TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Nepotu' '' (2005)
Piesa "Nepotu' ", scrisă de Adrian Lustig, a avut premiera în februarie 2005, la Teatrul de Comedie din Bucureşti. Regizată de Horaţiu Mălăele, piesa, cu două personaje, îi are în distribuţie pe actorii Tamara Buciuceanu Botez şi Şerban Pavlu, potrivit site-ului http://comedie.ro/.
Titlul original al piesei era "Nepotul din America", dar regizorul l-a scurtat, devenind "Nepotu'". După ce pleacă să-şi încerce norocul în America, la Hollywood, nepotul se întoarce în România şi o vizitează pe mătuşa Floarea, care l-a crescut. Fostă activistă de partid şi membră în CC al PCR, ea are nostalgia vremurilor în care avea o funcţie importantă.
Nepotul revenit din America vrea să dea impresia mătuşii că o duce bine, că totul e în regulă, dar de fapt este dependent de droguri şi trăieşte cu un bărbat în vârstă, bogat, care îi asigură existenţa din punct de vedere material.
În timp ce aşteaptă nepotul, fiul surorii ei, pe care îl înfiase, Floarea se întreabă: "Ce coc să-mi pun, ăla de congres sau ăla de vizite de lucru?".
Nepotul îi aduce cadou mătuşii nişte papuci de unică folosinţă de la o firmă de transport aerian, ochelari pentru bronzat şi căşti audio, apoi o întreabă: "Ăştia mai fac salam de Sibiu? Da' piftie ai?". "Da, din adidaşi, fără coadă", răspunde mătuşa, făcând aluzie la denumirea din anii '80 a picioarelor de porc.
Apoi începe să-i povestească despre bărbatul ei, care a părăsit-o "pentru una mai tânără", despre cât de mult îi plăcea să cânte, ba chiar îi fredonează nepotului câteva versuri dintr-un cântec în limba rusă. Îşi aminteşte de colegele din CC, de faptul că se copiau în felul în care se îmbrăcau ori se coafau. "Noi ne luam una după alta, dacă îşi punea una coc, ne puneam toate. Erau şi cocurile bune, că ţineau de cald", îi spune mătuşa. Apoi se plânge că nu poate primi mai mult la pensie, pentru că nu i se recunoaşte boala profesională: "Aoleo, am făcut varice de la atâtea aplauze, dar ăştia de acum nu vor să-mi recunoască varicele ca boală profesională".
Mătuşa îl întreabă cum se descurcă în America, nepotul îi povesteşte despre un prieten care i-a dat roluri după ce a ajuns acolo, mărturiseşte că a dependent de heroină. Ea spune: "Aş lua şi eu heroină de-asta, să văd cum ar fi fost în comunism". "Tanti, eu nu cred că are un efect aşa puternic", răspunde nepotul.
Sursa foto: tvr.ro
Între timp începe să plouă, nu doar afară, ci şi în casă, se scurge apă prin tavan. Mătuşa pune o găleată jos, deschide o umbrelă şi se aşează lângă nepot. El o întreabă ce a făcut de când nu s-au mai întâlnit.
"M-am bagat la o agenţie matrimonială, am pus o poză cu mine de la Festivalul Tineretului din 1953. Am plecat la întâlnire şi m-am întâlnit cu fostul meu şofer. E patron la pompe funebre, face nişte înmormântări unde cântă 'Internaţionala', cu cor de pionieri şi salve de tun. Nu se îngroapă acolo decât foşti miniştri, şefi de cabinet şi funcţionari de la gospodăria de partid. Doamnelor moarte li se face permanent", răspunde mătuşa Floarea.
Ea vrea să-l servească pe nepot cu... bomboane de pom. "Nu contează că sunt vechi şi s-au întărit, dacă le punem într-un pahar cu apă se înmoaie". Apoi îl întreabă pe nepot de ce a plecat din ţară.
"De ce-ai fugit? Aici nu se făceau filme? Când ai fugit din ţară, toţi mă ocoleau, de parcă aş fi fost ciumată... Să ajung eu să completez rubrica 'rude fugite din ţară'... Am vrut să te desfiez, dar până m-am hotărât eu, m-au desfiat ei pe mine. M-am ales cu un vot de blam. Mai bine mă excludeau, acum eram şi eu disidentă", spune mătuşa.
Prin verva şi talentul actorilor, dar şi prin textul plin de umor, piesa pare, la prima vedere, o comedie. Dar ea aduce în atenţie două destine triste, ceea ce o transformă în comedie amară.
"'Ce-ar fi să scrii o piesă despre foşti?' m-a întrebat, în maşină, în drum spre Avignon, Genua (soţia mea, Eugenia Vodă, pentru neiniţiaţi). Am continuat să conduc atent - până la Avignon mai era drum lung şi aveam timp să-i răspund. (...) Întrebarea a început să-şi producă roadele şi, din vorbă în vorbă, până la Avignon, 'scenariul' era gata. Dar, în 2003, festivalul de teatru de la Avignon ('in') nu s-a mai ţinut: o grevă adevărată. S-a ţinut, în schimb, festivalul 'off', cel neoficial. (...) Aşa că, în loc să văd 50 de spectacole, cum îmi programasem, am văzut doar 28. În restul timpului, am scris o piesă, 'Nepotul din America'. Important pentru mine era să scriu o partitură la înălţimea Tamarei Buciuceanu-Botez. Îi datoram asta: locuind vizavi de Tamara, toată copilăria am fixat una din porţile de fotbal în poarta casei ei. Oare textul pe care l-am scris o va face să uite bubuiturile pe care a trebuit să le suporte, inclusiv duminica, în timp ce-şi învăţa rolurile? Sper că da, altfel n-ar fi acceptat să joace. Ca acest spectacol să se întrupeze ne mai trebuiau un regizor (Horaţiu Mălăele), un partener pentru Tamara, dar şi un teatru. Asupra partenerului, am căzut de acord imediat: Şerban Pavlu, talent confirmat pe scenă, la Bulandra şi Act, dar şi în film, la Lucian Pintilie. Cu teatrul a fost mai greu... Noroc cu Teatrul de Comedie şi cu generosul lui director, George Mihăiţă, care, în urma succesului cu piesa 'Poker', a mai riscat o dată. Şi cred că a mai câştigat o dată!", scria autorul Adrian Lustig, potrivit site-ului teatrucontemporan.ro.
Sursa foto: tvr.ro
"Întâlnirea mea cu actorul şi regizorul Horaţiu Mălăele a constituit cea mai mare bucurie profesională. Ne-am înţeles perfect, iar ce a spus într-un interviu - că-i pare rău că m-a întâlnit atât de târziu - a fost un omagiu pentru mine. Îi mulţumesc că am lucrat atât de frumos", spunea Tamara Buciuceanu-Botez, referindu-se la colaborarea cu Mălăele pentru această piesă, potrivit site-ului teatrucontemporan.ro.
În prezentarea spectacolului de teatru, site-ul tvr.ro notează: "Redescoperirea realităţilor româneşti în 'Nepotu' ', personajul care se reîntoarce în România după ce a emigrat în America, de la familiarizarea cu emisiunea 'Surprize, surprize' de la TVR până la întrebări importante legate de comunism, îi creează Tamarei Buciuceanu Botez ocazia să apară: 'Robustă ca o locomotivă germană, puternică şi violentă ca bomba de la Los Alamos, mieroasă sau mieunată ca pisicile desenelor animate, frumoasă cât s-a putut, sperioasă şi piţigăiată, melancolică sau tandră ca filmele indiene, dansantă şi ţopăitoare, când cele de vârsta ei s-au vândut de mult resemnării, cântând în falset ca mine sau Ťpe buneť ca Frank Sinatra, imprevizibilă ca ziua de mâine', după cum o descrie regizorul spectacolului, Horaţiu Mălăele".
Piesa a fost înregistrată şi în varianta radiofonică, în regia artistică a lui Dan Puican, avându-i în distribuţie pe Tamara Buciuceanu Botez şi Florian Pittiş, conform canalului youtube Teatru online.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Civilizația este averea colectivă a omenirii și ca atare merge încet, dar sigur, într-o continuă ascensiune.' - C. Rădulescu-Motru, 'Vocația', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan Greco-catolice Sf. m. Chir și Ioan, doctori fără plată; Sf. Ioan Bosco Romano-catolice Ss. Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Chir și Ioan sunt pomeniț
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 ianuarie
Este a 31-a zi a anului 2025. Au mai rămas 334 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 19 h 49 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Fosta tenismenă Virginia Ruzici
Fosta jucătoare profesionistă de tenis Virginia Ruzici, dublă câștigătoare a turneului de la Roland Garros, s-a născut la 31 ianuarie 1955, la Câmpia Turzii, județul Cluj, conform www.itftennis.com. Este absolventă a IEFS București, actuala Universitate de Educație Fizică și Sport, promoția 197
FRAGMENT DE ISTORIE: Edward Bransfield a descoperit Antarctica (30 ianuarie 1820)
Irlandezul Edward Bransfield, fost ofițer în Marina Regală engleză, este considerat prima persoană care a văzut continentul Antarctic, la 30 ianuarie 1820, și a cartografiat o parte a acestuia. Descoperirea lui Edward Bransfield a pus în mișcare următorii 200 de ani de explorare a Antarcticii, care au avut ca rezultat o serie de fapte epice și au s
A 52-a ediție a Festivalului de Benzi Desenate de la Angouleme
Între zilele de 30 ianuarie și 2 februarie 2025, este programată cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Benzi Desenate de la Angouleme, Franța, potrivit bdangouleme.com. Juriul competiției, pentru prestigiosul premiu Fauve d'Or, este prezidat de actrița și regizoarea Zabou Breit
DOCUMENTAR: 140 de ani de la nașterea cardinalului Iuliu Hossu (30 ianuarie)
Intelectual de înaltă ținută, unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, dar și autor al unor cutremurătoare memorii, cardinalul Iuliu Hossu s-a născut la 30/31 ianuarie 1885, în comuna Milașul Mare (astăzi Milaș), județul Bistrița-Năsăud. A fost al treilea din cei șase fii ai preotului Ioan, parohul de Milaș, și ai soției sale, Victoria, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Filosoful nu poate fi decât democrat.' - Antonio Gramsci, 'Opere alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 ianuarie
Ortodoxe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur; Sf. Sfințit Mc. Ipolit, episcopul Romei Greco-catolice Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Sf. m. papă Ipolit Romano-catolice Sf. Martina, m.
Reuniune informală a Consiliului JAI în 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește informal, în zilele de 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia, țară ce deține președinția Uniunii. Se preconizează că se vor aborda subiecte precum întărirea securității Uniunii, prevenirea criminalității organizate, amenințările la adresa statului de drept etc, informează site-urile https
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 ianuarie
Este a 30-a zi a anului 2025. Au mai rămas 335 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 36 m și apune la 17 h 22 m. Luna răsare la 08 h 26 m și apune la 18 h 30 m. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie Al doilea decan: 30 ianuarie - 8 februarie AGERPRES/(Documentare - Daniela
Zilele Filmului LUX 2025
În intervalul 29 ianuarie - 1 februarie 2025, se desfășoară Zilele Filmului LUX 2025, la Cinema Elvire Popesco din București. Cu acest prilej, sunt proiectate cinci filme finaliste ale ediției de anul acesta a Premiului LUX, decernat de Parlamentul European și de European Film Academy, în parteneriat cu Comisia Europeană și cu Europa Cinemas. Zilel
DOCUMENTAR: 5 ani de la aprobarea Acordului privind Brexitul de către Parlamentul European (29 ianuarie)
La 29 ianuarie 2020, Parlamentul European reunit în ședință plenară a aprobat Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, denumit și Brexit. La aceeași dată, Regatul Unit a confirmat că a ratificat Acordul de ret
2025 - Anul Nou Chinezesc - Anul Șarpelui (29 ian. 2025-16 febr. 2026)
Anul Nou Chinezesc 2025 marchează începutul Anului Șarpelui de Lemn Verde, conform calendarului lunar chinezesc. În 2025, este celebrat, pe 29 ianuarie, dând startul celor 16 zile ale 'Festivalului Primăverii'. Anul Șarpelui se încheie pe 16 februarie 2026, fiind urmat de Anul Calului. Sărbătorit de milioane de oameni din &
CITATUL ZILEI
'Judecătorul suprem al operelor de artă, la urma urmelor, este numai poporul în care ele se produc.' - Barbu Ștefănescu Delavrancea, 'Publicistică (Cronici literare și de artă, studii de limbă și folclor)', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.