TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Nepotu' '' (2005)

Piesa "Nepotu' ", scrisă de Adrian Lustig, a avut premiera în februarie 2005, la Teatrul de Comedie din Bucureşti. Regizată de Horaţiu Mălăele, piesa, cu două personaje, îi are în distribuţie pe actorii Tamara Buciuceanu Botez şi Şerban Pavlu, potrivit site-ului http://comedie.ro/.
Titlul original al piesei era "Nepotul din America", dar regizorul l-a scurtat, devenind "Nepotu'". După ce pleacă să-şi încerce norocul în America, la Hollywood, nepotul se întoarce în România şi o vizitează pe mătuşa Floarea, care l-a crescut. Fostă activistă de partid şi membră în CC al PCR, ea are nostalgia vremurilor în care avea o funcţie importantă.
Nepotul revenit din America vrea să dea impresia mătuşii că o duce bine, că totul e în regulă, dar de fapt este dependent de droguri şi trăieşte cu un bărbat în vârstă, bogat, care îi asigură existenţa din punct de vedere material.
În timp ce aşteaptă nepotul, fiul surorii ei, pe care îl înfiase, Floarea se întreabă: "Ce coc să-mi pun, ăla de congres sau ăla de vizite de lucru?".
Nepotul îi aduce cadou mătuşii nişte papuci de unică folosinţă de la o firmă de transport aerian, ochelari pentru bronzat şi căşti audio, apoi o întreabă: "Ăştia mai fac salam de Sibiu? Da' piftie ai?". "Da, din adidaşi, fără coadă", răspunde mătuşa, făcând aluzie la denumirea din anii '80 a picioarelor de porc.
Apoi începe să-i povestească despre bărbatul ei, care a părăsit-o "pentru una mai tânără", despre cât de mult îi plăcea să cânte, ba chiar îi fredonează nepotului câteva versuri dintr-un cântec în limba rusă. Îşi aminteşte de colegele din CC, de faptul că se copiau în felul în care se îmbrăcau ori se coafau. "Noi ne luam una după alta, dacă îşi punea una coc, ne puneam toate. Erau şi cocurile bune, că ţineau de cald", îi spune mătuşa. Apoi se plânge că nu poate primi mai mult la pensie, pentru că nu i se recunoaşte boala profesională: "Aoleo, am făcut varice de la atâtea aplauze, dar ăştia de acum nu vor să-mi recunoască varicele ca boală profesională".
Mătuşa îl întreabă cum se descurcă în America, nepotul îi povesteşte despre un prieten care i-a dat roluri după ce a ajuns acolo, mărturiseşte că a dependent de heroină. Ea spune: "Aş lua şi eu heroină de-asta, să văd cum ar fi fost în comunism". "Tanti, eu nu cred că are un efect aşa puternic", răspunde nepotul.
Sursa foto: tvr.ro
Între timp începe să plouă, nu doar afară, ci şi în casă, se scurge apă prin tavan. Mătuşa pune o găleată jos, deschide o umbrelă şi se aşează lângă nepot. El o întreabă ce a făcut de când nu s-au mai întâlnit.
"M-am bagat la o agenţie matrimonială, am pus o poză cu mine de la Festivalul Tineretului din 1953. Am plecat la întâlnire şi m-am întâlnit cu fostul meu şofer. E patron la pompe funebre, face nişte înmormântări unde cântă 'Internaţionala', cu cor de pionieri şi salve de tun. Nu se îngroapă acolo decât foşti miniştri, şefi de cabinet şi funcţionari de la gospodăria de partid. Doamnelor moarte li se face permanent", răspunde mătuşa Floarea.
Ea vrea să-l servească pe nepot cu... bomboane de pom. "Nu contează că sunt vechi şi s-au întărit, dacă le punem într-un pahar cu apă se înmoaie". Apoi îl întreabă pe nepot de ce a plecat din ţară.
"De ce-ai fugit? Aici nu se făceau filme? Când ai fugit din ţară, toţi mă ocoleau, de parcă aş fi fost ciumată... Să ajung eu să completez rubrica 'rude fugite din ţară'... Am vrut să te desfiez, dar până m-am hotărât eu, m-au desfiat ei pe mine. M-am ales cu un vot de blam. Mai bine mă excludeau, acum eram şi eu disidentă", spune mătuşa.
Prin verva şi talentul actorilor, dar şi prin textul plin de umor, piesa pare, la prima vedere, o comedie. Dar ea aduce în atenţie două destine triste, ceea ce o transformă în comedie amară.
"'Ce-ar fi să scrii o piesă despre foşti?' m-a întrebat, în maşină, în drum spre Avignon, Genua (soţia mea, Eugenia Vodă, pentru neiniţiaţi). Am continuat să conduc atent - până la Avignon mai era drum lung şi aveam timp să-i răspund. (...) Întrebarea a început să-şi producă roadele şi, din vorbă în vorbă, până la Avignon, 'scenariul' era gata. Dar, în 2003, festivalul de teatru de la Avignon ('in') nu s-a mai ţinut: o grevă adevărată. S-a ţinut, în schimb, festivalul 'off', cel neoficial. (...) Aşa că, în loc să văd 50 de spectacole, cum îmi programasem, am văzut doar 28. În restul timpului, am scris o piesă, 'Nepotul din America'. Important pentru mine era să scriu o partitură la înălţimea Tamarei Buciuceanu-Botez. Îi datoram asta: locuind vizavi de Tamara, toată copilăria am fixat una din porţile de fotbal în poarta casei ei. Oare textul pe care l-am scris o va face să uite bubuiturile pe care a trebuit să le suporte, inclusiv duminica, în timp ce-şi învăţa rolurile? Sper că da, altfel n-ar fi acceptat să joace. Ca acest spectacol să se întrupeze ne mai trebuiau un regizor (Horaţiu Mălăele), un partener pentru Tamara, dar şi un teatru. Asupra partenerului, am căzut de acord imediat: Şerban Pavlu, talent confirmat pe scenă, la Bulandra şi Act, dar şi în film, la Lucian Pintilie. Cu teatrul a fost mai greu... Noroc cu Teatrul de Comedie şi cu generosul lui director, George Mihăiţă, care, în urma succesului cu piesa 'Poker', a mai riscat o dată. Şi cred că a mai câştigat o dată!", scria autorul Adrian Lustig, potrivit site-ului teatrucontemporan.ro.
Sursa foto: tvr.ro
"Întâlnirea mea cu actorul şi regizorul Horaţiu Mălăele a constituit cea mai mare bucurie profesională. Ne-am înţeles perfect, iar ce a spus într-un interviu - că-i pare rău că m-a întâlnit atât de târziu - a fost un omagiu pentru mine. Îi mulţumesc că am lucrat atât de frumos", spunea Tamara Buciuceanu-Botez, referindu-se la colaborarea cu Mălăele pentru această piesă, potrivit site-ului teatrucontemporan.ro.
În prezentarea spectacolului de teatru, site-ul tvr.ro notează: "Redescoperirea realităţilor româneşti în 'Nepotu' ', personajul care se reîntoarce în România după ce a emigrat în America, de la familiarizarea cu emisiunea 'Surprize, surprize' de la TVR până la întrebări importante legate de comunism, îi creează Tamarei Buciuceanu Botez ocazia să apară: 'Robustă ca o locomotivă germană, puternică şi violentă ca bomba de la Los Alamos, mieroasă sau mieunată ca pisicile desenelor animate, frumoasă cât s-a putut, sperioasă şi piţigăiată, melancolică sau tandră ca filmele indiene, dansantă şi ţopăitoare, când cele de vârsta ei s-au vândut de mult resemnării, cântând în falset ca mine sau Ťpe buneť ca Frank Sinatra, imprevizibilă ca ziua de mâine', după cum o descrie regizorul spectacolului, Horaţiu Mălăele".
Piesa a fost înregistrată şi în varianta radiofonică, în regia artistică a lui Dan Puican, avându-i în distribuţie pe Tamara Buciuceanu Botez şi Florian Pittiş, conform canalului youtube Teatru online.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice