O PERSONALITATE PE ZI: Actriţa Ilinca Tomoroveanu
Actriţa Ilinca Tomoroveanu s-a născut la 21 august 1941, în Bucureşti. A absolvit, în 1964, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, potrivit site-ului TNB.
A debutat în 1965 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Cristina din ''Moartea unui artist'' de Horia Lovinescu, în regia lui Horea Popescu. Dintre numeroasele spectacole în care a jucat pe scena Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" amintim: ''Să nu te joci cu dragostea" de Alfred de Musset (regia Moni Ghelerter, 1964), ''Patima roşie" de Mihail Sorbul (regia Cornel Todea, 1965), ''Nunta însângerată" de Federico Garcia Lorca (regia Miron Nicolescu, 1966), ''Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea (regia Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, 1967), ''Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet, 1969), ''Să nu-ţi faci prăvălie cu scară" de Eugen Barbu (regia Sanda Manu, 1971), ''Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972), ''Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), ''Generoasa fundaţie" de Antonio Buero Vallejo (regia Horea Popescu, 1978), ''Cavoul de familie" de Pierre Chesnot (regia Sanda Manu, 1980), ''Jocul ielelor" de Camil Petrescu (regia Sanda Manu, 1986); ''Trilogia antică" după Euripide şi Sofocle (regia Andrei Şerban, 1990), ''Strigoii" de Henrik Ibsen (regia Nicolae Scarlat, 1998), ''Cadavrul viu" de Lev N. Tolstoi (regia Gelu Colceag, 2001), ''Maşinăria Cehov" de Matei Vişniec (regia Cristian Ioan, 2003), ''Jocul ielelor" de Camil Petrescu (regia Claudiu Goga, 2007), ''Avalanşa'' de Tuncer Cücenoglu (regia Radu Afrim, 2010).
Piesa de teatru 'Moştenirea' la Teatrul Naţional.
Foto: (c) SORIN LUPSA/ AGERPRES FOTO/ARHIVĂ
Actriţa mărturisea că se simţea apropiată de rolurile Oana din "Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Celesta Finley din "Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams, Berta din "Generoasa fundaţie" de Antonio Buero Vallejo, Florence din "Cavoul de familie" de Pierre Chesnot, Nataşa Golubeva din "Între patru ochi" de Alexandr Ghelman, Clitemnestra din "Trilogia antică" după Euripide şi Sofocle, Doamna Alving din "Strigoii" de Henrik Ibsen, Ana Dmitrievna Karenina din "Cadavrul viu" de Lev N. Tolstoi, Irena Romescu din "Jocul ielelor" de Camil Petrescu, Bătrâna din "Avalanşa" de Tuncer Cücenoglu, se arăta într-un comunicat de presă al UNITER din 3 mai 2019.
Actorii Ilinca Tomoroveanu şi Florin Piersic in piesa de teatru 'Moştenirea', la Teatrul Naţional.
Foto: (c) SORIN LUPSA/ AGERPRES FOTO/ARHIVĂ
Ilinca Tomoroveanu a fost distribuită şi în mai multe filme, între care amintim: ''Mândrie'' (regia M. Teodorescu, 1960), ''Dragoste lungă de-o seară'' (regia Horea Popescu, 1963), ''La porţile pământului'' (regia Geo Saizescu, 1965), ''Castelanii'' (regia Gheorghe Turcu, 1966), ''Frumoasele vacanţe'' (regia Karoly Makk, 1967), ''Războiul domniţelor'' (regia Virgil Calotescu, 1969), ''Pentru că se iubesc'' (regia Mihai Iacob, 1971), ''Dincolo de orizont'' (regia Ştefan Traian Roman, 1978), ''De-aş fi Peter Pan'' (regia Gheorghe Naghi, 1991), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
A jucat, de asemenea, şi în piese de teatru pentru televiziune, precum ''Ochii care nu se văd" (regia Dan Necşulea), ''Hernani" de Victor Hugo (regia Cornel Popa), ''Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu (regia Matei Alexandru) sau ''Titanic vals" de Tudor Muşatescu (regia Horea Popescu). A fost prezentă în foarte multe spectacole de poezie, iar în multe dintre filmele artistice, spectacolele de teatru sau în cele de teatru de televiziune a jucat alături de soţul său, actorul Traian Stănescu.
A fost director adjunct artistic al Teatrului Naţional Bucureşti (din 2005), preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale ''Zilele Octavian Goga" (din 1999), membră a UNITER (din 1990), membră a Senatului UNITER (din 1998), membră a UCIN (din 1980), potrivit site-ului TNB.
Actorii Traian Stănescu şi Ilinca Tomoroveanu.
Foto: (c) ALEX TUDOR/ROMPRES FOTO
Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă, în 2004, cu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Comandor. În anul 2000 a primit medalia comemorativă ''Mihai Eminescu''. De asemenea, la 26 octombrie 2012 i-a fost conferit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, una dintre cele mai înalte distincţii acordate de Ministerul Culturii din Franţa.
"A fost nepoata lui Octavian Goga şi s-a simţit foarte ataşată de Răşinari, locul unde s-a născut poetul, şi pe care îl considera a fi 'cel mai frumos de pe lume (...) Livada mea de vişini'. În 1999, pentru a-i păstra vie memoria şi opera poetului a înfiinţat alături de alţi descendenţi şi de câţiva importanţi oameni de cultură din Bucureşti, Sibiu, Cluj şi Răşinari o Fundaţie culturală care îi poartă numele lui Octavian Goga, cu sediul la Răşinari, a cărei preşedintă de onoare a fost", amintea comunicatul de presă al UNITER.
Ilinca Tomoroveanu a murit la 2 mai 2019 şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Actrița britanică Joan Ann Plowright a încetat din viață la 95 de ani (fișă biografică)
Actrița britanică Joan Ann Plowright, nominalizată la Oscar și câștigătoare a două premii Globurile de Aur, a încetat din viață, la vârsta de 95 de ani, a anunțat familia sa la 17 ianuarie 2025, conform DPA/P
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 ianuarie 2025
Adoptarea de către Guvern a Ordonanței privind data alegerilor prezidențiale la 4 mai 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025, alegerea președintelui AUR, George Simion, în poziția de vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), raportul Eurostat care arată că în trimestrul trei din 2024, România a fos
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*De miercuri, 15 ianuarie, până duminică, 19 ianuarie 2025, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) organizează o serie de expoziții, dezbateri, serate, dialoguri cu cititorii, spectacole de teatru și ateliere de educație muzeală, de scenografie, de benzi desenate și de educație alternativă prin artă performativă, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
A 89-a ediție a expoziției 'Săptămâna Verde 2025' de la Berlin
În intervalul 17-26 ianuarie 2025, are loc, la Berlin, expoziția internațională 'Săptămâna verde 2025' ('Grüne Woche'), dedicată producătorilor agricoli și industriei alimentare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din țara noastră participă la eveniment cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul a
CITATUL ZILEI
"Etica nu e altceva decât tocmai efortul spiritului de a învăţa limba străină a lumii, efortul seninătăţii de a înţelege lacrimile." - Andrei Pleşu, ("Minima moralia", Editura Cartea românească, 1988, pp. 59)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 17 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Antonie cel Mare; Sf. Cuv. Antonie cel Nou din Veria Greco-catolice Sf. cuv. Antonie cel Mare Romano-catolice Sf. Anton, abate Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este sărbătorit de Biserică la 17 ianuarie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 ianuarie
Este a 17-a zi a anului 2025. Au mai rămas 348 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 47 m și apune la 17 h 05 m. Luna apune la 09 h 49 m și apune la 20 h 58 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
Regizorul american David Lynch a încetat din viață (fișă biografică)
Regizorul și scenaristul David Lynch a încetat din viață la vârsta de 78 de ani, a anunțat, la 16 ianuarie 2025, familia într-un comunicat publicat pe pagina sa de Facebook, potrivit AFP și Reute
CITATUL ZILEI
'S-ar părea, deci, că lumea e în așa fel alcătuită, încât, în limitele ei, nu poți obține claritatea și liniștea decât la capătul unul ocol ce trece pe sub 'vălul sălbăticiei'. Ocolul acesta este tărâmul eticului. Pentru a ieși deasupra timpului, trebuie neapărat să intri mai întâi, în joaca lui.' - Andrei
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 ianuarie
Ortodoxe Cinstirea lanțului Sf. Ap. Petru; Sf. Mc. Danact citețul Greco-catolice Cinstirea lanțului Sf. ap. Petru Romano-catolice Sf. Marcel I, pp. Cinstirea de către Biserică a lanțului Sfântului Apostol Petru se face în ziua de 16
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 ianuarie
Este a 16-a zi a anului 2025. Au mai rămas 349 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 48 m și apune la 17 h 04 m. Luna apune la 09 h 29 m și răsare la 19 h 51 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
FRAGMENT DE ISTORIE: 490 de ani de la proclamarea regelui Henric în fruntea Bisericii Anglicane (15 ianuarie 1535)
La 15 ianuarie 1535, regele Angliei Henric al VIII-lea (1509-1547) a fost proclamat oficial șeful Bisericii Angliei. Anterior, la 5 noiembrie 1534, parlamentul englez votase Legea Supremației prin care era definit dreptul regelui Henric al VIII-lea de a conduce în calitate de lider suprem pe pământ Biserica Angliei, înăsprind astfel legăturil
DOCUMENTAR: 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie)
Poetul Mihai Eminescu (Eminovici - numele la naștere) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici. ''Opera lui M. Eminescu, cel mai mare poet român, se explică nu numai printr-o excepțională înzestrare nativă, ci și printr-o neobișnuită aspirație spre cunoaștere, print
15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale
La 15 ianuarie este marcată, în fiecare an, începând din 2011, Ziua Culturii Naționale, data aleasă fiind aceea a nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Născut la Botoșani, 'poetul nepereche' a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importa
CITATUL ZILEI
'Explozia titanică a voinței individuale, aspirația către un absolut al neatârnării, către 'a nu avea alt stăpân în afara rațiunii proprii', capătă, uneori, de la Renaștere încoace, o tentă ușor maniacală: libertatea devine un scop în sine când nu e pură demagogie sociologică. Din unghiul acestei epidemii a emancipării, nu e li