Actriţa şi poeta Ioana Crăciunescu, stabilită după 1990 în Franţa, este cunoscută îndeosebi pentru rolul Anei din filmul "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii", ecranizarea romanului "Ion" de Liviu Rebreanu.

S-a născut în Bucureşti, la 13 noiembrie 1950. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1973 şi până la stabilirea în străinătate a fost actriţă a Teatrului Nottara din Capitală, potrivit volumelor "Dicţionarul Scriitorilor Români" (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995) şi "Dicţionarul General al Literaturii Române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2004).

Pe scena Teatrului "Nottara" a jucat în spectacole de succes precum: "Karamazovii", dramatizare de Horia Lovinescu după Dostoievski (regia Dan Micu), "Citadela sfărâmată" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet), "Calandria" de Bernardo Bibienna (regia Costin Marinescu), "Livada cu vişini" de Cehov (regia Dominic Dembinski), "Floare de cactus" de Pierre Barillet şi Jean Pierre Gredy (regia Mircea Cornişteanu), "Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Dan Micu).

A debutat cu poezie în "România literară" (1968), iar în volum cu "Scrisori dintr-un câmp cu maci" (1977). A mai publicat volumele de versuri: "Duminică absentă" (1980), "Supa de ceapă" (1981, 2007, în ediţie bilingvă), "Iarnă clinică" (1983), "Maşinăria cu aburi" (1984), "Caietul cu adnotări" (1988), "Creştet şi gheare" (1998). Pentru activitate scriitoricească a fost distinsă cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1981), marele premiu "Nichita Stănescu" pentru poezie, decernat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2009).

La renumele său se adaugă şi o importantă bibliografie literară, remarcându-se cu antologia de autor "L' hiver clinique", apărută în Canada şi Luxemburg, şi cu volumul "Creştet şi gheare" (1987), lansat şi în România.

Actriţa Ioana Crăciunescu la manifestări culturale în cadrul Summitului francofoniei, la Muzeul National al Literaturii Romane – 2006

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

În filmografia realizată în ţară, s-a remarcat în filme precum: "Ediţie specială" (1977, regia Mircea Daneliuc), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979, regia Mircea Mureşan) - Premiul ACIN 1980, "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982, regia Lucian Pintilie), "La capătul liniei" (1982, regia Dinu Tănase), "Femeia din Ursa Mare" (1982, regia Adrian Petringenaru), "Promisiuni" (1985, regia Elisabeta Bostan), "Întâmplări cu Alexandra" (1989, regia Cornel Diaconu).

După emigrarea în Franţa, la începutul anilor '90, cariera teatrală şi cinematografică a fost continuată cu succes la Paris, la Teatrul de poezie românească de la Haute Allier. În ţara de adopţie a susţinut o serie de spectacole, la Paris, Avignon şi alte oraşe: "La Philosophie dans le boudoir" de Sade, "Les Liaisons Dangereuses" de Laclos, "Les sept contre Thebes" de Eschil, "Pescăruşul" de Cehov, "Salve regina" de Virgil Tănase, "Le cadavre vivant" de Tolstoi, "Sufleurul fricii" de Matei Vişniec ş.a.

Actriţa Ioana Crăciunescu participă la Gala Tinerilor Scriitori – 2013

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Navetistă între două ţări şi două culturi, actriţa Ioana Crăciunescu îşi împarte între ele, cu aceeaşi pasiune, talentul şi disponibilităţile creatoare. Astfel, în decembrie 2005, a jucat în spectacolul "Richard al III-lea nu se mai face" de Matei Vişniec, în regia lui Michel Vivier, o producţie a Teatrului "G.A. Petculescu" din Reşiţa, realizată în colaborare cu Teatrul Nottara şi Théatre de la Presqu'ile Granville din Franţa. Premiera s-a jucat la "C.I. Nottara", teatrul de suflet al actriţei.

În mai 2015 a jucat la Teatrul Naţional din Sibiu în două spectacole cu titlul "O femeie singură", după un text de Dario Fo şi Franca Rame şi "Sufleorul fricii" de Matei Vişniec. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu)