Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): 'Trei instituții publice au aprins lumina în cămara lui Bolojan și a lui Nazare și s-au văzut ditamai șobolanii'

Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea atrage atenția asupra dimensiunii reale a deficitului bugetar, a vulnerabilităților juridice ale programului SAFE și a presiunii financiare generate de obligațiile salariale stabilite de instanțe. Acesta susține că datele europene și deciziile instanțelor conturează o realitate economică și juridică pe care Guvernul nu o mai poate ascunde, cu riscuri majore pentru bugetul de stat și pentru respectarea drepturilor câștigate de angajați.

'(i) Eurostat a publicat date preliminare pe 2026 care arată complet diferit față de cifrele prezentate festiv de Bolojan & co: semestrul doi din 2026 s-a consumat cu un deficit bugetar de 9,2% din PIB (fără ajustare sezonieră, cifra e 7,8%), în timp ce, pe primele 9 luni, Bolojan s-a lăudat cu un deficit de numai 3,82% din PIB; este o diferență prea mare pentru a putea fi explicată prin metoda diferită de calcul - deficit pe venituri de încasat și datorii de plată versus deficit pe cash; de asemenea, cifrele sunt prea mari pentru a se echilibra până la finalul anului - foarte probabil, va depăși 8%; în plus, când vor fi intrat la plată datoriile scadente de 14 miliarde de euro de care vorbesc mai jos, vor apărea imediat niscaiva puncte procentuale care vor schimba poza și niciun sectant al cultului bolojanian nu va mai putea nega realitatea;

(ii) CCR a constatat că există conflict juridic de natură constituțională între guvern și parlament: OUG pentru SAFE a fost emisă după demiterea guvernului, deci este caducă; atât împrumutul SAFE, cât și contractul cu Rheinmetal sunt acum vulnerabile: pot fi oricând anulate, la cererea oricărei persoane interesate, inclusiv americanii înlăturați de la masa negocierilor, inclusiv firme europene, ca Beretta, omise de la procedurile de selecție;

(iii) ÎCCJ a constatat recent că sunt peste 150 de mii de bugetari care au decizii de la instanțe, decizii care le dau dreptul la 23 de miliarde de lei de plată de la stat, cu dobânzi de 20% pe an; mai sunt pe rol încă 250 de mii de dosare de acest gen (drepturi salariale ale bugetare), cu aceeași soartă - deci mai sunt de adăugat cel puțin 30-40 miliarde de lei; CtEDO a spus ieri că, temporar, se pot acorda eșalonări, dar în niciun caz nu se poate afecta substanța dreptului; așadar, banii trebuie dați, numai că e în sarcina guvernului actual sau a celor viitoare să îi dea oamenilor; altfel, nu am avea stat de drept', a declarat europarlamentarul AUR/ECR, Gheorghe Piperea.

De asemenea, Gheorghe Piperea acuză Guvernul că prioritizează finanțările externe, plățile către corporații și cheltuielile cu dobânzile, în timp ce amână achitarea obligațiilor către constructorii de autostrăzi și spitale, rambursarea TVA și plata drepturilor salariale câștigate în instanță. Acesta susține că restanțele de zeci de miliarde de lei pun presiune pe mediul economic, alimentează riscul de insolvență și ridică semne de întrebare privind credibilitatea datelor oficiale despre deficitul bugetar și încrederea agențiilor internaționale de rating în situația financiară a României.

'Între timp, banii către Ucraina au curs. La fel și banii către corporații ca Rheinmetal, RCS & RDS, Schwarz și altele de pe lista scurtă de achiziții și ajutoare de stat. La fel și dobânzile la credite și împrumuturi (care au ajuns la 3% din PIB). La fel și banii către ONG - urile din complexul industrial al cenzurii. La fel și banii către boții și trollii lui Bolojan, care îi asigură minim 100 de mii de vizualizări pe fiecare postare, plus atacuri în roiuri de viespi și lăcuste asupra paginilor de social media ale opozanților.

Între timp, contractorii de lucrări publice, cum ar fi constructorii de autostrăzi și spitale, nu sunt plătiți cu anii. La ora asta, peste 35 de miliarde de lei din astfel de lucrări executate sunt scadenți. De asemenea, sunt 6 miliarde de lei tva ne-rambursat. Adăugăm și cele 23 de miliarde de dat bugetarilor, conform deciziilor justiției, și ajungem la un deficit ascuns sub cea mai urâtă formă, neplata datoriei, de 14 miliarde de euro. În afară de faptul că statul nu ar permite neplata la scadență a unei datorii bugetare de 1 euro, refuzul de plată a acestor 14 miliarde, pe motiv că nu sunt bani (bine că sunt bani pentru Ucraina și pentru instituțiile și ONG - urile de combatere a 'dez-informării') infectează întregul sistem constituțional cu neîncredere. Plus că infectează mediul economic cu insolvență.

Notă de final: dacă la finalul anului deficitul se dovedește a fi mai mare de 8% (cum rezultă din estimările preliminarii ale Eurostat), ce reacție vor fi având celebrele agenții de rating care au dat României note de trecere și nu au retrogradat-o (încă) la junk? Nu de alta, dar retroactiv e clar că au fost mințite', a precizat Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR/ECR.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor