I, 1925, nr. 4) ('Eminescu CUGETÃRI', Editura Albatros, 1978)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 martie
Ortodoxe Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dionisie și cei împreună cu ei Greco-catolice Sf. m. Cuadrat, Ciprian și Dionisie Romano-catolice Sf. Simpliciu, pp. Sfinții Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie și cei împreună cu ei sunt pomeniți &i
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 martie
Este a 69-a zi a anului 2025. Au mai rămas 296 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 37 m și apune la 18 h 15 m. Luna apune la 05 h 08 m și răsare la 14 h 09 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
PERSONALITATEA ZILEI: Protosinghelul Nicodim Măndiță - Mănăstirea Agapia (1889-1975)
Protosinghelul Nicodim Măndiță a fost un iscusit apărător al Ortodoxiei și un călugăr misionar fără egal în monahismul nostru contemporan. Acest preacuvios părinte s-a născut în satul Bunești, județul Argeș, din părinți credincioși. Între anii 1916-1918 a luat parte la primul război mondial, iar în anul 1920 a intrat în nevoința m
SĂRBĂTORI: Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia (9 martie)
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia și-au dat sufletele în mâinile Domnului pe vremea împăratului persecutor al creștinilor Liciniu (308-324), în ziua în care sunt sărbătoriți de Biserică, la 9 martie. Cei patruzeci de mucenici n-au avut o singură patrie; fiecare se trăgea din altă parte, dar împreună erau deosebiți de ceila
DOCUMENTAR: Actrița Ornella Muti împlinește 70 de ani (9 martie)
Actrița Ornella Muti s-a născut la 9 martie 1955, la Roma, Italia. Este cunoscută pentru rolurile din ''Flash Gordon'' (1980), ''Oscar'' (1991) și ''La moglie piu bella'' (1970), menționează imdb.com. Fiică a unui tată napolitan, jurnalist, și a unei mame estone
9 martie - Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989
Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989 este marcată în fiecare an la data de 9 martie. Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 martie drept 'Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989' a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile, trei
Conferința HumanX 2025, eveniment dedicat Inteligenței Artificiale, la Fontainebleu Las Vegas (10-13 martie)
La 10-13 martie 2025, are loc în luxoasa locație Fontainebleu Las Vegas conferința inaugurală HumanX dedicată domeniului inteligenței artificiale, prilej cu care profesioniști din acest domeniu, din companii dedicate, din mediul academic și cercetare, din media, vor dezbate pe marginea temelor stabilite de organizatori în cadrul uneia dintre cele mai importante r
CITATUL ZILEI
'Națiunile cele mai avansate sunt cele care acordă femeilor cele mai mari libertăți: în aceasta constă adevăratul criteriu al progresului social.' - Charles Fourier ('Femeia în proverbele și cugetările lumii', Colecția Cogito, Editura Albatros, 1975) AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 martie
Ortodoxe Sf. 40 de Mucenici din Sevastia Duminica întâi din Post Greco-catolice Duminica 1 din Post. Sf. 40 m. din lacul Sebaste Romano-catolice Duminica 1 din Postul Mare Ss. Francisca Romana, călug.; Dominic Savio; 40 de soldați, m. Sfinții 40 de mucenici, pomeniți în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 martie
Este a 68-a zi a anului 2025. Au mai rămas 297 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 39 m și apune la 18 h 14 m. Luna apune la 04 h 31 m și răsare la 12 h 57 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril)