Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 23-27 iunie 2025: Liderii statelor membre din Uniunea Europeană se întâlnesc în 26 și 27 iunie, la Bruxelles; Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic privind extinderea stocării gazelor; UE și Canada își consolidează relația într-o lume marcată de incertitudine geopolitică; UE relaxează reglementările privind ajutorul de stat pentru stimularea proiectelor verzi și decarbonizarea industrială

Consiliul European
Liderii statelor membre din Uniunea Europeană se întâlnesc, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European (26-27 iunie), pentru a discuta cele mai presante probleme ale blocului comunitar, între care războiul Rusiei împotriva Ucrainei, apărarea Europei și economia, potrivit dpa.

La 26 iunie, Consiliul European a adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea și securitatea europeană, poziția UE în lume, competitivitatea, migrația, Republica Moldova, Balcanii de Vest, securitatea internă, pregătirea, activitățile hibride și alte aspecte, informează www.consilium.europa.eu.


* Europa trebuie să facă mai mult pentru propria securitate, într-o lume tot mai volatilă, a susținut, în 26 iunie, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în discursul său din cadrul Consiliului European, indică un comunicat al PE.

''Lucrul la care asistăm între Israel și Iran și potențialele sale efecte constituie un test cu turnesol pentru noi toți. Recentul acord privind încetarea focului marchează, sper, un pas înainte'', a spus Metsola. Referitor la Fâșia Gaza, Roberta Metsola a afirmat că eforturile pentru o încetare a focului trebuie să continue.

''Pacea poate fi dificilă, dar nu este imposibilă'', a declarat președinta PE. Ea a vorbit și despre războiul din Ucraina, insistând că sprijinul Uniunii Europene pentru Kiev trebuie să rămână solid, inclusiv sprijinul pentru viitoarea aderare a țării la UE.


Parlamentul European
Parlamentul European și Consiliul au ajuns, în 24 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la propunerea Comisiei de prelungire a Regulamentului UE privind înmagazinarea gazelor până la sfârșitul anului 2027, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Prelungirea obligațiilor de stocare a gazelor pentru următorii doi ani va contribui în mod semnificativ la menținerea securității aprovizionării cu energie a UE și a stabilității pieței gazelor prin stimularea pregătirilor pentru următoarele sezoane de iarnă într-un mod coordonat în întreaga Uniune. Aprovizionarea stabilă cu energie la prețuri accesibile este esențială pentru o economie europeană competitivă.

În temeiul acordului politic, statele membre vor trebui să atingă 90% din capacitatea de constituire de stocuri de gaze în fiecare an, dar vor avea mai multă flexibilitate pentru a atinge obiectivul, ținând seama de evoluțiile de pe piața gazelor. Mai precis, obiectivul de stocare poate fi atins pe o perioadă cuprinsă între 1 octombrie și 1 decembrie în fiecare an. Traiectoriile de reumplere pentru instalațiile de înmagazinare a gazelor sunt orientative, cu excepția cazului în care statele membre decid altfel. În plus, statele membre vor dispune de mai multe flexibilități în ceea ce privește atingerea obiectivelor obligatorii în cazul unor condiții de piață dificile sau al unor constrângeri tehnice.

În urma acordului politic, textul trebuie să fie adoptat în mod oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu. Acesta va intra apoi în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


Comisia Europeană
Uniunea Europeană și Canada, care au organizat în 23 iunie, la Bruxelles, cel de-al 20-lea summit bilateral, au decis să își 'consolideze' relația într-o 'lume aflată într-o evoluție rapidă, marcată de incertitudine geopolitică, dinamică economică în schimbare și impact din ce în ce mai accelerat al schimbărilor climatice', potrivit EFE.

'Acest parteneriat este mai important ca oricând', se arată în declarația comună de la sfârșitul reuniunii, la care UE a fost reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, iar Canada, de premierul Mark Carney.

UE și Canada au convenit asupra unui nou parteneriat de securitate ce va spori capacitatea Canadei de a participa la achizițiile publice din sectorul apărării, un domeniu în care există deja colaborare având în vedere că Canada participă la misiuni de securitate și apărare ale UE.

În ceea ce privește tensiunile din Orientul Mijlociu, UE și Canada și-au exprimat 'profunda îngrijorare cu privire la escaladarea periculoasă ce a urmat atacurilor israeliene asupra Iranului și răspunsului Iranului' și și-au exprimat angajamentul față de pacea și stabilitatea în Orientul Mijlociu, 'inclusiv securitatea Israelului'.

UE și Canada au solicitat, de asemenea, un armistițiu imediat și permanent în Fâșia Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor israelieni, precum și o pace 'durabilă și stabilă' bazată pe soluția cu două state.

Pentru acest nou 'parteneriat strategic' dintre UE și Canada, părțile s-au angajat, de asemenea, să crească fluxurile comerciale, să promoveze securitatea economică și să sprijine întreprinderile prin implementarea deplină și eficientă a CETA, acordul comercial semnat în 2016.


* Comisia Europeană (CE) a adoptat, în 25 iunie, un nou cadru privind ajutoarele de stat care sprijină Pactul pentru o industrie curată (CISAF) cu scopul de a permite statelor membre să stimuleze dezvoltarea energiei curate, decarbonizarea industrială și tehnologia curată, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

CISAF stabilește condițiile în care statele membre pot acorda sprijin pentru anumite investiții și obiective în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În temeiul cadrului, Comisia va autoriza schemele de ajutoare introduse de statele membre cu scopul de a stimula industria curată, facilitând introducerea rapidă a ajutoarelor individuale.

CISAF va fi în vigoare până la 31 decembrie 2030, oferind statelor membre și întreprinderilor previzibilitate pe termen lung. CISAF înlocuiește Cadrul temporar de criză și de tranziție (CTCT), care este în vigoare din 2022.


* Statele membre ale UE, sprijinite de Comisie, au publicat o foaie de parcurs și un calendar pentru a începe să utilizeze o formă mai complexă de securitate cibernetică, așa-numita criptografie post-cuantică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

'Pe măsură ce intrăm în era cuantică, criptografia post-cuantică este esențială pentru a asigura un nivel ridicat de securitate cibernetică, consolidând sistemele noastre împotriva amenințărilor viitoare. Foaia de parcurs privind criptografia post-cuantică oferă o direcție clară pentru a asigura securitatea solidă a infrastructurii noastre digitale', a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Tehnologiile cuantice pot îndeplini sarcini complexe și pot conduce la soluții pentru provocările globale actuale, inclusiv schimbările climatice, detectarea dezastrelor naturale și găsirea de noi soluții în domeniul asistenței medicale. Potențialul tehnologiei cuantice de a aduce beneficii societale este însoțit de riscuri pe care utilizarea sa abuzivă le poate prezenta pentru securitatea cibernetică a comunicațiilor și a infrastructurii noastre conectate. O soluție eficientă la aceste provocări este criptografia post-cuantică, care utilizează metode de criptare bazate pe probleme matematice complexe pe care chiar și computerele cuantice le găsesc dificil de rezolvat.

Toate statele membre ar trebui să înceapă tranziția către criptografia post-cuantică până la sfârșitul anului 2026. În același timp, protecția infrastructurilor critice ar trebui să treacă la PQC cât mai curând posibil, cel târziu până la sfârșitul anului 2030, informează Executivul comunitar. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea)