După atribuirea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, sezonul Premiilor Nobel continuă cu Premiul Nobel pentru Fizică, ce va fi anunţat la 6 octombrie 2020, la Royal Swedish Academy of Sciences din Stockholm, potrivit www.nobelprize.org.

* * *

Premiul Nobel pentru Fizică în 2019 a fost împărţit de trei oameni de ştiinţă, jumătate revenindu-i lui James Peebles "pentru descoperiri teoretice în domeniul cosmologiei", iar cealaltă jumătate a fost împărţită între Michel Mayor şi Didier Queloz "pentru descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui", conform comunicatului Comitetului Nobel.

Deoarece John Bardeen a fost premiat de două ori, există 212 de persoane care au primit Premiul Nobel pentru Fizică din 1901. Până în prezent, doar trei au fost femei: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018).

Între 1901 şi 2019, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat de 113 ori. Nu a fost atribuit în şase ani: 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 şi 1942.

39 de premii pentru fizică au fost acordate unui singur laureat, 33 de premii au fost împărţite de doi laureaţi, iar 38 de premii au fost împărţite între trei laureaţi.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit Premiul Nobel, împreună cu tatăl său, în 1915. La polul opus se află Arthur Ashkin care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.

Primul Premiu Nobel pentru Fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X. Pentru a ţine pasul cu descoperirile ştiinţifice din ultimele decenii, premiul pentru fizică a fost acordat pentru descoperiri şi realizări în domenii diverse precum tehnologia comunicaţiilor, radiaţii cosmice sau structura materiei.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică în secolul XX s-au numărat: Guglielmo Marconi (1909, pentru contribuţia adusă dezvoltării telegrafiei fără fire); Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); James Chadwick (1935, pentru descoperirea neutronului); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); Lee Tsung Dao şi Yang Chen Ning (1957, pentru cercetări asupra principiului parităţii); Luis Walter Alvarez (1968. pentru perfecţionarea camerei cu bule de hidrogen); Burton Richter şi Samuel C. Ting (pentru cercetări de pionerat în descoperirea unor noi particule elementare grele de tip nou) .

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică în secolul XXI s-au numărat: Roy Glauber, John Hall şi Theodor Haensch (2005, pentru lucrările în domeniul luminii şi opticii); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Andre Geim şi Konstantin Novoselov (2010, pentru descoperirea grafenului, o formă revoluţionară a carbonului); Serge Haroche şi David Wineland (2012, pentru activitatea în domeniul fizicii cuantice); Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura (2013, pentru invenţia diodelor care emit lumină albastră); Arthur Ashkin şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă Gérard Mourou şi Donna Strickland (2018, pentru invenţii revoluţionare în domeniul fizicii laserilor). AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache)

Sursa foto: The Nobel Prize / Twitter.com

Citește și:

Nobel 2020: Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au câştigat premiul Nobel pentru fizică