Ziua de 14 noiembrie este dedicată luptei pe plan internaţional împotriva diabetului zaharat. A fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006.

Tema ediţiei din 2020 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat este "Asistentul medical şi diabetul" ("The Nurse and Diabetes"), potrivit un.org. Astfel, este evidenţiată importanţa atribuţiilor avute de asistenţii medicali specializaţi în cadrul echipelor medicale ce îngrijesc bolnavii de diabet. Educaţia terapeutică şi sprijinul psihologic acordat suferinzilor sunt doar două dintre aceste atribuţii.

Asistenţii medicali alcătuiesc, în prezent, peste jumătate din personalul medical de pe mapamond, punctează un.org. Este esenţial ca un număr semnificativ de asistenţi medicali să beneficieze de instruire specială, astfel încât să îi asiste cât mai eficient pe bolnavii de diabet.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică ale secolului XXI. Este a şasea cea mai frecventă afecţiune cronică din întreaga lume. Pacienţii cu diabet de tip 2 au o speranţă de viaţă redusă cu 8,5 ani în comparaţie cu restul populaţiei şi, la fiecare şase secunde, la nivel mondial, o persoană diagnosticată cu diabet moare, notează forumdiabet.ro. Prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, iar 28,1% din populaţie are toleranţă scăzută la glucoză, adică prediabet. 

Nu mai puţin de 50% dintre persoanele care trăiesc cu diabet zaharat tip 2 mor din cauze cardiovasculare, precum accident vascular cerebral, infarct miocardic sau insuficienţă cardiacă.

Ediţia din 2020 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat este cu atât mai importantă cu cât are loc în contextul pandemiei de COVID-19. Potrivit Forumului Român de Diabet, datele existente până la acest moment arată că persoanele cu diabet zaharat sunt în prima linie în ceea ce priveşte agravarea stării de sănătate. În cazul infectării cu virusul SARS-Cov-2, persoanele cu diabet zaharat tip 2 au un risc de deces cu 75% mai mare decât persoanele care nu au diabet zaharat tip 2.

În România, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, până la 1 noiembrie 2020, din totalul deceselor analizate (7.153), 33,8% dintre persoanele decedate în urma infectării cu noul coronavirus aveau şi diabet. La adresa http://fadr.ro/wp-content/uploads/2016/07/GHID-diabet-si-coronavirus-2020.pdf poate fi consultat "Ghidul pentru persoanele cu diabet în perioada epidemiei de coronavirus", realizat de Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Pentru scăderea incidenţei bolii în rândul populaţiei şi prevenirea complicaţiilor, este esenţială o politică unitară şi transparentă la nivel naţional pentru prevenţie în diabet.

La 20 octombrie 2020, Parlamentul României a adoptat Legea privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului. Printre iniţiatorii legii se numără Laszlo Attila, Preşedintele Comisiei de Sănătate Publică din Senat, precum şi experţii Forumului Român de Diabet.

Actul normativ cuprinde următoarele trei direcţii de acţiune: I. Educaţia populaţiei pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil; II. Screening pentru depistarea precoce a diabetului; III. Prevenţia sau întârzierea instalării diabetului.

După promulgarea legii de către preşedintele Klaus Iohannis, ţara noastră se va număra printre puţinele din lume care au o lege prin care se reglementează prevenţia diabetului zaharat, se arată într-un comunicat de presă al Forumului Român de Diabet.

Foto: (c)  SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Între zilele de 2 şi 8 septembrie 2020, a avut loc cel de-al 46-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Din cauza actualei situaţii epidemiologice, evenimentul s-a desfăşurat sub formă de webinar, pe platforma virtuală Sănătatea.Online. Între 9 şi 14 noiembrie 2020, a fost programată a 18-a ediţie a Congresului Naţional al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, arată http://federatiaromanadiabet.ro. Ziua de 14 noiembrie cuprinde un curs de insulino-terapie, organizat sub egida UMF Cluj.

În România, există o îndelungată tradiţie dedicată cercetării şi tratării diabetului zaharat. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecţia cu insulină, a salvat milioane de vieţi.

Foto: (c)  SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Conform site-ului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înfiinţate, la Spitalul Colţea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a iniţiat ''Registrul de Diabet'', pentru ca în 1942 să se înfiinţeze la Spitalul Colţea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ''Le Diabete'', prima de acest gen din ţară şi printre puţinele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Ştiinţă de la Paris. În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriţie şi dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colţea, la Spitalul Cantacuzino.

Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înfiinţarea specialităţii de diabet, nutriţie şi boli metabolice în România, care, în 1970, se regăseşte ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialităţi al MS. Prima serie de specialişti îşi începe activitatea în 1976.

Forumul Român de Diabet este o platformă de colaborare care reuneşte pe toţi cei interesaţi de prevenţia, diagnosticarea şi managementul integrat al diabetului zaharat, inclusiv Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice alături de Federaţia Română de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice. Iniţiativa se alătură celei similare create la nivelul Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice şi Forumului European al Diabetului.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, diabetul este numele dat mai multor boli metabolice şi endocrine.

Cele două tipuri de diabet zaharat sunt tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism, şi tipul 2, caracterizat prin prezenţa unei cantităţi mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal, fără însă a lipsi cu desăvârşire. La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)