31 octombrie - Ziua Arhivelor Naţionale
Ziua Arhivelor Naţionale este sărbătorită, în fiecare an, la 31 octombrie.
Evenimentul este marcat de Arhivele Naţionale ale României, la nivel naţional, prin organizarea unor acţiuni menite să aducă în atenţia opiniei publice locul şi rolul Arhivelor în societate, să încurajeze dialogul cultural şi schimbul de idei, şi, totodată, să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional.
Documente de o valoare inestimabila prezentate în cadrul proiectului 'Restaurarea sediului central - monument istoric al Arhivelor Naţionale', eveniment organizat cu prilejul Zilei Arhivelor Naţionale (31 octombrie 2018).
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
La 30 octombrie 2020, Arhivele Naţionale ale României au organizat, la sediul Bibliotecii Academiei Române, ceremonia publică de exprimare a recunoştinţei faţă de distinsul academician Leon Dănăilă, ca urmare a valoroasei donaţii de documente făcute instituţiei. Donaţia cuprinde documente preţioase care reflectă viaţa profesională şi personală a reputatului neurochirurg român: corespondenţă din tinereţe, manuscrise ale operelor ştiinţifice, diplome, medalii, invitaţii, fotografii realizate în timpul activităţilor intraspitaliceşti, excursii, de la congrese din ţară şi străinătate. Evenimentul nu s-a desfăşurat cu public, din cauza epidemiei de COVID, putând fi vizionat, live, pe pagina oficială de Facebook a Arhivelor Naţionale, precizează http://arhivelenationale.ro/.
Tot cu prilejul acestei zile, la 29 octombrie, a fost organizată o masă rotundă cu tema "Bune practici în arhivistica românească actuală", cu următoarele secţiuni: "Bunul, răul şi urâtul: practici arhivistice la creatorii şi deţinătorii de arhivă", moderator Bogdan-Florin Popovici; "Mai mult, mai repede, de mai departe: despre accesul la fondurile deţinute de Arhivele Naţionale, moderator Claudiu-Victor Turcitu; "O lume minunată, în care vom găsi numai copii?! Experienţe de copiere digitală la creatorii de arhivă", moderator Ştefania Grigorie. Evenimentul s-a desfăşurat pe o platformă online, accesând linkul https://meet.jit.si/ANR_Bune_Practici.
Arhivele Naţionale ale României (ANR) sunt o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. În prezent, ANR funcţionează în baza Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006, notează site-ul oficial amintit mai sus.
Documente şi peceţi aflate în patrimoniul Arhivelor Naţionale ale României.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
Aflat în administrarea ANR, Fondul Arhivistic Naţional al României este definit de legislaţia în vigoare, astfel: "Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul prezentei legi, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români din străinătate."
Elaborarea în anii 1831-1832, a primelor legi administrative moderne, respectiv a Regulamentelor Organice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, a determinat înfiinţarea oficială a arhivelor, ca instituţie. Legile administrative moderne au fost elaborate de comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti, formate din reprezentanţii marii boierimi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki, fiind adevărate constituţii care au înzestrat Principatele cu instituţii menite să răspundă cerinţelor de modernizare a structurilor societăţii româneşti, potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).
Documente de o valoare inestimabilă prezentate în cadrul proiectului 'Restaurarea sediului central - monument istoric al Arhivelor Naţionale', eveniment organizat cu prilejul Zilei Arhivelor Naţionale (31 octombrie 2018).
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
La 1/13 mai 1831, au fost înfiinţate la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne) Primul director a fost Iordache Rasti (1831-1837). A urmat, la 1/13 ianuarie 1832, înfiinţarea la Iaşi, a Arhivelor Statului din Moldova, aflate în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei). Primul director a fost Gheorghe Asachi (1832-1849), notează acelaşi volum.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Primul director general a fost Grigore Bengescu. Noua organizare avea la bază principiul separării documentelor cu valoare istorică de cele cu valoare practică. Regulamentul pentru organizarea serviciilor arhivelor statului a intrat în vigoare la 25 iulie/6 august 1872, conform volumului "Istoria României în date" (1971).
Imagine de la sediul Arhivelor Naţionale ale României.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Activităţi timpurii în domeniul arhivelor au fost desfăşurate şi pe teritoriul Transilvaniei, prin grija autorităţilor maghiare, înainte de momentul în care Regatul Ungariei dispărea de pe harta Europei, în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mai târziu, după includerea principatului transilvan în cadrul monarhiei Habsburgilor, la sfârşitul secolului al XVII-lea, sistemul de conservare şi păstrare a documentelor a cunoscut o serie de îmbunătăţiri, cea mai importantă fiind introducerea sistemului registraturii la principalele instituţii administrative. Prin înfiinţarea Arhivelor Statului Ungar, la 1875, cea mai mare parte a arhivelor vechi ale Transilvaniei a fost concentrată la Budapesta. Atât în Transilvania, cât şi în Banat şi Bucovina, funcţiona, la sfârşitul secolului al XIX-lea, sistemul centralizării documentelor în cadrul Arhivelor de stat din Budapesta şi Viena, potrivit http://arhivelenationale.ro/.
Două manuscrise gastronomice datând din anii 1737 şi 1740 au fost descoperite printre documentele aflate în fondul Arhivelor Naţionale din Sfântu Gheorghe.
Foto: (c) MALINA NEGREA / AGERPRES FOTO
După unificarea politică a statului român din 1918, au fost înfiinţate: Arhiva Statului din Cluj (14 martie 1920) sub numele de "Direcţiunea Arhivelor Statului pentru Transilvania", care şi-a început activitatea în 1922, primul director fiind Ştefan Meteş (până în 1949, când a fost îndepărtat de regimul comunist); Arhiva Statului în Bucovina (Cernăuţi, 1924) şi Arhiva Statului în Basarabia (Chişinău, 1925).
La conducerea instituţiei, pentru perioade mari, s-au aflat personalităţi marcante ale culturii româneşti, precum Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1876-1900) sau Dimitrie Onciul (1900-1923). Începând din 1924, a fost publicat periodicul de specialitate al Arhivelor Naţionale, respectiv "Revista Arhivelor".
Imagine cu bustul lui Dimitrie Onciul, în curtea sediului Arhivelor Naţionale ale României.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
O nouă lege de funcţionare a Arhivelor Statului a intrat în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre altele, constituirea direcţiilor regionale. Instituţia se menţine în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice, potrivit http://arhivelenationale.ro/. Astfel, au fost create Arhivele Statului din Craiova (1931), Timişoara (1936), Năsăud (1937), Braşov (1938).
La 1 februarie 1951, printr-un decret, Arhivele Statului au trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Reţeaua Arhivelor a fost organizată după principiul teritorial-administrativ, funcţionând, în prezent, 41 de Direcţii Judeţene ale Arhivelor Naţionale şi Direcţia Municipiului Bucureşti. În baza prevederilor Legii nr. 16 din 2 aprilie 1996, denumirea de Arhivele Statului a fost înlocuită cu cea de Arhivele Naţionale. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Explicaţie foto din deschidere: Arhivele Naţionale ale României din Capitală.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Scrimerul Aladár Gerevich
Aladár Gerevich, unul dintre cei mai titrați scrimeri la nivel mondial, cu cele mai multe medalii olimpice de aur, s-a născut la 16 martie 1910, în localitatea Jászberény, centrul Ungariei, potrivit https://www.topendsports.com. La ediția Jocurilor Olimpice din 1932 de la Los
FRAGMENT DE ISTORIE: Sir Arthur Evans a descoperit ruinele complexului antic Knossos (16 martie 1900)
Săpăturile de la Knossos sau Kafala, un oraș antic situat pe insula Creta, au oferit perspective neprețuite asupra civilizației minoice antice, care a înflorit în timpul epocii bronzului. Dezgropat sistematic la începutul secolului al XX-lea de arheologul britanic Sir Arthur Evans, situl a dezvăluit natura complexă și avansată a societății minoice. Knossos
DOCUMENTAR: 5 ani de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României, în contextul pandemiei de COVID-19 (16 martie)
La 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care se instituia starea de urgență pe întreg teritoriul României timp de 30 de zile, în contextul pandemiei de COVID-19. Decretul președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a fost publicat în Monitorul Oficial
Conferința în domeniul educației ''Let's make inclusion happen!', organizată în marja președinției poloneze a UE (16-18 martie)
Conferința ''Let's make inclusion happen! Inclusive education for a fair, resilient and competitive EU' are loc la Varșovia, în perioada 16-18 martie, fiind organizată în marja președinției poloneze a Consiliului UE, potrivit https://www.frse.org.pl/inclusive-education.
CITATUL ZILEI
''Cel mai mare păcat față de semenii noștri nu este acela de a-i urî, ci de a fi indiferent față de ei; aceasta este esența lipsei de omenie.'' - D. Dilemma, George Bernard Shaw (''Aforisme, paradoxuri, cugetări'', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 martie
Ortodoxe Sf. Mc. Sabin Egipteanul; Sf. Cuv. Hristodul din Patmos Duminica a 2-a din Post Greco-catolice Duminica 2 din Post. Sf. m. Sabin Egipteanul Romano-catolice Duminica a 2-a din Postul Mare Sf. Iulian, m. Sfântul Mucenic Sabin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 martie
Este a 75-a zi a anului 2025. Au mai rămas 290 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 26 m și apune la 18 h 23 m. Luna apune la 07 h 05 m și răsare la 20 h 47 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
PERSONALITATEA ZILEI: Ioan Andone, fost internațional și antrenor de fotbal
Fostul fotbalist internațional și antrenor Ioan Andone s-a născut la 15 martie 1960, în localitatea Șpălnaca, județul Alba, potrivit romaniansoccer.ro. Ca poziție în teren, Ioan Andone a jucat în întreaga sa carieră pe postul de fundaș central.
DOCUMENTAR: Dirijorul Cristian Măcelaru împlinește 45 de ani (15 martie)
Dirijorul Cristian Măcelaru s-a născut la 15 martie 1980, în Timișoara. Provine dintr-o familie de muzicieni, fiind cel mai mic dintre cei 10 copii, care au primit toți lecții pentru instrumente de la o vârstă fragedă, Cristian Măcelaru excelând la vioară, potrivit site-ului https://macelaru.com/.
DOCUMENTAR: Actrița Eva Longoria împlinește 50 de ani (15 martie)
Actrița Eva Longoria este cunoscută datorită rolului Isabellei Brana, interpretat între anii 2001 și 2003, în serialul 'Tânăr și neliniștit', precum și datorită rolului Grabrielle Solis din serialul 'Neveste disperate', interpretat între 2004 și 2012. Eva Jacqueline Longoria Baston s-a născut la 15 martie 1975, în
DOCUMENTAR: 20 de ani de la inaugurarea, la Ierusalim, a noului Muzeu de Istoria Holocaustului (15 martie)
Încununând un plan de reamenajare pe mai mulți ani, Yad Vashem, Centrul Mondial de Comemorare a Holocaustului, a inaugurat noul Muzeu de Istoria Holocaustului pe data de 15 martie 2005. Acest nou stabiliment, la care s-a lucrat aproximativ 10 ani, a înlocuit vechiul muzeu de istorie de la Yad Vashem, se arată pe
Inaugurarea, la Hong Kong, a expoziției 'Picasso for Asia'
M+, primul muzeu global al culturii vizuale contemporane din Asia, situat în districtul cultural West Kowloon din Hong Kong, găzduiește expoziția 'Picasso for Asia: A Conversation', o expoziție specială și revoluționară, care prezintă peste 60 de capodopere de la sfârșitul anilor 1890 până la începutul anilor 1970 ale artistului spaniol Pablo
15 martie - Ziua mondială a drepturilor consumatorilor
La data de 15 martie este marcată, anual, Ziua mondială a drepturilor consumatorului. Scopul acesteia este de a solicita factorilor de decizie respectarea și protejarea drepturilor consumatorilor, precum și de a protesta față de abuzurile și nedreptățile care subminează aceste drepturi, menționează site-ul www
15 martie - Ziua internațională pentru combaterea islamofobiei (ONU)
''Când un grup este atacat, drepturile tuturor sunt supuse riscurilor'' - este mesajul care reiese din declarația secretarului general al ONU, António Guterres, transmisă în 2025, cu ocazia Zilei internaționale pentru combaterea islamofobiei. ''În timp ce musulmanii din întreaga lume se reunesc pentru a ma
CITATUL ZILEI
'Ceea ce este sublim în prietenie nu este atât a muri pentru prietenul tău într-o ocazie strălucită cât a te sacrifica pentru el zilnic și cu discreție.' - Stendhal, 'Journal' ('Cugetări franceze', Editura Albatros, 1982)