logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie)

Imagine din galeria Agerpres

Poetul Mihai Eminescu (Eminovici - numele la naștere) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind al șaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici.

''Opera lui M. Eminescu, cel mai mare poet român, se explică nu numai printr-o excepțională înzestrare nativă, ci și printr-o neobișnuită aspirație spre cunoaștere, printr-o rară capacitate de asimilare a valorilor spirituale, însușiri dominate de conștiința vocației sale de creator. În structura personalității lui se includ, ca elemente de bază, cunoașterea profundă a limbii și psihologiei populare, a tradițiilor și obiceiurilor, a mentalităților propriului său popor, imprimând operei sale acea pecete națională, timbrul specific în cadrul valorilor literare europene și universale'', se menționa într-o postare din 15 ianuarie 2008 pe site-ul ICR, https://www.icr.ro/.

Mihai Eminescu a studiat, între 1860-1863, la Liceul german din Cernăuți, apoi s-a retras ca ''privatist'' (elev particular). În 1864 a fost copist la Tribunalul din Botoșani, iar din 1865 a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul, potrivit volumului biografic 'Viața lui Mihai Eminescu' de George Călinescu (Editura pentru Literatură, 1966).

După moartea lui Aron Pumnul, Eminescu a plecat în Transilvania, la Blaj și Sibiu, unde și-a continuat studiile liceale, apoi a ajuns la București, mergând în turneu cu trupele de teatru Tardini-Vlădicescu. A devenit copist și sufleur în trupele de teatru Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), apoi a fost angajat ca sufleur la Teatrul Național din București.

În perioada 1869-1872 a fost 'student extraordinar' la Facultatea de Filosofie de la Viena, unde a audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, științe (matematică, anatomie, fizică, astronomie etc.). Aici a făcut parte din societatea literar-socială 'România' și din cea literar-științifică 'România jună'. La Viena l-a cunoscut pe Ioan Slavici, care era student la Drept, potrivit 'Dicționarului scriitorilor români' (Editura Albatros, 2002). Tot la Viena, în 1872 o cunoaște pe Veronica Micle, care avea să fie marea sa iubire.

Debutul literar al lui Mihai Eminescu a fost în ianuarie 1866, când a scris poezia ''La mormântul lui Aron Pumnul'' (pe care a semnat-o cu numele M. Eminovici), închinată memoriei profesorului său și care a fost publicată în broșura scoasă la moartea acestuia (12/24 ianuarie 1866, la Cernăuți), intitulată ''Lăcrămioarele învățăceilor gimnăziaști din Cernăuți la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul''.

Tot în 1866 a început să colaboreze la revista 'Familia', din Pesta, a lui Iosif Vulcan, care l-a descoperit și l-a încurajat pe cel care avea să devină marele poet al românilor. Prima poezie publicată în revista 'Familia', la 25 februarie 1866, a fost 'De-aș avea...', semnată Mihai Eminescu (numele a fost schimbat din Eminovici în Eminescu de I. Vulcan). Până în primăvara anului 1883, au mai fost publicate în aceeași revistă încă 18 poezii, printre care: 'O călărire în zori', 'Din străinătate', 'La Bucovina', 'Misterele nopții', 'Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie', 'La Heliade', 'La o artistă', 'Amorul unei marmure', 'Junii corupți', 'Pe lângă plopii fără soț...', 'Și dacă...', 'Din noaptea'. Cu puțin timp înainte de a se îmbolnăvi, în primăvara anului 1883, i-a mai încredințat lui Iosif Vulcan șapte poezii, între care: ''S-a dus amorul...'', ''Pe lângă plopii fără soț...'', ''Și dacă...'', ''Din noaptea...''.

În 1868 a scris romanul 'Geniu pustiu', rămas neterminat și apărut postum, precizează 'Dicționarul general al literaturii române' (Editura Universul Enciclopedic, 2005).

În 1870 a început să colaboreze la revista ieșeană 'Convorbiri literare', unde a publicat poezia 'Venere și Madonă', poemul 'Epigonii', povestea 'Făt-Frumos din lacrimă', urmate în 1871 de poeziile 'Mortua est', 'Înger de pază' și 'Noaptea'. Eminescu s-a stabilit la Iași și a început să frecventeze ședințele junimiștilor, unde își citea lucrările. Creațiile lui Eminescu au fost primite cu entuziasm în societatea literară 'Junimea'. Diversitatea, profunzimea și expresia artistică a liricii eminesciene au fost remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al 'Junimii'. Tot în 1871 au mai apărut în revista societății poemul 'Egipetul', nuvela 'Sărmanul Dionis', poeziile 'Înger și demon' și 'Floare albastră'.

Intrarea sa în publicistică a avut loc în 1870, tot în ''Familia''. Titu Maiorescu - la acea vreme ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice - l-a îndemnat pe Eminescu să-și completeze studiile. Astfel a urmat, în perioada 1872-1874, cursuri de filosofie, istorie, limba sanscrită și mitologie comparată, geografie, etnografie, istoria științei ș.a. la Universitatea din Berlin, dar nu le-a finalizat. A revenit la Iași, unde a lucrat ca director al Bibliotecii Centrale (1874), ca profesor la Institutul Academic și ca revizor școlar pentru districtele Iași și Vaslui (1875-1876). Atunci l-a cunoscut pe Ion Creangă, care i-a devenit prieten, conform 'Dicționarului scriitorilor români'.

În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Eminescu a continuat să scrie poezii. Revista ''Convorbiri literare'' îi publică alte creații, între care celebra serie a 'Scrisorilor' și poemul 'Luceafărul', se precizează în volumul 'Viața lui Mihai Eminescu'. Tot revista 'Convorbiri literare' îi publică în 1875 comentarii cu privire la volumul 'Pseudo-cynegeticos' de A.I. Odobescu, conform 'Dicționarului general al literaturii române' (Editura Universul Enciclopedic, 2005). Un an mai târziu, devine redactor la 'Curierul de Iași'.

Printre poeziile care apar în ''Convorbiri literare'' după 1880 se numără: ''Departe sunt de tine'', ''Povestea codrului'', ''Singurătate'', ''Împărat și proletar'', ''O rămâi'', ''Revedere'', primele patru ''Scrisori'' (''Scrisoarea V'' fiind publicată postum -1890), ''Sara pe deal'', ''La steaua'' ș.a. În 1883 apărea, în ''Almanahul Societății economice social-literare 'România jună' din Viena'', poemul ''Luceafărul'', reprodus apoi și în paginile ''Convorbirilor literare''.

Activitatea cea mai bogată, vreme de șase ani, a avut-o în redacția ziarului 'Timpul', publicație care a apărut pentru prima dată la București, la 15 martie 1876. În ianuarie 1877, redacția ziarului era preluată de Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici devenea responsabil cu partea literară și cu politica externă. Între primele articole publicate de poet la 'Timpul' se numără seria 'Icoane vechi și icoane nouă', 'Bălcescu și urmașii lui', 'Arboroasa'. În februarie 1880, Eminescu este numit redactor-șef, funcție pe care o va ocupa până la sfârșitul anului 1881, când devine responsabil cu paginile de politică.

Eminescu s-a distins în presa vremii 'printr-un discurs bine argumentat, prin erudiție și bogăția mijloacelor de expresie, prin libertatea de gândire și exprimare, prin refuzul de a-și alinia scrisul la ideologia conservatoare și la interesele de partid, urmărind redarea cu obstinență a adevărului, chiar și atunci când acesta intra în contradicție cu poziția conducătorilor publicației', precizează revistatimpul.ro.

În noiembrie 1888, Eminescu începe să colaboreze la 'România liberă', revenind în gazetărie, după o întrerupere de mai bine de cinci ani, apoi la 'Fântâna Blanduziei', unde colaborează în decembrie 1888 și în ianuarie 1889, conform site-ului www.mihai-eminescu.ro. În 1883 a fost ales membru al Societății Presei Române (constituită la 13 februarie), condusă de B.P. Hasdeu.

''Formația intelectuală a poetului s-a realizat printr-o amplă deschidere asupra filozofiei, literaturii și culturii universale, care s-a întrepătruns cu deplina asimilare a tezaurului lingvistic, a istoriei, culturii și literaturii naționale, a folclorului românesc. Însușirea limbilor vechilor texte religioase și populare a dat o temelie solidă operei sale, sub aspectul expresiei, aducând și cea mai însemnată contribuție la înnoirea literaturii naționale''. (https://www.icr.ro/).

Primul și singurul volum de poezii tipărit în timpul vieții lui M. Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883, purtând titlul 'Poesii', tipărit de Editura Librăriei, Socecu & Comp - București, și avea o ținută grafică deosebită, un portret al poetului și o scurtă prefață scrisă de Titu Maiorescu, cel care a îngrijit această primă ediție a poeziilor eminesciene. Ediția princeps avea 307 pagini. Ulterior, au mai fost publicate două ediții - în 1885 și în 1888. Cele 17 poezii inedite, apărute alături de unele dintre poeziile deja publicate în revistele 'Convorbiri literare' și în 'Familia', sunt: 'Glossă', 'Odă', 'Iubind în taină...', 'Trecut-au anii...', 'Veneția', 'Se bate miezul nopții...', 'Cu mâne zilele-ți adaogi', 'Peste vârfuri', 'Somnoroase păsărele', 'De-or trece anii...', 'Lasă-ți lumea...', 'Te duci...', 'Din valurile vremii...', 'Ce te legeni...', 'La mijloc de codru...', 'Mai am un singur dor', 'Criticilor mei'.

''Eminescu este cel mai tradițional poet, absorbind toate elementele, și cele mai mărunte, ale literaturii antecedente'', afirma criticul și istoricul literar George Călinescu.

Pe lângă poezie, Mihai Eminescu a publicat și proză ('Sărmanul Dionis', 'Făt-Frumos din lacrimă'), nuvelă fantastică ('Cezara'), povestiri, schițe, teatru ș.a. În 1882 termină de scris drama 'Alexandru Lăpușneanu', conform 'Dicționarului general al literaturii române'.

În 1883, semnele bolii lui Eminescu se agravau și acesta a fost internat la Sanatoriul Caritas al doctorului Alexandru Suțu. ('Dicționarul general al literaturii române', Ed. Univers Enciclopedic, 2005). În același an, a plecat la Viena unde a fost internat la Sanatoriul Ober-Dobling. În 1884 e numit subbibliotecar la Biblioteca Centrală din Iași. După ce boala sa s-a agravat, în primăvara anului 1888 Eminescu s-a stabilit la Botoșani, la sora sa Henrieta. În iulie același an a plecat pentru tratament la băile din Hall, în Austria. La întoarcere, s-a mutat în București, însoțit de Veronica Micle.

Grav bolnav, Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la București. Două zile mai târziu, în 17 iunie, a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

La 28 octombrie 1948 a fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române.

Manuscrisele lui Eminescu au fost donate Academiei Române, în 1902, de Titu Maiorescu. Acestea au fost legate în 45 de caiete, conținând aproximativ 14.000 de file, fără o cronologie strictă și fără o ordine tematică. 'Caietele' au fost citite, descifrate, valorificate și reproduse în ediții succesive timp de un secol de câteva generații de eminescologi, de la Perpessicius, George Călinescu, la Dimitrie Vatamaniuc, ori Petru Creția.

La 15 ianuarie 2005, la 155 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române (BAR) a găzduit lansarea primului volum al manuscriselor eminesciene, ediție facsimilată, coordonată de Academia Română, apărut la Editura Enciclopedică. Volumul, tipărit la Regia Autonomă Monitorul Oficial în ediție de lux, în format mare - 25/34 cm, include 'Manuscrisul românesc nr. 2254', aflat în colecțiile BAR. Lucrarea se deschide cu două portrete ale lui Eminescu și un cuvânt înainte al academicianului Eugen Simion, președintele Academiei Române între 1998-2006. La 15 ianuarie 2006 au fost lansate volumele II-VI din această ediție.

La 15 ianuarie 2008, au fost lansate alte șapte noi volume (VIII - XIV), editate în 12 cărți, din seria Manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, iar la 15 ianuarie 2009 , volumele XV-XX din aceeași serie. Ultimele volume - XXI, XXII și XXIV - au fost lansate la 15 iunie 2009, în Aula Academiei Române, într-o sesiune solemnă, la 120 de ani de la moartea poetului.

Ediția în trei volume a articolelor politice ale lui Mihai Eminescu a fost lansată la 15 iunie 2015, în colecția 'Opere fundamentale' a Fundației Naționale pentru Știință și Artă.

În fiecare an, la 15 ianuarie - data nașterii poetului național al românilor - este marcată Ziua Culturii Naționale.

În 1992 a fost înființat Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, indică site-ul http://www.eminescuipotesti.ro/. Biblioteca Centrală Universitară din Iași poartă numele marelui poet.

Academia Română decernează un Premiu 'Mihai Eminescu', la secțiunea Filologie și Literatură, iar la Botoșani se decernează anual Premiul Național de Poezie ''Mihai Eminescu''.

O expoziție de carte intitulată 'Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu' a fost vernisată la 13 ianuarie 2022, în Sala 'Theodor Pallady' a Bibliotecii Academiei Române, cu prilejul Zilei Culturii Naționale.

Festivalul Mondial de Poezie ''Mihai Eminescu'' reunește anual, în Craiova și în orașele partenere, zeci de poeți de pe mai multe continente. Între 10-16 iunie 2024 a avut loc cea de-a XIII-a ediție a acestui festival, conform https://www.facebook.com/Festivalul.de.Poezie.Mihai.Eminescu.Craiova/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 1541

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 02-06-2025 08:30

Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2024 (2 iunie)

La data de 2 iunie 2025, are loc Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2024, găzduită de Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, conform site-ului uniuneascriitorilor.ro. Ioana Pârvulescu, Adrian Papahagi, Ioan T. Morar, Liviu Franga și Florin Bican se num

Documentare 02-06-2025 08:00

2 iunie - Ziua Națională pentru Adopție

În fiecare an, la data de 2 iunie, este sărbătorită Ziua Națională pentru Adopție, instituită prin Legea nr. 21/2014. Un număr de 1.389 de copii au fost adoptați în 2023 (sentințe definitive), din care 1.377 de copii au fost adoptați conform procedurii adopției naționale și 12 copii au fost adoptați conform procedurii adopției internaționale. Totod

Documentare 02-06-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Copilăria este inima tuturor vârstelor.' - Lucian Blaga, 'Elanul insulei - aforisme și însemnări' (sursa: 'Omul și conviețuirea socială: Cugetări și reflecții', Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)

Documentare 02-06-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 iunie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români. Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Marcelin și Petru, m. Sfântul Mare Mucenic Ioan cel

Documentare 02-06-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 iunie

Este a 153-a zi a anului 2025. Au mai rămas 212 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 34 m și apune la 20 h 54 m. Luna răsare la 12 h 08 m și apune la 01 h 33 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

Documentare 01-06-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Saeed Rashed AlMheiri, 'cel mai tânăr autor' în Cartea Recordurilor

Micuțul Saeed Rashed AlMheiri, din Emiratele Arabe Unite, a atins două recorduri mondiale înainte de a împlini cinci ani. Primul său record a fost la vârsta de 4 ani și 218 zile, când a devenit 'cel mai tânăr autor' în Cartea Recordurilor. Recordul său a fost verificat pe 9 martie 2023, după ce vânduse deja pes

Documentare 01-06-2025 10:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 550 de ani de la prima mențiune documentară a Craiovei (1 iunie)

Prima mențiune documentară a Craiovei datează de la 1 iunie 1475, într-un hrisov emis de Basarab Laiotă cel Bătrân, domn al Țării Românești. Pe teritoriul actualului municipiu Craiova este atestată locuirea neîntreruptă încă din neolitic, după cum indică lucrarea 'Enciclopedia geografică a României', autor Dan Ghinea

Documentare 01-06-2025 09:30

DOCUMENTAR: Luna iunie

Iunie este a șasea lună a anului în calendarul gregorian și iulian, denumirea sa venind de la zeița romană Iuno, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Prima lună a verii a primit, în tradiția populară, denumirea de 'Cireșar' sau 'Cireșel' și vine însoțită de mirosul florilor de tei și de cele mai așteptate fructe ale sezonului

Documentare 01-06-2025 09:15

1 iunie - Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer

La 1 iunie 2025, în prima zi de duminică a lunii iunie, este marcată Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer. În perioada 29 mai - 1 iunie 2025, în contextul Zilei Naționale a Supraviețuitorilor de Cancer, în Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) organizează, la Poiana Brașov, Conferința Națională FA

Documentare 01-06-2025 09:00

1 iunie - Ziua mondială a laptelui (FAO)

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a inițiat Ziua mondială a laptelui în 2001. Întrucât mai multe țări sărbătoreau deja o zi națională a laptelui la 1 iunie sau în jurul acestei date, aceasta a și fost aleasă, se arată pe site-ul FAO (https://www.fao.org).

Documentare 01-06-2025 08:30

1 iunie - Ziua mondială a părinților (ONU)

Ziua mondială a părinților este marcată de ONU anual, la data de 1 iunie, cu scopul de a sublinia importanța pe care o au părinții pentru creșterea și educația copiilor. Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a instituit Ziua mondială a părinților la 17 septembrie 2012, prin Rezoluția 66/292, potrivit site-ului

Documentare 01-06-2025 08:15

1 iunie - Ziua internațională a copilului

Ziua internațională a copilului este sărbătorită pe 1 iunie în diferite părți ale lumii, fiind o inițiativă ce promovează bunăstarea și drepturile copiilor. Această zi este aniversată ca parte a unei cauze mai ample care vizează încetarea abuzului asupra copiilor și a privării copiilor de drepturile lor, precum și depunerea eforturilor pentru &icir

Documentare 01-06-2025 08:00

1 iunie - Ziua sportului românesc

Ziua sportului românesc este marcată în prima duminică din luna iunie, în 2025, la data de 1 iunie. Un proiect legislativ privind instituirea Zilei sportului românesc în prima duminică din luna iunie a fost depus în 2022, la Senat, de mai mulți parlamentari. 'Din ce în ce mai puțini români practică activități

Documentare 01-06-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Jocurile copiilor sunt jocuri foarte grele. Copiii nu sunt niciodată mai serioși decât atunci când se joacă'. - Michel de Montaigne (sursa: https://citations.ouest-france.fr/) 

Documentare 01-06-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 1 iunie

Ortodoxe Sf. Iustin Martirul și Filosoful și cei împreună cu el Duminica a 7-a după Paști Greco-catolice Duminica a 7-a a Paștilor. Sf. m. Iustin Filosoful și cei împreună cu el Romano-catolice Duminica a 7-a a Paștelui Sf. Iustin, filozof m.